8,047 matches
-
biserica din lemn a fost înlocuită cu cea actuală, zidită din bolovani de piatră de râu și cărămidă. Ctitorul bisericii a fost proprietarul satului Crasna, Dumitru Filișanul, nepotul marelui ban al Olteniei, Dobromir, văr cu Doamna Stanca, soția Domnului Mihai Viteazul (legenda locului spun că din satul Stâncești își are numele doamna Stanca, soția lui Mihai Viteazul). Potrivit unui vechi procedeu de influență bizantină, biserica a fost sfințită fără a fi pictată, ci numai împodobită cu icoane și tâmplă sau catapeteasmă
Schitul Crasna () [Corola-website/Science/324905_a_326234]
-
și cărămidă. Ctitorul bisericii a fost proprietarul satului Crasna, Dumitru Filișanul, nepotul marelui ban al Olteniei, Dobromir, văr cu Doamna Stanca, soția Domnului Mihai Viteazul (legenda locului spun că din satul Stâncești își are numele doamna Stanca, soția lui Mihai Viteazul). Potrivit unui vechi procedeu de influență bizantină, biserica a fost sfințită fără a fi pictată, ci numai împodobită cu icoane și tâmplă sau catapeteasmă. Sub Crucea de la Răstignire, pictorul a scos în relief portretul lui Matei Basarab voievod, precum și a
Schitul Crasna () [Corola-website/Science/324905_a_326234]
-
Arduin Glaber (în limba italiană: "Arduino Glabrio"," Glabrione" sau " îl Glabro", adică "cel Viteaz") (d. cca. 977) a fost conte de Auriate din jurul anului 935 și primul markgraf de Torino, din jur de 950. Arduin făcea parte din familia Arduinicilor, pe ai cărei membri i-a susținut și a fost întemeietorul mărcii torineze, pe
Arduin Glaber de Torino () [Corola-website/Science/324956_a_326285]
-
Casa Karácsonyi, în care astăzi funcționează Muzeul de Istorie din Gherla, a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Construcția este situată pe strada Mihai Viteazul nr. 6, fiind cel mai elocvent exemplu de locuință barocă din Gherla. Între anii 1859-1930 a funcționat aici Seminarul Teologic Diecezan, înființat de către episcopul Ioan Alexi. În anul 1918, clădirea trece în proprietatea Episcopiei, fiind cumpărată, în timpul slujirii episcopului Iuliu
Casa Karácsonyi din Gherla () [Corola-website/Science/324988_a_326317]
-
anul 1951 muzeul de istorie din Gherla a fost transformat în muzeu raional, funcționând la acea vreme într-o clădire de pe strada Avram Iancu, care ulterior a fost demolată. Abia din 1976 muzeul funcționează în Casa Karacsonyi de pe strada Mihai Viteazul nr. 6. Fațada de la stradă este realizată în manieră clasicistă, care datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Axul central este marcat printr-un rezalit, unde se află un balcon realizat din grilaj metalic și consolă de piatră. Peste axul
Casa Karácsonyi din Gherla () [Corola-website/Science/324988_a_326317]
-
cetăți, atestate documentar în jurul anului 1295. Mai târziu, această fortificație a făcut parte din lanțul de cetăți de apărare ale lui Iancu de Hunedoara. A fost ocupată de turci de mai multe ori și a devenit sediul unui sangeac. Mihai Viteazul a cucerit această cetate în jurul anului 1599. Cetatea actuală a fost ridicată între anii 1645-1652 pe vremea principilor Rakoczi și Rakoczi al II-lea, după planurile arhitectului austriac Gabriel Haller. Fortul a fost ocupat din nou de turci în anul
Cetatea Ineului () [Corola-website/Science/325014_a_326343]
-
Regimentul 2 este una dintre primele unități militare românești și a luat ființă la data de 12 iunie 1830 constituindu-se din vitejii panduri ai lui Tudor Vladimirescu. De-a lungul timpului a suferit mai multe transformări organice precum și numeroase redenumiri cauzate de restructurări ale sistemului militar românesc. Tradițiile de luptă ale acestei structuri au fost continuate de "Regimentul 2 Linie, Regimentul 2
Regimentul 2 Linie Infanterie () [Corola-website/Science/324438_a_325767]
-
straja pământească”. Astfel, la 12.06.1830 se constituie primele unități ale „armatei pământene” - trei regimente mixte de infanterie și cavalerie în Țara Românească și un regiment mixt în Moldova. Unul dintre acestea este Regimentul 2 înființat la București din vitejii panduri ai lui Tudor Vladimirescu. Regimentul 2 se distinge încă de la început având cinstea ca în tabăra de la Craiova, unde a cantonat întreaga armată a Țării Românești, să defileze primul în fața marelui spătar Dimitrie Ghica. Compunere: 2 batalioane x 4
Regimentul 2 Linie Infanterie () [Corola-website/Science/324438_a_325767]
-
român (Ed. Danaster, 2007), Sub sabia cu straja-n cruce, III (Bătălia de la Codrii Cozminului) Războiul de 13 ani - român (Ed. Danaster, 2008), Dafina Doamna - român (Ed. Danaster, 2009), tradus în limbile franceză, engleza și rusă,Vulturul Deșertului (Ion-Voda cel Viteaz, vol.I Armeanul - 2011 și vol.II Domnia - 2012), român tradus în limba franceză, Noaptea de Rusalii (Gulagul românesc din Bărăgan - mărturii, 2013), Atacul de Noapte, partea I (Vlad Vodă Draculea, român, 2013 și partea a II-a, Vlad Țepeș
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
perioada 1504-1517,schimbul de care am mai pomenit. Odată cu acest schimb, amintirea primilor stăpâni ai Cordărenilor se șterge pentru totdeauna, documentele ulterioare referitoare la acest sat nepomenindu-i deloc. Dragotă Secuianul este, după cum se știe, un urmaș al lui Dragoș Viteazul din secolul al XV-lea. A făcut o carieră strălucită în plan politic, fiind pentru Bogdan al III-lea și, până în 1523, (și) pentru Ștefăniță, un om de mare încredere. În 1523 era în tabăra Găneștilor și Arbureștilor, complotând împotriva
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
de 6,55 grame. Au fost realizate din aliaj de aur și cupru, având titlul de 900‰. Medalia jubiliară a fost emisă într-un tiraj de maxim 1.000.000 de exemplare. Pe avers, au fost gravate efigia lui Mihai Viteazul, efigia regelui Ferdinand al României și efigia lui Mihai I Regele Românilor, parțial suprapuse, spre stânga. Mihai Viteazul poartă pe cap căciula voievodală, caracteristică, iar regii Ferdinand și Mihai I poartă pe cap câte o cască militară de protecție. Circular
Medalia jubiliară Ardealul Nostru () [Corola-website/Science/326909_a_328238]
-
jubiliară a fost emisă într-un tiraj de maxim 1.000.000 de exemplare. Pe avers, au fost gravate efigia lui Mihai Viteazul, efigia regelui Ferdinand al României și efigia lui Mihai I Regele Românilor, parțial suprapuse, spre stânga. Mihai Viteazul poartă pe cap căciula voievodală, caracteristică, iar regii Ferdinand și Mihai I poartă pe cap câte o cască militară de protecție. Circular, în jurul celor trei efigii grupate, este gravat textul și anii 1601, 1918, 1944. Aversul piesei a fost gravat
Medalia jubiliară Ardealul Nostru () [Corola-website/Science/326909_a_328238]
-
aveau în mâini, ghiaurii au ieșit din tabăra lor și au pornit la atac asupra gaziilor musulmani”. Situația logistică a armatei ruse era însă dezastruoasă, deoarece “văzând că tunurile și puștile lor nu mai pot trage, ghiaurii se băteau cu vitejii gazii numai cu sabia”. Văzând că armata rusă a rămas fără provizii și că nu poate scăpa din încercuire, țarul a convocat un consiliu de război, în ziua de 21 iulie, în care s-a hotărât trimiterea de soli pentru
Campania de la Prut () [Corola-website/Science/326930_a_328259]
-
a avut loc la 18 septembrie 1600 lângă Mirăslău între valahii conduși de Mihai Viteazul (sprijiniți de secui) și trupele austriece ale generalului italian Gheorghe Basta (sprijinite de sași și de nobilimea din Transilvania). Conflictul dintre domnul Mihai Viteazu, devenit și principe al Transilvaniei în urma Bătăliei de la Șelimbăr, și nobilii transilvăneni s-a acutizat. Stăpânirea
Bătălia de la Mirăslău () [Corola-website/Science/326992_a_328321]
-
spre Transilvania, iar cavaleria și trupele Dietei Transilvaniei l-au părăsit pe Mihai și au trecut de partea habsburgică. Ajutoarele venite din Muntenia au fost oprite de sașii brașoveni la 2/12 septembrie și 4/14 septembrie 1599. În timp ce Mihai Viteazul dispunea de aproximativ 10.000 - 12.000 de oameni, armata nobilimii, împreunată cu cea a lui Basta, era formată din aproximativ 18.000 de oameni (din care 6.000 de cavaleri germani și flamanzi, purtători de cuirase, și muschetari valoni
Bătălia de la Mirăslău () [Corola-website/Science/326992_a_328321]
-
10.000 - 12.000 de oameni, armata nobilimii, împreunată cu cea a lui Basta, era formată din aproximativ 18.000 de oameni (din care 6.000 de cavaleri germani și flamanzi, purtători de cuirase, și muschetari valoni și francezi). Mihai Viteazul și-a așezat oastea la Mirăslău, într-un loc îngust între râul Mureș, dealuri, pârâul Lapad și o pădure întărită prin șanțuri. Lupta a început cu atacurile artileriei, din ambele părți. Giorgio Basta a simulat retragerea pentru a-l obliga
Bătălia de la Mirăslău () [Corola-website/Science/326992_a_328321]
-
și, în contextul pătrunderii oștilor polone în Moldova și Țara Românească, a trecut munții pentru a respinge atacul polon din Țara Românească. Trecerea sașilor de partea Casei de Habsburg a fost cauzată de numeroasele jafuri comise de trupele lui Mihai Viteazul, precum cele de la Ghimbav, Codlea, Merghindeal, Cincu, Șura Mică, Cristian, Câlnic etc. În plan extern Polonia nu a acceptat trecerea Moldovei sub dominația Țării Românești, iar sprijinul împăratului Rudolf al II-lea față de Mihai Viteazul a scăzut, în contextul suspiciunii
Bătălia de la Mirăslău () [Corola-website/Science/326992_a_328321]
-
comise de trupele lui Mihai Viteazul, precum cele de la Ghimbav, Codlea, Merghindeal, Cincu, Șura Mică, Cristian, Câlnic etc. În plan extern Polonia nu a acceptat trecerea Moldovei sub dominația Țării Românești, iar sprijinul împăratului Rudolf al II-lea față de Mihai Viteazul a scăzut, în contextul suspiciunii că Mihai va trece de partea otomană. Generalul Giorgio Basta a fost trimis în Transilvania pentru a întări cursul antiotoman. În această conjunctură a avut loc bătălia de la Mirăslău din 16 septembrie 1600 între Mihai
Bătălia de la Mirăslău () [Corola-website/Science/326992_a_328321]
-
a scăzut, în contextul suspiciunii că Mihai va trece de partea otomană. Generalul Giorgio Basta a fost trimis în Transilvania pentru a întări cursul antiotoman. În această conjunctură a avut loc bătălia de la Mirăslău din 16 septembrie 1600 între Mihai Viteazul și generalul imperial Basta, care se îndrepta spre Alba Iulia. Mihai, care se afla la Orăștie, l-a întâmpinat lângă satul Mirăslău. Cu toate că-și alesese o poziție întărită în mod natural, Mihai cu firea lui impulsivă, nu a profitat de
Bătălia de la Mirăslău () [Corola-website/Science/326992_a_328321]
-
în închisoarea de la Edikule. Ștefan cel Mare și conducătorii de oști revin la Podu Înalt după trecerea a 40 de zile de la bătălie pentru a cinsti memoria celor morți în lupta pentru apărarea Moldovei și a-i răsplăti pe cei viteji. Voievodul rostește un discurs în fața oștilor în care afirmă dorința moldovenilor de a-și apăra țara: "„Oșteni, pentru vrednicia dovedită pe câmpul de bătălie, Io Ștefan Voievod vă înalț pe voi în rândurile vitejilor Moldovei. Vă mulțumesc, vitejii mei. Aici
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
și a-i răsplăti pe cei viteji. Voievodul rostește un discurs în fața oștilor în care afirmă dorința moldovenilor de a-și apăra țara: "„Oșteni, pentru vrednicia dovedită pe câmpul de bătălie, Io Ștefan Voievod vă înalț pe voi în rândurile vitejilor Moldovei. Vă mulțumesc, vitejii mei. Aici, la Vaslui, s-au întors în pământul țării pe care au iubit și apărat mii de luptători, iubiți ai noștri supuși, prieteni, frați, soți și feciori. Alături de străbunii lor, de moșii și strămoșii noștri
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
pe cei viteji. Voievodul rostește un discurs în fața oștilor în care afirmă dorința moldovenilor de a-și apăra țara: "„Oșteni, pentru vrednicia dovedită pe câmpul de bătălie, Io Ștefan Voievod vă înalț pe voi în rândurile vitejilor Moldovei. Vă mulțumesc, vitejii mei. Aici, la Vaslui, s-au întors în pământul țării pe care au iubit și apărat mii de luptători, iubiți ai noștri supuși, prieteni, frați, soți și feciori. Alături de străbunii lor, de moșii și strămoșii noștri, vor sta de-a
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
Haiducii" și "Urmărirea" , Marga Barbu a primit Premiul pentru interpretare feminină (împreună cu Ioana Bulcă și Irina Petrescu) - pentru rolurile din seriile "Haiducii", " Urmărirea" și din filmul "Facerea lumii", Hortensia Georgescu a primit Premiul pentru costume - pentru costumele din filmul "Mihai Viteazul" și din seria "Haiducii".
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
Haiducii" și "Urmărirea" , Marga Barbu a primit Premiul pentru interpretare feminină (împreună cu Ioana Bulcă și Irina Petrescu) - pentru rolurile din seriile "Haiducii", " Urmărirea" și din filmul "Facerea lumii", Hortensia Georgescu a primit Premiul pentru costume - pentru costumele din filmul "Mihai Viteazul" și din seria "Haiducii".
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
într-o pădure din apropiere unde s-au camuflat cu frunze și crengi, potrivit cronicarului polonez Jan Długosz, atunci când inamicul a intrat în pădure, au fost "copleșiți cu săgeți" și învinși. Cavaleria grea era formată din boieri și gărzile lor, "viteji" și "curteni" - cavaleria Curții (parte din Oastea Mică). În vremuri de război, boierii erau obligați de sistemul feudal de credință să furnizeze domnului trupe, în funcție de gradul domeniului boieresc.
Armata Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/323673_a_325002]