9,098 matches
-
democratic nu e din acest punct de vedere decât "sclavia individului la mai mulți tirani"46. Prin contrast, creștinismul apare ca o reacție la constrângerea autorității de stat, "sacralizând" individul. E singurul model care permite conceperea societății ca "aglomerație", cu vocație plurală. Concret, Heliade Rădulescu se referă la organizarea monahală: "Dacă după doctrinele sau credințele cristiane tot individul izolat era sacru și autonom, cu voia și libertatea sa proprie, neviolată de nimeni, cu atâta mai vârtos individul moral sau colectiv devenea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
română. Cei douăzeci de ani pierduți până la ocazia creată de episodul postrevoluționar în 1849 au făcut ca universul său de reprezentări să fie asimilat aproape simultan cu un alt regim de producție și de apreciere a operelor, bazat pe dezvoltarea vocațiilor individuale. Sub impresia ideilor revoluționare, societatea românească a devenit sensibilă la ideea de destin colectiv și personal orientat de "misiune", ca sens al propriei existențe; acest orizont de reprezentări avea să constituie un "regim al singularizării", asupra căruia mă voi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de pildă, Alexandrescu e elegiac și Bolliac sumbru. Atributele lor țin de competența stării civile: un nume, apartenența la o familie, exercitarea unei activități. Dacă ajunge să îi numească pe unii barzi sau regi ai poeziei, etichetarea nu exprimă o vocație, o dispunere particulară a facultăților psihice, o aplecare caracteristică spre literatură, ci numai pretenția nejustificată de a face operă. În universul lui Heliade Rădulescu chemarea nu joacă niciun rol - nici pentru stigmatizarea autorilor, nici pentru încurajarea lor. În fața inflației de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
După trei decenii, frica lui Titu Maiorescu și-a schimbat obiectul: denunțând inflația de scriitori, criticul are în vedere abundența sensibilităților poetice. Ceea ce îl deranjează în supralicitarea producției contemporane de literatură e proliferarea "geniilor", în sensul calificării facile de noi vocații. Când Heliade Rădulescu se plânge de mulțimea autorilor, se referă la înmulțirea celor care practică scrisul; când Maiorescu face același lucru, se gândește la mulțimea celor care simt chemare pentru scris. În asta constă critica pe care o face galeriei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
portrete alcătuită de Aron Pumnul în Lepturariu. Dacă citează caracterizarea lui Prale, "a fost un bărbat genial și ciudat în felul său"1, e pentru că portretul oferă o perspectivă interioară asupra unui autor indiferent, atribuie unui minor caracterul excepțional al vocației literare ("ciudățenia"). Iar comentariul sarcastic al lui Maiorescu subliniază derizoriul acestei calificări nejustificate a unei interiorități: "Mai toți suntem spirite universale, ca Pralea, și, ca dânsul, bărbați geniali - însă cam ciudați în felul nostru"2. Dar dincolo de rezerva mușcătoare cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
schimbat în atmosfera epocii: corpul social a devenit străveziu și lasă să se vadă ce e înăuntru. Ca și cum dintr-o dată populația pe care o mobilizează literatura s-ar fi întors pe dos și ar umbla cu sufletele pe afară. Istoriile vocației încep de obicei de la analiza lui Max Weber din 1904, Etica protestantă și spiritul capitalismului. Reflecția e veche și multe dintre mijloacele și concluziile ei au fost contestate. Totuși, două lucruri mi se par în continuare inspiratoare. În primul rând
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
chemării" a demonstrat, dimpotrivă, caracterul sociologic al acestei realități. Temele care orientează existențele individuale, ideile care organizează dinamica și sensul vieților se sprijină pe reprezentări culturale, împărtășite de întreaga comunitate. În al doilea rând, eseul lui Weber a demonstrat că vocația care străbate și influențează toate etapele unei existențe individuale și care formează suportul vieților dedicate nu e rezervată doar câtorva "aleși". Natura ei e profund democratică: vocația e destinată să fie universal accesibilă, în așa fel încât oricine să își
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de întreaga comunitate. În al doilea rând, eseul lui Weber a demonstrat că vocația care străbate și influențează toate etapele unei existențe individuale și care formează suportul vieților dedicate nu e rezervată doar câtorva "aleși". Natura ei e profund democratică: vocația e destinată să fie universal accesibilă, în așa fel încât oricine să își poată gândi existența în funcție de o mobilizare interioară spre atingerea unui scop. Reiau aici raționamentul lui Weber, care rămâne interesant și sugestiv pentru înțelegerea tuturor proceselor prin care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
spre atingerea unui scop. Reiau aici raționamentul lui Weber, care rămâne interesant și sugestiv pentru înțelegerea tuturor proceselor prin care o societate își constituie reprezentări și practici ale "chemării" disponibile pentru toți membrii ei. Teza eseului e că la originea vocațiilor profesionale, care presupun angajarea unei pasiuni singulare în exercitarea unei activități, stă un concept religios al chemării. Weber a arătat că în procesul de traducere a Bibliei în germană, Luther a deturnat noțiunea teologică a "apelului divin pentru mântuire", așteptarea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
noțiunea teologică a "apelului divin pentru mântuire", așteptarea Judecății de Apoi, făcând din el nucleul unei dedicații pentru muncă. În locul unei chemări care oferea retragerea monahală din lume ca ultimă soluție de împlinire a existenței umane, Luther a situat o vocație legată strâns de "datoria profesională" (Beruf) și de caracterul ei secular. Ceea ce trebuie să faci în locul în care te găsești e chemarea ta, lucrul pentru care ai venit pe lume, care îți orientează existența și care îți conduce aspirațiile: "cunoaște
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dar, robi oamenilor. 24. Fiecare, fraților, să rămână cu Dumnezeu în starea în care era când a fost chemat (Corinteni, 7.17-24)6. "Fiecare să rămână în chemarea pe care o avea când a fost chemat" e cheia fondării unei vocații secularizate, posibilitatea de a trăi chemarea religioasă în planul trivial al ocupațiilor cotidiene. E o formulă specifică a vieții dedicate, caracteristică eticii protestante: o unică dorință de inspirație divină care pătrunde în sfera vieții de zi cu zi și se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
realizare a sinelui, ci așteaptă tot o salvare a sufletului, ca și omul medieval care se refugia în mănăstire pentru a asculta chemarea divină. Nu e nimic modern în această chemare și probabil că orice încercare de a extrapola condițiile vocației din societatea protestantă a secolului al XVI-lea ar fi greșită. Judith Schlanger, într-un eseu dedicat problemelor vocației 8, a arătat în ce fel modelul definit de Weber nu e adecvat pentru descrierea culturilor moderne. Etica protestantă e bazată
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pentru a asculta chemarea divină. Nu e nimic modern în această chemare și probabil că orice încercare de a extrapola condițiile vocației din societatea protestantă a secolului al XVI-lea ar fi greșită. Judith Schlanger, într-un eseu dedicat problemelor vocației 8, a arătat în ce fel modelul definit de Weber nu e adecvat pentru descrierea culturilor moderne. Etica protestantă e bazată pe acceptarea "propriului loc" și pe pasivitatea celui care primește din partea societății forma vieții individuale. În schimb, mizele moderne
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să devină mai accesibil în raport cu un sistem economic diversificat, cu posibilitatea specializării profesionale, cu accesul la spațiul public și la carierele dimensionate pe măsura individului. Iar această situare într-o lume a posibilităților profesionale nelimitate diferențiază net universul modern al vocației de cel protestant descris de Weber, bazat pe o economie capitalistă incipientă și pe viziunea ei conservatoare. Etica vocației nu se mai referă la o morală transcendentă care constrânge viața individului, ci la ilustrarea plenară, continuă și completă a proiectului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la carierele dimensionate pe măsura individului. Iar această situare într-o lume a posibilităților profesionale nelimitate diferențiază net universul modern al vocației de cel protestant descris de Weber, bazat pe o economie capitalistă incipientă și pe viziunea ei conservatoare. Etica vocației nu se mai referă la o morală transcendentă care constrânge viața individului, ci la ilustrarea plenară, continuă și completă a proiectului personal pe parcursul întregii existențe: "Vocația modernă se prezintă ca obligație etică a unei vieți, și această viață este câmpul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de Weber, bazat pe o economie capitalistă incipientă și pe viziunea ei conservatoare. Etica vocației nu se mai referă la o morală transcendentă care constrânge viața individului, ci la ilustrarea plenară, continuă și completă a proiectului personal pe parcursul întregii existențe: "Vocația modernă se prezintă ca obligație etică a unei vieți, și această viață este câmpul său, scopul său și criteriul reușitei sale. Tocmai fiindcă marea prioritate e aceea de a-și reuși viața în proprii ochi, devine important ca fiecare să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de a răspunde la un "apel", ci și de a te recunoaște în el, de a reuși să definești tu însuți chemarea care îți conduce destinul. Și oricâte limitări ar avea universul profesiilor, oricât de stereotipe ar apărea ocupațiile, conceptualizarea vocației e condusă de aspirația de a inversa raportul dintre muncă și chemare - în loc să îți placă ce faci, să faci ce îți place: "fiecare are dreptul ca ocupația sa, care îi asigură conținutul fiecărei zile, să nu fie impusă și nesemnificativă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Definiția suplă a chemării privilegiază în mod natural profesiile care promit parcursuri de viață originale, adaptate formulei singularizate a fiecărui individ. De aceea în inima conceptului modern al apelului existențial stă creativitatea. Pentru simțul comun, poetul, artistul sau savantul încarnează vocația pentru că sunt liberi să își urmeze pasiunea de-a lungul întregii vieți și să își organizeze formele de activitate în funcție de cele mai intime impulsuri. Într-un cuvânt, ei pot să transforme dorința care le orientează existența în carieră. În aceste
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
le orientează existența în carieră. În aceste figuri și în popularitatea lor se proiectează aspirația secretă a unei întregi societăți pentru investirea cu sens a activității profesionale. Judith Schlanger subliniază însă și paradoxul acestei relații strânse dintre noțiunea modernă a vocației și profesiile creative: figura artistului ne permite să înțelegem natura chemării și, în același timp, ne-o îndepărtează, asociind-o dotărilor ieșite din comun și conduitelor excentrice. Modernitatea a atribuit creatorilor rolul de a reprezenta caracterul singularizant al vocației dar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a vocației și profesiile creative: figura artistului ne permite să înțelegem natura chemării și, în același timp, ne-o îndepărtează, asociind-o dotărilor ieșite din comun și conduitelor excentrice. Modernitatea a atribuit creatorilor rolul de a reprezenta caracterul singularizant al vocației dar, în acest fel, a și limitat accesul la ea. Faptul că o lungă tradiție romantică asimilată de doxa secolului al XIX-lea a rezervat poeților și artiștilor dreptul la o viață dedicată, faptul că realitatea vocației a fost identificată
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
caracterul singularizant al vocației dar, în acest fel, a și limitat accesul la ea. Faptul că o lungă tradiție romantică asimilată de doxa secolului al XIX-lea a rezervat poeților și artiștilor dreptul la o viață dedicată, faptul că realitatea vocației a fost identificată în mod restrictiv cu un model al inspirațiilor excepționale 11, a obscurizat natura democratică a chemării și capacitatea ei de funcționa ca orizont al existențelor banale. Cum se naște vocația literară într-o cultură emergentă? Nici modelul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la o viață dedicată, faptul că realitatea vocației a fost identificată în mod restrictiv cu un model al inspirațiilor excepționale 11, a obscurizat natura democratică a chemării și capacitatea ei de funcționa ca orizont al existențelor banale. Cum se naște vocația literară într-o cultură emergentă? Nici modelul weberian al capitalismului incipient, nici modelul modernității occidentale analizat de Judith Schlanger nu ne vor da soluții care să poată fi aplicate direct. Dintr-un motiv evident: pentru că structura spațiului public, gama de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
posibilitățile de exprimare a dorințelor în formele de activitate disponibile au condiționări specifice într-o structură statală stabilizată în secolul al XIX-lea, cu un sistem economic încă slab diversificat și cu o agendă publică definită de aspirații naționaliste. Reprezentările vocației - chiar și în spațiul literar - depind de economia țării, de aparatul funcționăresc, de marile teme care monopolizează piața locală a dorințelor, de rezonanțele (ortodoxe) ale vocabularului religios. Chemarea literară are mai multe legături cu nomenclatorul autohton al profesiilor decât cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
din problemele unei culturi minore, ele ne reamintesc natura profund democratică a reprezentărilor vocaționale. Dacă vrem să căutăm chemarea literară, trebuie să o facem în domeniul pasiunilor colective, date tuturor, nu în cel al chemărilor exclusiviste. Înainte să vorbim despre vocația excepțională care a articulat biografia lui Eminescu, trebuie să acordăm atenție vocațiilor modeste, care se puteau atribui autorilor mărunți sau chiar anonimilor. Culturile emergente nu sunt numai o sumă de instituții inventate de la zero, teatru, limbă, literatură; ele sunt și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
reprezentărilor vocaționale. Dacă vrem să căutăm chemarea literară, trebuie să o facem în domeniul pasiunilor colective, date tuturor, nu în cel al chemărilor exclusiviste. Înainte să vorbim despre vocația excepțională care a articulat biografia lui Eminescu, trebuie să acordăm atenție vocațiilor modeste, care se puteau atribui autorilor mărunți sau chiar anonimilor. Culturile emergente nu sunt numai o sumă de instituții inventate de la zero, teatru, limbă, literatură; ele sunt și o eliberare a dorințelor, instrumentul prin care viața oamenilor e îmbogățită cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]