12,241 matches
-
Un poet printre critici, București, 1979; Aventura continuă, București, 1980; Metoda șoimului, București, 1981; Câmpia eternă, postfață Costin Tuchilă, București, 1984; Hora mică, București, 1985; Turnir, București, 1987; Roata lumii, București, 1994; Câmpia eternă, pref. Valentin F. Mihăescu, București, 2001. Antologii: Antologia poeților tineri, București, 1982. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, George Alboiu, „Câmpia eternă”, CNT, 1968, 26; Valeriu Cristea, G. Alboiu, „Câmpia eternă”, AFT, 1968, 32; M. Ungheanu, G. Alboiu, „Cel pierdut”, LCF, 1969, 19; Nicolae Manolescu, George Alboiu, „Cel pierdut
ALBOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285227_a_286556]
-
poet printre critici, București, 1979; Aventura continuă, București, 1980; Metoda șoimului, București, 1981; Câmpia eternă, postfață Costin Tuchilă, București, 1984; Hora mică, București, 1985; Turnir, București, 1987; Roata lumii, București, 1994; Câmpia eternă, pref. Valentin F. Mihăescu, București, 2001. Antologii: Antologia poeților tineri, București, 1982. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, George Alboiu, „Câmpia eternă”, CNT, 1968, 26; Valeriu Cristea, G. Alboiu, „Câmpia eternă”, AFT, 1968, 32; M. Ungheanu, G. Alboiu, „Cel pierdut”, LCF, 1969, 19; Nicolae Manolescu, George Alboiu, „Cel pierdut”, CNT
ALBOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285227_a_286556]
-
În 1921 este ales membru corespondent al Academiei Române. A fost secretar și vicepreședinte al Comitetului de conducere al Ateneului Român. În domeniul istoriei literare, A. a elaborat unele studii cu caracter de popularizare, publicate în periodice, și a întocmit ediții, antologii, biografii de scriitori și manuale ce se adresau în primul rând elevilor. Dintre acestea merită reținute Din biografiile scriitorilor români (1896), Istoria literaturii române pentru școalele normale (1910) și ediții din scrieri ale lui V. Alecsandri, Gr. Alexandrescu, I. L. Caragiale
ADAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285179_a_286508]
-
la bibliografia românească, I-III, București, 1921-1928; Bibliografia și organizarea unei bibliografii științifice la noi, în Omagiu lui Mihail Dragomirescu, București, 1928; Bibliografia României, București, 1928-1929; Viața și activitatea lui Spiru Haret, București, 1936; Între cinism și ipocrizie, București, 1936. Antologii: Elocvența străină, București, 1896; Crestomație pentru istoria limbii și literaturii românești, București, 1897; Elocvența română, București, 1924; Literatura română din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre (în colaborare cu Mihail Dragomirescu și N. I. Rusu), I-II, București, 1929-1931; Ediții
ADAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285179_a_286508]
-
București, 1925; Glume și pilde țărănești, București, [1928]; Rătăcire. Sybaris, îngr. Constantin Mohanu, introd. Al. Hanță, București, 1984. Traduceri: Guy de Maupassant, Nuvele alese, București, 1908. Repere bibliografice: Sadoveanu, Cărți, I, 40-41; Lovinescu, Scrieri, V, 40-41, VI, 182-183; B. Jordan, Antologia învățătorilor în literatură, București, 1939, 78-82; D. Micu, Istoria literaturii române, II, București, 1965, 90-91; Enache Puiu, Ioan Adam, TMS, 1968, 3; Ciopraga, Lit. rom., 541-542; Dicț. scriit. rom., I, 10-11; Datcu, Dicț. etnolog., I, 31. O.I.
ADAM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285174_a_286503]
-
iartă aroganța și lipsa de pocăință. Pe scena culturală franceză și-au făcut simțită prezența, deși periodic și fragmentar, și autori români din exil care fie publicau În limba franceză, fie erau cunoscuți prin traduceri. Existau Însă riscurile ca o antologie oficială, Nouvelles Roumaines, prefațată de Tudor Vianu, care nu mai este „onestul profesor și estet de altădată”, să aibă consecințe dezastruoase pentru imaginea literaturii române În străinătate, iar Monica Lovinescu Înțelege să atragă atenția asupra acestui fapt. Încercînd să contracareze
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Înainte de a muri. Din nefericire, Sever Pop, profesor la Universitatea din Louvain, și-a convins universitatea să cumpere aceste cărți, reușind să facă acest lucru Înainte ca Fundația să aibă inițiativa. Prin urmare, cu banii primiți de la Marinescu, am publicat antologia Omul și pământul românesc”. Theodor Cazaban, interviu de autor, 6 aprilie 2001, Paris, Înregistrare audio. Bulletin of the Centre Roumain des Recherches, I, nr. 1, mai 1951, p. 9. Ibidem, p. 10. RFE, Paris news bureau, special 0013, 15 februarie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cursuri de teatrologie la Academia de Teatru și Film și la Universitatea Ecologică din București. Debutează în 1954, cu cronici și recenzii, la „Viața românească”. Colaborează la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri”, „Ateneu”, „Teatrul”. Debutul editorial îl constituie antologia de poezie Patrie și libertate (I-II, 1958), care reintroduce în circulație autori puțin cunoscuți la începuturile regimului comunist. Îngrijește numeroase ediții de popularizare din operele scriitorilor români ai secolului al XIX-lea (V. Alecsandri, I. Ghica, I.Heliade-Rădulescu, B.P.
MACIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]
-
care reintroduce în circulație autori puțin cunoscuți la începuturile regimului comunist. Îngrijește numeroase ediții de popularizare din operele scriitorilor români ai secolului al XIX-lea (V. Alecsandri, I. Ghica, I.Heliade-Rădulescu, B.P. Hasdeu, A.I. Odobescu, I. Slavici ș.a.) și alcătuiește antologii de uz școlar. Este autorul unei monografii despre Dimitrie Cantemir (1962). După 1983 se dedică teatrologiei și criticii dramatice, publicând volume compacte de studii - Viziuni și forme teatrale (1983), Motive și structuri dramatice (1986; Premiul Academiei Române, Premiul Uniunii Scriitorilor), Teatrul
MACIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]
-
SCRIERI: Dimitrie Cantemir, București, 1962; Viziuni și forme teatrale, București, 1983; Motive și structuri dramatice, București, 1986; Teatrul și teatrele, București, 1989. Ediții: Ronetti-Roman, Manasse și alte scrieri, pref. edit., București, 1996; Mihail Dragomirescu, Critica dramatică, introd. edit., București, 1996. Antologii: Patrie și libertate. Din poezia anilor 1840-1880, I-II, pref. edit., București, 1958; Vlaicu Vodă. Dramaturgie românească, I-II, pref. edit., București, 1973. Repere bibliografice: Firan, Macedonski-Arghezi, 143; Valentin Silvestru, O remarcabilă cercetare teatrologică, RL, 1984, 16; Doina Modola, „Viziuni
MACIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]
-
altfel, autorul avea să scrie o monografie despre Trușeni, rămasă în manuscris. SCRIERI: Răsunete din Basarabia, cu desene de Victor Ion Popa, București, 1935; De la noi din Basarabia, București, 1938; Văzute și trăite, îngr. și pref. Vasile Badiu, Chișinău, 1989. Antologii: Suspine. Poezii populare din Basarabia, pref. G. Coșbuc, București, 1897; Cântece și versuri alese din cei mai buni scriitori români, București, 1904. Repere bibliografice: Bogdan Istru, „Răsunete din Basarabia”, VBA, 1937, 5-6; Gheorghe Cardaș, Gheorghe V. Madan, PBU, 462-489; Petre
MADAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287946_a_289275]
-
alese], București, 1962; Petre Ispirescu, Ifjúságunk ifjúsága, élet, amely nem ér véget [Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte], București, 1962; Radu Boureanu, Legszebb versei [ Cele mai frumoase poezii], București, 1964; Mihu Dragomir, Egyedül az űrben [Omul planetar], București, 1964; Antologia literaturii maghiare, II-IV, București, 1966-1969 (în colaborare); Aurel Storin, Az oroszlán [Leul], București, 1966; B.P. Hasdeu, Răzvan és Vidra [Răzvan și Vidra], București, 1967; B. Fundoianu, A költő és árnyéka [Poetul și umbra], București, 1972; Virgil Teodorescu, Messziről messzire [Cât
MAJTÉNYI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287965_a_289294]
-
Velikosumskului, București, 1947 (în colaborare cu E. Hariton). Repere bibliografice: Ecaterina Țarălungă, „Orientări în cultura contemporană”, RL, 1976, 35; Titu Popescu, Critică și estetică, T, 1976, 10; Ioan Groșan, „Trecut și prezent în teatrul românesc”, RL, 1979, 28; Romulus Diaconescu, Antologii și sinteze, R, 1979, 7; N. Barbu, „Trecut și prezent în teatrul românesc”, CL, 1979, 8; Constantin Cubleșan, „Trecut și prezent în teatrul românesc”, T, 1979, 9; Dicț. scriit. rom., III, 39-41. D.G.
MANCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287976_a_289305]
-
lui Ienăchiță Văcărescu. M. le dezvăluie cu o spontaneitate netrucată și melancolia imprimă acestor cântece și madrigaluri o melodicitate remarcată în epocă: Eugen Jebeleanu îl aseamănă cu Heine, sonetul Dimineața fiind într-adevăr una din cele mai reușite poezii. În antologiile publicate după 1944 - Flori și ghimpi (1956), Soare cu dinți (1972) -, obiectul „cântecelor” se schimbă, realitățile lumii noi sunt acum slăvite cu patos conjuctural, impus. Totuși poetul nu abandonează lirica de atmosferă simbolistă a târgului provincial, nici vocația ironist-anecdotică. Va
MAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287960_a_289289]
-
f. a. Repere bibliografice: Ilarie Chendi, „Zări senine”, VLT, 1908, 7; I. S. [Izabela Sadoveanu], „Zări senine”, VR, 1908, 3; Ion Marin, „Grădina raiului”, „Clipa” 1923, 19; Mihail Dragomirescu, Critică, I, București, 1927, 327; Dragomirescu, Scrieri, 255; G. Ursu, G. Nedelea, Antologia scriitorilor bârlădeni, Bârlad, 1937, 47; Gheorghe Vrabie, Bârladul cultural, București, 1937, 231-233; Predescu, Encicl., 513; G. Ursu, A. Mândru și Bârladul, „Vocea Tutovei”, 1943, 10; Ciopraga, Lit. rom., 209-211; Traian Nicola, Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad, 1971, 232-233; A
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
SCRIERI: Ficțiuni (volum colectiv), București, 1992 ; Întâmplări din orășelul nostru, pref. Ovid S. Crohmălniceanu, București, 1993; Alexandru, pref. Mircea Martin, București, 1998; În căutarea comunismului pierdut (în colaborare), Pitești, 2000; Noțiuni pentru studiul textualității virtuale, București, 2002; Videologia, Iași, 2003. Antologii: Literatura memorialistică. Radu Petrescu, Ion D. Sârbu, N. Steinhardt, îngr. și pref. edit., București, 1996. Repere bibliografice: Andrei Grigor, Colectivismul literar, L, 1992, 43; Alina Hristea, „Ficțiuni”, ST, 1993, 1; Ioana Pârvulescu, Să ne bucurăm, așadar, RL, 1994, 10 ; Andreea
MANOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
situându-se mai ales în perimetrul liricii contemporane. Din patrimoniul clasic selectează și transpune din versurile lui Adam Mickiewicz. Alte traduceri - Poeme (1973) de Tadeusz Róz˙ewicz, Bucuria scrierii (1977) de Wislawa Szymborska și Zece poeți polonezi contemporani (1978) - prefigurează antologia Poezia poloneză contemporană (1981). Eșantioanele alese din cei peste optzeci de poeți antologați creionează reliefuri poetice interesante și personalități de talent indiscutabil. Sensibilitatea față de simțămintele delicate și compatibilitatea tălmăcitorului cu prozodia modernă vor fi confirmate și de transpunerea cărții Neliniște
MARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288012_a_289341]
-
Versuri pentru tineret (1959), Poezii (1962), Micul Hans află ce e viața (1965) ș.a. Tălmăcește în limba germană din versurile poeților români și străini, pregătind pentru tipar o culegere substanțială din lirica lumii, Weltstimmen, apărută postum, în 1968. Întocmește două antologii pentru cititorul tânăr și îngrijește două volume din creația lui Heinrich Heine. Pentru traducerile sale din poezia populară românească i s-a decernat Premiul de Stat (1954). De cântecul popular românesc M.-S. se apropiase încă din perioada bucovineană a
MARGUL-SPERBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288018_a_289347]
-
De cântecul popular românesc M.-S. se apropiase încă din perioada bucovineană a vieții sale, publicând în versiune germană câteva grupaje de texte în „Czernowitzer Morgenblatt” și, în urma unei reușite acțiuni de „contrabandă literară” în Germania nazistă, chiar o „mică antologie” de folclor în revista müncheneză „Das Innere Reich”. Textele culegerii Im Wandel der Zeiten (1953) sunt reluate și completate cu altele în antologia Rumänische Volksdichtungen (1954). Capitolul baladelor cuprinde piesele cele mai cunoscute (Miorița, Toma Alimoș, Bujor ș.a.), oferite în
MARGUL-SPERBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288018_a_289347]
-
în „Czernowitzer Morgenblatt” și, în urma unei reușite acțiuni de „contrabandă literară” în Germania nazistă, chiar o „mică antologie” de folclor în revista müncheneză „Das Innere Reich”. Textele culegerii Im Wandel der Zeiten (1953) sunt reluate și completate cu altele în antologia Rumänische Volksdichtungen (1954). Capitolul baladelor cuprinde piesele cele mai cunoscute (Miorița, Toma Alimoș, Bujor ș.a.), oferite în variante germane foarte prețuite, un admirator înflăcărat al acestor traduceri fiind Ion Barbu. M.-S. s-a încercat și în transpunerea capodoperelor lui
MARGUL-SPERBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288018_a_289347]
-
Franyó Zoltán. A promovat cunoașterea poeților români contemporani în rândurile cititorilor germani, mai ales prin revista „Rumänische Rundschau”, unde a publicat traduceri din lirica anilor ‘50 și ‘60. Meritorii sunt și tălmăcirile din Tudor Arghezi, din opera căruia a alcătuit antologii consistente, editate la București și la Viena. Traduceri: Im Wandel der Zeiten, București, 1953; Rumänische Volksdichtungen, București, 1954; Vladimir Colin, Märchen, București, 1956, Der kupferne Reiter, Berlin, 1958; Mihai Beniuc, Der Apfelbaum am Weg, Berlin, 1957 (în colaborare), Gedichte, București
MARGUL-SPERBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288018_a_289347]
-
timbrul care definesc proza scrisă de M. tind către arta dificilă a miniaturii, exersată îndelung Într-o suită de crochiuri, secvențe, scene, instantanee, serie deschisă monoton adaosurilor, multiplicării, din păcate din ce în ce mai șterse și neselective de la o carte la alta, până la antologia Miniaturi din 1969, este surprins „pe viu” spectacolul mozaicat al vieții obișnuite într-un oraș de provincie. E o agitație obscură, previzibilă, reluată la nesfârșit, transpusă în notații rapide, în încercarea de a da substanță imaginii unui mediu. În fiecare
MANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]
-
lucrării este reordonat în Umanitatea sadoveniană de la A la Z, în fapt un dicționar de personaje. M. s-a manifestat activ în dezbaterile literare ale epocii (sincronism și protoconism ș.a.). Pe tema specificului național în literatura română a realizat o antologie cuprinzătoare, Național și universal (1975). Opiniile echilibrate despre autori mai vechi (C. Dobrogeanu-Gherea, N. Iorga) sau mai noi (Mircea Eliade, Vladimir Streinu, Al. Piru, Eugen Simion ș.a.) au fost prețuite în epocă. A alcătuit manuale și culegeri de texte necenzurate
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
Lumea operei lui Sadoveanu, București, 1976; Umanitatea sadoveniană de la A la Z, București, 1977; Lecturi fidele, București, 1979; Mihail Sadoveanu. 100 de ani de la naștere, București, 1980; Varietăți literare, Craiova, 1982; Concordanțe și controverse, București, 1983; Atitudini critice, București, 1985. Antologii: Național și universal, București, 1975. Repere bibliografice: Vasile Netea, Note pe marginea monografiei „Ioan Slavici”, LCF, 1966, 11; H. Zalis, „Ioan Slavici”, VR, 1966, 6; Piru, Varia, II, 104-107, 172-175; Ion Maxim, „Lumea operei lui Sadoveanu”, O, 1977, 4; Șerban
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
Amartolon Sotiria, alcătuită de Agapie (Atanasie ca mirean) Landos, un călugăr cretan de la Muntele Athos, și tipărită în 1641 la Veneția. Cartea lui Landos se compune din trei părți. Primele două au un caracter didactico-moralizator, iar partea a treia cuprinde antologia de narațiuni Minunile Maicii Domnului. Autorul a folosit pentru antologie atât izvoare grecești - conform tradiției Muntelui Athos (Metafrast, sinaxare, penticostare, Viața Sfântului Ioan Damaschin ș.a.), cât și izvoare occidentale - conform unei bine stabilite tradiții a legăturilor insulei Creta cu centrele
MANTUIREA PACATOSILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287994_a_289323]