8,025 matches
-
bune și rezistente alergătoare și înotătoare, iar pradă o prind după ce au fugărit-o un timp îndelungat. Ele se deplasează prin mers la pas ori fug în trap neobosit și în galop, călcând numai pe degete sau parțial și pe talpă (adică sunt semidigitigrade). Cei mai buni alergători sunt coioții ("Caniș latrans"), putând atinge o viteză de 65 km/oră. Vulpile cenușii sau vulpile de copaci ("Urocyon") pot să se catare cu mare ușurință în arbori, obicei nemaiîntâlnit la alte canide
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
Bârgăuani (în ) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Bahna Mare, Baratca, Bălănești, Bârgăuani (reședința), Breaza, Certieni, Chilia, Dârloaia, Ghelăiești, Hârtop, Homiceni, Talpa și Vlădiceni. Comuna se află în centrul județului. Este străbătută de șoseaua națională DN15D, care leagă Piatra Neamț de Roman și Vaslui. La Baratca, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ155I, care o leagă spre nord de Tupilați, Păstrăveni, Urecheni
Comuna Bârgăuani, Neamț () [Corola-website/Science/301619_a_302948]
-
de Tupilați, Păstrăveni, Urecheni, Petricani și Târgu Neamț (unde se termină în DN15C) și spre sud de Făurei, Secuieni și Români. Din DJ155I, la Bârgăuani se ramifică șoseaua județeană DJ208P, care duce spre nord-vest la Dragomirești. Tot din DJ155I, la Talpa se ramifică DJ157A, care duce spre est la Văleni și Dulcești (unde se termină în DN15D). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bârgăuani se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Bârgăuani, Neamț () [Corola-website/Science/301619_a_302948]
-
3,14% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa de Sus-Mijlocul a județului Neamț. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Talpa, formată din satele Chiliile, Crăești, Hlăpești, Homiceni, Negoești, Talpa și Tăietura, având în total 1810 locuitori. În comuna Talpa existau o școală mixtă, cinci biserici ortodoxe și una catolică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Războieni a aceluiași
Comuna Bârgăuani, Neamț () [Corola-website/Science/301619_a_302948]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa de Sus-Mijlocul a județului Neamț. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Talpa, formată din satele Chiliile, Crăești, Hlăpești, Homiceni, Negoești, Talpa și Tăietura, având în total 1810 locuitori. În comuna Talpa existau o școală mixtă, cinci biserici ortodoxe și una catolică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Războieni a aceluiași județ. Comuna Bârgăoani avea 1560 de locuitori în satele
Comuna Bârgăuani, Neamț () [Corola-website/Science/301619_a_302948]
-
plasa de Sus-Mijlocul a județului Neamț. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Talpa, formată din satele Chiliile, Crăești, Hlăpești, Homiceni, Negoești, Talpa și Tăietura, având în total 1810 locuitori. În comuna Talpa existau o școală mixtă, cinci biserici ortodoxe și una catolică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Războieni a aceluiași județ. Comuna Bârgăoani avea 1560 de locuitori în satele Bârgăoani, Cartieni, Baratca și Breaza; comuna Talpa avea 2185 de
Comuna Bârgăuani, Neamț () [Corola-website/Science/301619_a_302948]
-
locuitori. În comuna Talpa existau o școală mixtă, cinci biserici ortodoxe și una catolică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Războieni a aceluiași județ. Comuna Bârgăoani avea 1560 de locuitori în satele Bârgăoani, Cartieni, Baratca și Breaza; comuna Talpa avea 2185 de locuitori în satele Arămoaia, Chilia, Crăești, Hlăpești, Homiceni și Talpa. Aceeași sursă consemnează și apariția comunei Bălănești, cu satele Bălănești, Ghelăești, Dărloaia, Vlădiceni, Itrinești și Hârtopu. În 1950, comunele au fost transferate raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău
Comuna Bârgăuani, Neamț () [Corola-website/Science/301619_a_302948]
-
catolică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Războieni a aceluiași județ. Comuna Bârgăoani avea 1560 de locuitori în satele Bârgăoani, Cartieni, Baratca și Breaza; comuna Talpa avea 2185 de locuitori în satele Arămoaia, Chilia, Crăești, Hlăpești, Homiceni și Talpa. Aceeași sursă consemnează și apariția comunei Bălănești, cu satele Bălănești, Ghelăești, Dărloaia, Vlădiceni, Itrinești și Hârtopu. În 1950, comunele au fost transferate raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău, iar comuna Talpa a fost în timp desființată, iar satele ei au trecut
Comuna Bârgăuani, Neamț () [Corola-website/Science/301619_a_302948]
-
de locuitori în satele Arămoaia, Chilia, Crăești, Hlăpești, Homiceni și Talpa. Aceeași sursă consemnează și apariția comunei Bălănești, cu satele Bălănești, Ghelăești, Dărloaia, Vlădiceni, Itrinești și Hârtopu. În 1950, comunele au fost transferate raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău, iar comuna Talpa a fost în timp desființată, iar satele ei au trecut la comuna Bârgăuani. În 1968, comunele Bălănești și Bârgăuani au revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci a fost desființată și comuna Bălănești, satele ei trecând la comuna Bârgăuani. Șapte
Comuna Bârgăuani, Neamț () [Corola-website/Science/301619_a_302948]
-
Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Războieni a aceluiași județ, având 1428 de locuitori în satele Borniș, Dragomirești, Măstacănu și Unghiu. În 1931, reapare satul Negoești pe lista componentelor comunei, și apare și satul Crăești (preluat de la comuna Talpa). În 1950, comuna a fost arondată raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat. Tot atunci au fost desființate satele Crăești (comasat cu Borniș) și Negoești (comasat cu Dragomirești) și comuna a mai primit
Comuna Dragomirești, Neamț () [Corola-website/Science/301630_a_302959]
-
raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat. Tot atunci au fost desființate satele Crăești (comasat cu Borniș) și Negoești (comasat cu Dragomirești) și comuna a mai primit și satul Hlăpești (de la comuna desființată Talpa). Patru obiective din comuna Dragomirești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: așezarea eneolitică (cultura Cucuteni) de la „Dejugătoare” din satul Hlăpești; așezarea din secolele al II-lea
Comuna Dragomirești, Neamț () [Corola-website/Science/301630_a_302959]
-
o insulă a coastei Ayrshire din Scoția, și Cariera de Granit Trefor din Țara Galilor. "Mătura" sau "peria" de curling, este utilizată pentru a mătura suprafața gheții din calea pietrei. Ghetele de curling sunt similare oricăror ghete ateltice doar că au tălpi diferite. Alt echipament pentru curling include: Curling-ul este un sport de echipă, care se desfășoară pe o pistă înghețată, conceptul fiind similar cu cel de la bowls. Asadar, scopul jocului este de a pune în mișcare blocuri de piatra de
Curling () [Corola-website/Science/300523_a_301852]
-
lichide, pahare și obiecte ornamentale, din care câteva exemplare s-au păstrat până în zilele noastre. Stilul ploștilor și al canceelor fabricate aici are o tentă rustică ce le individualizează, iar paharele au formă de clopoțel prelungit într-un picior cu talpă. Majoritatea paharelor erau colorate iar unele chiar gravate. Meșterii care au venit de la Pădurea Neagră, din Bihor, au adus cu ei stilul colorării în albastru cobalt. În prima parte a secolului al XIX-lea, se stabilesc aici tot mai multe
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
cuptor pentru a aerisi focul și aranja jarul); jâmb=strâmb, deformat. -"cu litera F" -fiñjie=cană mică, cănuță de porțelan ori pământ ars; forosti, a=a suda, lipi, uni la cald două capete de oțel (fier) la rafuri, cercuri, piciorușe, tălpi de plug, etc; frupt=alimente de origine animală (interzise în timpul posturilor). -"cu litera G" -geal=deal; gince=dinte; gui, a=urca în prun, pod; girept=drept; gioabă=vas de lemn făcut din doage pentru păstrat brânza când are două funduri
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
secționat oblic,care se poartă pe vârful capului- și o "broboadă" de pânză albă,care maschează vălitura.Tinerele femei folosesc,în găteala capului,în loc de broboadă,o hiliuță (batistă albă,brodată cu ample cusături). Încălțămintea femeilor constă din "tureci"-ciorapi fără talpă făcuți din dimie,care îmbracă piciorul de la glenză până la genunchi-și opinci cu "obiele" sau "călțuni". Cămașa din pânză albă,țesută în casă,ia,care prezintă sumare broderii (exclusiv la gât și la mâneci) completează portul femeiesc ce include,în
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
săteni la o netrebnică și făr’dă lege urmare ca aceasta, ci încă și pă acei cari s-au cutezat de au făcut tăiere și sfărâmare acelui trup mort, aducându-i, să-i pedepsiți cu câte doăo sute toiege la tălpi." "1801 iulie 12" Glosar: anafora = raport; înștiințare; pliroforie = dovadă; mărturie; împreleștiți = sfătuiți; îndemnați; planisiți = învățați prin tradiție; obișnuiți; conform unei tradiții; ot = de la; din; sud. = județul Prin acest document satul Stroești intră în circuitul istoric, fiind citat, până în prezent, în
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Dealu Nou", făcea parte din plasa Bistrița de Jos a județului Bacău și era formată din satele Dealu Nou, Pietricica, Tazu, Bărzulești, Coman, Găidariu, Sărata și Talpa, având în total 1517 locuitori ce trăiau în 400 de case. În comună funcționau două biserici ortodoxe și trei catolice. În 1931, comuna a luat numele de "Sărata", după noul sat de reședință, și era formată din satele Bălțata de
Comuna Sărata, Bacău () [Corola-website/Science/300699_a_302028]
-
de case. În comună funcționau două biserici ortodoxe și trei catolice. În 1931, comuna a luat numele de "Sărata", după noul sat de reședință, și era formată din satele Bălțata de Jos, Bălțata de Sus, Chiștea, Dealu Nou, Sărata și Talpa. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău (reînființat), dar a fost desființată, satele ei trecând la comuna Nicolae Bălcescu; tot atunci, au fost desființate satele Talpa și
Comuna Sărata, Bacău () [Corola-website/Science/300699_a_302028]
-
și Talpa. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău (reînființat), dar a fost desființată, satele ei trecând la comuna Nicolae Bălcescu; tot atunci, au fost desființate satele Talpa și Dealu Nou (comasate cu satul Sărata). Comuna a fost reînființată în 2004, prin desprinderea satelor Sărata și Bălțata din comuna Nicolae Bălcescu.
Comuna Sărata, Bacău () [Corola-website/Science/300699_a_302028]
-
afectată de alunecări. Printr-o astfel de intervenție, argilele încep să se usuce și procesul de alunecare poate fi oprit. Numai după o asemenea măsură urmează și amplasarea de ziduri sau diguri din beton, care să fie montate cu o talpă cât mai adancă în sol, concomitent cu împădurirea versanților și interzicerea pășunatului. Nisipul este o rocă detritică, necimentată, marea mobilitate și permeabilitate fiind proprietățile ei specifice. Nisipurile predominant cuarțifere au o mare mobilitate, pe când cele care conțin minerale diverse, pot
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Blândești este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Blândești (reședința), Cerchejeni și Șoldănești. 5 martie 1638, dar ca vechime se ia data de 4 august 1632 legată de satul Talpa (azi Blândești), dată desprinsă dintr-un zapis de vânzare prin care nepoții popei Lupșe și ai Lupului Coșciug au vândut cu 90 zloți părțile lor de moșie de la Bălușeni. Plata s-a făcut în prezența mai multor martori, printre care
Comuna Blândești, Botoșani () [Corola-website/Science/300892_a_302221]
-
și a devenit rapid unul dintre cei mai de seamă schiori ai Norvegiei. Ulterior, a reușit să-și aplice această expertiză în problematica călătoriilor polare, atât în expediția din Groenlanda cât și în expediția "Fram". A inventat „sania Nansen”, cu tălpi largi, ca niște schiuri, „aragazul Nansen” pentru a îmbunătăți eficiența termică a aragazelor cu spirt utilizate pe atunci, și principiul straturilor în îmbrăcămintea polară, prin care îmbrăcămintea de obicei grea și incomodă era înlocuită de mai multe straturi de materiale
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
kilometrul 21 de pe șoseaua Botoșani - Ștefănești fiind deviat la 2 km de la această șosea. Este situat pe așa numitul Dealul Mare, având ca vecini la Nord - satul Vânători, la Sud - satul Ionășeni, la Est - comuna Albești și la Vest - satul Talpa. Este atestat documentar în anul 1628, prin zapisul din data de 5 aprilie, document păstrat în Documenta Romaniae Historica, vol. XIX (1626 - 1628), pag. 461 : „Eu Titea, fata lui Șoldan din Șoldănești, însă - mi mărturisesc cu acest zapis al mieu
Șoldănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300926_a_302255]
-
de copii, care îi bat într-o tablă pentru a face anumite mișcări fiindu-i considerat jocul preferat. Este cunoscut ca un consumator de insecte, lăcuste, greieri, gândaci, paianjeni, râme, gândaci de bucătărie. Prinde de asemenea șoareci și șobolani. Cârtița ("Talpa europaea") este un insectivor subteran. Deși mănâncă orice vietate pe care o găsește: omizi, fluturi de noapte, coropișnițe, crustacee terestre, șopârle, șoareci și chiar șerpi, este dușmănită de om din cauza mușuroaielor pe care le face îndeosebi în fânețe. În popor
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
coturnix" (prepeliță), "Streptopelia decaocto" (guguștiuc), "Cuculus canorus" (cuc), "Athene noctua" (cucuvea), "Pica pica" (coțofană), "Corvus monedula" (stăncuță), "Corvus frugilegus" (cioară de semănătură), "Sturnus vulgaris" (graur), "Passer domesticus" (vrabie de casă). Mamiferele sunt foarte slab reprezentate, fiind observate doar câteva specii: "Talpa europaea" (cârtiță), "Myotis myotis" (liliac), "Lepus europaeus" (iepure), "Microtus arvalis" (șoarece de câmp). Cea mai mare parte a solurilor comunei Bordei Verde este reprezentată de cernoziomuri de foarte bună calitate și propice pentru dezvoltarea unei agriculturi intensive. Excepția o constituie
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]