8,156 matches
-
sale istorice. Hangița Tudora (1970) imaginează viața mamei lui Mihai Viteazul, fiică de moșneni olteni, ajunsă roabă la turci, răscumpărată de un negustor grec (care o face stăpâna unui han) și devenită „țiitoarea” lui Pătrașcu-vodă, tatăl viitorului domn. Femeie vrednică, vitează, pricepută, ea se bucură sau suferă pentru faptele fiului, aflate din relatările unor martori. Apar, astfel, ecouri ale domniei lui Mihai, personaj aprig (moștenind-o pe mamă), neînfricat luptător, dar care e răpus de propriile slăbiciuni și greșeli. Măria-sa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
de stăpîn? Nimeni cu mintea acasă nu poate accepta această tîmpenie. Geții, care erau în antichitate cel mai numeros popor din Europa nu s-au vîndut ca o turmă de dobitoace cohortelor romane iar exemplul cel mai grăitor este moartea viteazului Diogio(Decebal după urechea făcătorului de istorii latine Dio Cassius) care a ales să se sinucidă decît să fie circar la Roma. Blestemul istoriei ne-a făcut să avem circarii noștri și chiar foarte mulți la noi acasă, care se
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și sciților. Mai zice Protesilaos, că bătălia dintre aceștia și greci a fost mai crîncenă decît toate luptele ce au urmat sub Troada și cîte au fost vreodată în-tre barbari și între greci, căci oștirea lui Telefos era grozavă și vitează nu numai în totalul ei dar și în fiecare luptător, fiind copii voinici ai Istrului din Sciția. Misii lăsau pe greci să debarce, aruncînd de pe uscat săgeți și sulițe cu mare furie. Misii veneau de dincolo de Istru se zice că
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cavalerie de femei... Protesilaos zice apoi că doamna Hiera, a fost totodată cea mai înaltă de stat femeie și cea mai frumoasă din toate cîte au fost vestite de frumoase. Și cu toa-te acestea, Homer nu vorbește nici de viteaza misilor, nici de faptele acestei eroine, ca să nu fie femeie mai frumoasă decît Elena și voinic mai mare decît Ahile”! Ei sînt primii care ne-au falsificat istoria de cum au învățat că minciuna poate fi și adevăr dacă este repetată
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
lui Priam... Strămoșii au numit regatul acestuia Moesia...” Mai spune el spre înțelegerea rădăcinilor neamului get sau got cum îi este drag mincinosului, că getul Telef se înrudea cu familia regală din Troia iar această legătură l-a îndemnat pe viteazul conducător să se lupte cu tîl-harii ahei. Dacă aveau ei vreo legătură de conjunctură sau de sudură matrimonială nu pot să spun, dar sigur erau din același neam arimin cum o dovedește istoria prin mulțimea izvoarelor care trebuie numai adunate
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
numele de Pelasgia”. Istoricul grec Ephor care a trăit în secolul V î.e.n., spune că întreg Peloponesul era numit în trecut îndepărtat Pelasgia. Același nume l-a purtat și ținutul Arcadiei locuit de un popor de păstori destoinici, cinstiți și viteji statorniciți acolo din tot-deauna! Dacă acesta era adevărul în veacul V din istoria vechilor greci, de ce el nu mai este valabil și în secolul XXl al erei noastre? Scriitorul grec Euripide în piesa Archelaos spune că danaii sînt aceeași cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
atunci războiul era un act de curaj și de bărbăție. Danaii alt ram al neamului arimin luptă de partea lui Agamemnon. Iar Hipotos ducea la bătaie pelasgi de tot felul... Ei erau fiii lui Letos, fecior lui Teutamos pelasgul, Pirus viteazul și Acamos conduse pe traci.... Hromis avea sub poruncă pe misi, și Enom ghicitorul,... Chiar în Ascania pe frigieinii cei gata de harță... Nastes mîna la încaer pe carii de limbă străină, Care-n Milet locuiau și pe muntele Ftiri
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Valachorum sau jus Wolachie iar în Țările Române erau numite legi din bătrîni. Aceste informații dovedesc fără putință de tăgadă că geții aveau legi pe care le-au folosit cu mare sîrguință și priință, de aceea erau numiți cei mai viteji și cei mai drepți dintre traci. Un popor nu poate fi drept dacă nu are legi drepte și respectate de toată suflarea neamului! Iar aceste legi au fost preluate de goți și răspîndite în spațiul spaniol și germanic. Din Tracia
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
nemuritori, căci tracii care au în stăpînirea lor Salmydessos...i s-au închinat lui Darius fără nici un fel de împotrivire. Geții însă care luaseră hotărîrea nesăbuită[de a-l înfrunta] au fost robiți pe dată, măcar că ei sînt cei mai viteji și cei mai drepți dintre traci”. Vicleanul carian vorbește de geții din Mesia de la sudul Istrului pentru că la nord, era după scriitura acestui nemernic, o mare pustietate stăpînită numai de harnicele albine și trîntorii acestora! Năbădăioși și curajoși cum erau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
am strigat la ei, iar mulțimea s-a dat înapoi descurajată dar plină de ură. Ne-am adunat și pe tăcute, toți ca unul i-am pîndit și ne-am luptat cu ei = D(dio: sfînt) - S(Sarmis: veșnic). Soții viteazului leu român s-au strîns și s-au luptat cu putere ieri seară pînă a dat în noi oboseala dar i-am învins. Neamul lui Cotizo s-a culcat dar fiul său a fost rănit în piept de o săgeată
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în satele cu populație mixtă și cu parohii catolice (Dumitrescu-Jippa, Nistor, 1976: 58). De-a lungul timpului, alături de aceste obligații de tip feudal, se adaugă și alte evenimente de natură să creeze mari dificultăți ludoșenilor. În 1599 de exemplu, Mihai Viteazul aflat după bătălia de la Șelimbăr, rechiziționa de la populația săsească alimente pentru armata sa. În acel an, sașii din Ludoș s-au opus acestor rechiziții, urmarea fiind faptul că Mihai Viteazul îi ordonă Banului Udrea să prade și să ardă Ludoșul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
să creeze mari dificultăți ludoșenilor. În 1599 de exemplu, Mihai Viteazul aflat după bătălia de la Șelimbăr, rechiziționa de la populația săsească alimente pentru armata sa. În acel an, sașii din Ludoș s-au opus acestor rechiziții, urmarea fiind faptul că Mihai Viteazul îi ordonă Banului Udrea să prade și să ardă Ludoșul. O mare parte din populația satului (mai ales cea săsească), s-a refugiat în satele din jur. Chiar și astăzi, se poate întâlni numele de Logdescher la localnici din satele
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sunt vizibile și astăzi în sat, deși în prezent populația de etnie germană este foarte redusă; arderea și prădarea satului de către banul Udrea în 1599, ca pedeapsă pentru refuzul sașilor de a oferi animale și alimente pentru armata lui Mihai Viteazul, ce fusese victorioasă la Șelimbăr; molimele, secetele, incendiile și războaiele ce au devastat satul de-a lungul timpului și au determinat populația să găsească resurse pentru a revitaliza viața comunitară; sau tragedia produsă asupra satului prin colectivizarea încheiată în 1962
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
chiar că regimul este ireversibil. Am discutat în altă parte această problemă capitală. Alții, printre care mă număram, admiteam, visam, speram etc. doar într-o schimbare, o eliberare cândva, teoretică, ipotetică, imposibil totuși de prevăzut în timp. După război mulți viteji se arată. Dar pe atunci aceasta era starea de spirit a unei largi categorii intelectuale, care-și salva și vocația și idealul civic, fiecare cum putea, în condiții date, extrem de dificile. A nu pune însă în discuție regimul, opresiunea sistemului
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pentru generația mea, căreia comunismul i se părea instalat pentru eternitate 1. Acestui mit azi atât de evident dezmințit nu i putem însă opune un altul: al poporului de eroi, intransigent, care s-a bătut până la unul (pui de lei, viteji au fost, viteji sunt încă...). Un popor numai de eroi nu există. Rămâne doar să înțelegem, pur și simplu, ce s-a întâmplat de fapt. Cum s-a ajuns la această convingere ireversibilă? La rece, fără pamflete și recriminări inutile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
căreia comunismul i se părea instalat pentru eternitate 1. Acestui mit azi atât de evident dezmințit nu i putem însă opune un altul: al poporului de eroi, intransigent, care s-a bătut până la unul (pui de lei, viteji au fost, viteji sunt încă...). Un popor numai de eroi nu există. Rămâne doar să înțelegem, pur și simplu, ce s-a întâmplat de fapt. Cum s-a ajuns la această convingere ireversibilă? La rece, fără pamflete și recriminări inutile. încerc deci o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
culturale oficiale, strict centralizate, lipsite de orice autonomie de decizie și financiară. Linia de clivaj cultural între cele două Românii trece deci, în același timp, prin dirijism cultural, ierarhii oficiale, festivism ieftin, Cântarea României, Călugăreni de operetă (proastă), cu Mihai Viteazul călare... cu ceas la mână, cât și prin etnicism, naționalism, xenofobie. Cât timp acest proces va rămâne acut, problema celor două Românii va rămâne și ea, din nefericire, acută și nerezolvată. Cartea Alinei Mungiu nu este deloc optimistă. Dar ea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de tineri cărturari, între care se numără Octavian Goga, Al. Ciura, Ioan Lupaș, Vasile Goldiș, Ion Agârbiceanu, Traian Vuia, Vasile Stoica ș.a. Ei se întâlnesc în toamna anului 1901, la hotelul „Saskor”, cu Nicolae Iorga, care le vorbește despre Mihai Viteazul, răspunsul fiind dat de tânărul poet Octavian Goga. Tot acesta participă, ca delegat al societății, la jubileul de patruzeci de ani al revistei „Familia”, unde toastează pentru unitate politică. Studenții inaugurează și o campanie de cunoaștere și strângere a legăturilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
de versuri (Blütenlese deutscher Lyrik aus Siebenbürgen, 1877, Parnasul român, 1892) accentuează caracterul industrios al scrisului lui A. SCRIERI: Karpaten-Röschen, București, 1868; Ai carte, ai parte, Sibiu, 1878; Ciarda albă, București, 1879; Harpă și caval, Brașov, 1880; Moartea lui Mihai Viteazul, Brașov, 1881; Babeta, Brașov, 1883; Sus pe Tâmpa, Brașov, f.a; Domnul de Ghiavahazi Măria Sa, Brașov, 1888; Bei, Vodă, Domn, Brașov, f.a.; Junii, Brașov, 1889; Unul scapă, altul piere, Brașov, [1891]; Strada Carmen Sylva, Brașov, 1891; Notarul și banditul, Brașov
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285249_a_286578]
-
121. 2) Prin zona Drânceni (10 Km de localitatea noastră) au trecut de-a lungul vremii personalități precum: ⇒ PETRU RAREȘ, În 1535 a stat mai mult timp la Curtea Domnească de la Huși, localitate foarte veche a Moldovei; ⇒ IOAN VODĂ CEL VITEAZ - Înaintea confruntărilor cu turcii din primăvara și vara anului 1574, strângându-și oști din jurul târgului Drânceni; ⇒ PETRU ȘCHIOPU - a trecut de multe ori prin târgul Drânceni, inclusiv cu oastea, iar din Huși a eliberat mai multe acte domnești; ⇒ DIMITRIE CANTEMIR
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Loriţa Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537]
-
cu graiul vechilor pravile, al cronicilor și al baladelor populare, i-a determinat opțiunea pentru drama istorică în versuri. Prima încercare, Bimbașa Sava, acuză însă un dialog greoi, împiedicat în arhaisme, dar și o incongruență în caracterul personajului principal, un viteaz fără patrie care promite să lupte alături de Tudor Vladimirescu pentru a câștiga inima iubitei, dar renunță din gelozie și caută să o cucerească prin sperjur. În cele din urmă, fără speranță, se duce la moarte pentru a nu-și păta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
Popnedea. Istoria, punct de plecare pentru „nuvele” ori „romane” precum Radu al III-lea cel Frumos (1864), Meșterul Manole sau Fundarea monastirei Curții de Argeș (1882), Fata de la Cozia (1887), Maria Putoianca (1892), Bătălia de la Călugăreni (1894), Junețea lui Mihai Viteazul (1895), Mihai Viteazul și călăul (1895) ș.a., ori Războiul pentru Independență din 1877, „exploatat” în Amazoana de la Rahova (1879), Prizonierul român de la Plevna (1879), Santinela de la Grivița (1889), Căpitan Buzdugan (1890), Primul rănit (1890), Botezul de sânge (1892), Peneș Curcanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
de plecare pentru „nuvele” ori „romane” precum Radu al III-lea cel Frumos (1864), Meșterul Manole sau Fundarea monastirei Curții de Argeș (1882), Fata de la Cozia (1887), Maria Putoianca (1892), Bătălia de la Călugăreni (1894), Junețea lui Mihai Viteazul (1895), Mihai Viteazul și călăul (1895) ș.a., ori Războiul pentru Independență din 1877, „exploatat” în Amazoana de la Rahova (1879), Prizonierul român de la Plevna (1879), Santinela de la Grivița (1889), Căpitan Buzdugan (1890), Primul rănit (1890), Botezul de sânge (1892), Peneș Curcanul (1892), Sora de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
1890; Botezul de sânge, București, 1892; Maria Putoianca, Brașov, 1892; Peneș Curcanul, București, 1892; Războiul dintre haiduci și ruși, București, 1892; Sora de caritate, București, 1892; Radu Anghel, I-II, București, 1893; Bătălia de la Călugăreni, București, 1894; Junețea lui Mihai Viteazul, București, 1895; Mihai Viteazul și călăul, I, București, 1895; Isprăvile tâlhărești ale lui Nicolae Grozea, Dumitru Lungu și Ioniță Tunsul, București, f.a. Culegeri: Carte de basme, I-IV, București, 1892. Traduceri: Émile Gaboriau, Crimele misterioase, București, 1880. Repere bibliografice: Pop
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
București, 1892; Maria Putoianca, Brașov, 1892; Peneș Curcanul, București, 1892; Războiul dintre haiduci și ruși, București, 1892; Sora de caritate, București, 1892; Radu Anghel, I-II, București, 1893; Bătălia de la Călugăreni, București, 1894; Junețea lui Mihai Viteazul, București, 1895; Mihai Viteazul și călăul, I, București, 1895; Isprăvile tâlhărești ale lui Nicolae Grozea, Dumitru Lungu și Ioniță Tunsul, București, f.a. Culegeri: Carte de basme, I-IV, București, 1892. Traduceri: Émile Gaboriau, Crimele misterioase, București, 1880. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 28-30; Sadoveanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]