7,915 matches
-
larg care le desparte - și, iată, unul postpus, foarte frecvent în poezia veche, mai ales la Dosoftei (dar foarte frecvent și în vorbirea liberă, așa-zis populară, de astăzi). Pe lângă acestea, mai există desigur și cratima, adică liniuța dintre cuvinte. Biata liniuță - astăzi a preluat funcțiile celor trei apostrofuri naturale ale limbii - și pe cele ale cratimei vechi. Limba română este, în fond, singura limbă romanică fără apostrof în scriere. Își poate cineva imagina franceza lipsită de acest semn? Da, dar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
anti-Eminescu” pe care-l forjează Călin L. Cernăianu în articolele sale. Evident, este ceva de felul „risum teneatis, amici” dar autorul este atât de încrâncenat în susținerile sale încât a sacrificat deja câțiva arbori seculari și baremi din milă pentru biata pădure trebuie să-l trag de mânecă. Închid, de aceea, ochii și trec prin valurile de injurii și noroi aruncate asupra lui G.Călinescu și a tuturor biografilor sau profesorilor de română care ar conspira de un secol și mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ori te faci și tu om cinstit.” (H. de Balzac) În iubirea adevărată nu poți să nu te transformi, Însă cel mai puternic Își va impune caracterul! * „Dragostea face din om un tiran! Zău așa: cu ce drept cerem unei biete ființe, care trăiește sub influența despotică a simțurilor, să ne iubească mereu numai și numai pentru că noi o iubim?” (H. de Balzac) Aceasta se pare că este legea iubirii adevărate: pe măsură ce Îndrăgostitul investește În iubire o cotă afectivă tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sânge și a venit așa, dar se putea și altfel . Dacă însă nici acest groaznic măcel nu v‐ a fost învățătură, va mai curge sânge, dacă trebuie să vină, va veni!” Nu vă mai ascundeți după cadavrul „genialei” bestii. Lăsați bietul hoit să putrezească în pace, iar voi luați aminte!” * Păreri tutovene Păreri Tutovene, publicație săptămânală de opinie, informație și atitudine a municipiului Bârlad, reapare joi 16 aprilie 1992 cu un colectiv de redacție format din: Gh. Barbu, redactor șef, O.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
butoi anume Domnu'Jecu, domnu'Jecu! Vei mai umple înc-o bandă Învârtită-n jur de osie, Proslăvind vinul de Huși, Dragă domnule Tudosie! Și cenaclul se-nvârtește Cu pământu-n jur de soare, Dan va exulta de spaima Morții-a-toate voitoarea. 404 Biete trude de o clipă, Deși cresc, deși există N-or să aibă prea curând, Foaia albă de revistă. Cu aceeași nerăbdare Le va proslăvi-n arcuș, Maestrul de-o biată clipă Ion Alex. Angheluș. Doamnele-or citi gentile, Domnișoarele la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de soare, Dan va exulta de spaima Morții-a-toate voitoarea. 404 Biete trude de o clipă, Deși cresc, deși există N-or să aibă prea curând, Foaia albă de revistă. Cu aceeași nerăbdare Le va proslăvi-n arcuș, Maestrul de-o biată clipă Ion Alex. Angheluș. Doamnele-or citi gentile, Domnișoarele la felși încet spre cimitire Ne vom apleca nițel! S-a aplecat mai mult. „În iulie 1986 mă aflam în cortegiul funerar...” scria la 20 aprilie 2006, după 20 de ani
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în Țară, Au adus boala bizară. Toți din sat se speriară... Moș Ion, mai supărat, A plecat la crâșmă-n sat, El și cu baba Ilinca Au băut toată palinca. De-or simți că vine iară Gripa aviară, Pentr-o biată de găină Toată votca o termină. Fără a fi întrebat, Petruș Andrei, sărbătoritul, ne spune care fel de poezie îi place: nu poezia lipsită de gust, apoetică, rău mirositoare, ci poezia îmbrăcată în strai de sărbătoare, aceea care merge duminica
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
acele ridicole vor subsista... Ultimului fel de comedii aparține și acesta de care vorbim...“ (Caragialiana, Șerban Cioculescu, Editura Albatros, București, 2003, p. 185-186) De aceeași părere sunt Pompiliu Eliade și Eugen Lovinescu. Cel dintâi, ca director al Teatrului Național, considerând bietele capodopere ale lui Caragiale cam obosite, îl sfătuiește pe autorul lor să le retragă, în concediu de odihnă. Lovinescu (Pași pe nisip, 1908) vede destinul acelorași comedii ca pe cel al operelor literare ale antichității, inteligibile numai cu ajutorul unei critici
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
filozofia de viață în monologul său, atunci când rămâne singur în cabinetul prefectului, după ce acesta și coana Joițica i-au numărat steagurile: „Grea misie, misia de polițai... și conul Fănică cu coana Joițica mai stau să-mi numere steagurile... Tot vorba bietei neveste, zice: Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și papă tot, că sătulul nu crede la ăl flămând...“ (Actul I, Scena II) 4.5. Marea întâlnire politică Scena discursurilor de la întâlnirea politică din Actul III este antologică. Acesta este punctul
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
mâncare, văzu că mai multe găini muriseră. Neștiind ce să facă, își puse câteva lucruri în traistă și plecă într-o lungă drumeție pe Himalaya, urcă pe munte și dădu peste un guru. „O, guru”, se plânse el, „sunt un biet crescător de găini. Ieri dimineață, am găsit mai multe găini moarte. Oare ce să fac?”. „Cu ce le hrănești?”, îl întrebă gurul. „Cu grâu. Le hrănesc cu grâu.” „Asta-i problema, fiule. Porumb! Hrănește-le cu porumb.” Omul îl răsplăti
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
nu ești, Ștefan. Cum de altfel niciodată nu ai fost! Dar cum? Ai un prieten tare bun care m-a adus aici. Griul! Și eu care mă temeam atăt de rău de ea sau el nici nu știu cum să îi spun!Biet om neștiutor ce eram! Cristina! Oh, Cristina nu ai nici un reproș să îmi faci? Nu, nu am. Văd că ne-ai crescut bine fiul. Acum gata, îmbrățișează-mă avem suficient timp să vorbim! Mi-a fost așa de dor de
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
teribil că nu mă prinsesem, încă, despre ce e vorba. La vreo două săptămâni după aceea, m-a luat la plimbare în Grădina Botanică, mare greșeală, mâna mea plimbată în parcuri îi aparținea lui Andrei, și iar n-a înțeles bietul om ce se petrecea, de ce vorbeam fără încetare, fără cap și coadă. Din Quattro Canti, las Via Maqueda și mă duc în sus, pe Vittorio Emanuele, ca tot turistul bombardat de informații din ghiduri, cu țintă catedrala, că, de, nu
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
mine, adică de ce nu mă comport cu maturitate. Am plecat de la American Bar după ce i-am dat niște pâine unui amarât de maidanez pe care îl apucase scâncetul la apariția unui bulldog, ăla era în lesă, dar se pare că bietul cățel al străzii știa că pe acolo e teritoriul de drept al celuilalt. Se nasc și câinii sub stele diferite, al meu de acasă fiind unul sub o zodie norocoasă pare-se, norocul împărțindu-l cu mine din momentul în
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
rus e într-adevăr om politic, el răspunde asemenea numai unui om politic, nu poetului, care atare se bucură pe scara omenirii de un rang înnăscut atît de mare încît pe lîngă dînsul mulți dintre principii reali sînt numai niște bieți comedianți și tragicomedia mizeriei, înjosirii și meschinătății omenești, al căror corelat în politic este răpirea prin putere și amăgirea prin cuvînt" (Un răspuns rusesc, "Timpul", 1 martie 1878). E un răspuns la care toată tagma politicienilor noștri care ocupă pe
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Capitalul real este: cei 700 de franci pe care i-au dat naivii în monedă sunătoare pentru niște acțiuni care nu făceau nici sfertul acestei sume și care capital real a trecut în lăzile celor îndemînatici. Capitalul fictiv este pentru bieții acționari acțiunea cumpărată, care de trei ani nu le mai dă dobîndă, care nu mai face astăzi decît 200 franci și care mîne, dacă acest sistem de administrare va continua, se va putea reduce chiar la suma rotundă ce se
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a o răsturna" (Cea mai slabă dintre apucăturile sofistice..., "Timpul", 29 martie 1880). Nici de împrumuturi, nici de impozite și varii taxe n-avem scăpare nici în zilele noastre, chiar mijlocite de FMI sau Banca Mondială, ele tot din buzunarul bietului contribuabil se plătesc. Tot aici, în marginea cifrelor vehiculate în alcătuirea noului buget, atenționează asupra plăților curente pentru anuități (și credem necesar, urmînd exemplul publicistului de la "Timpul", să o definim: obligație bănească a unui stat sau a unei întreprinderi, care
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
însăși necunoașterea subiectului". Ca un bun și acribios istoric, recomandă ca pe viitor verva speculativă în cercetările științifice să fie înlocuită cu soliditatea cunoștințelor în materie, pentru a evita astfel producerea haosului. Ca un Zeus Tonanus se pornește în contra unui biet sursolog, Ion Sân-Giorgiu, în De la sinteză la compilație, ce afirmă enormității gen: "... poezia lirică eminesciană se compune din motive culese sau întîlnite întîmplător de poet". Reacția istoricului, impregnată de lirism, este pe măsura enormității: "Nu! Eminescu nu este motiv străin
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de așa ceva, e aici o rafinată gândire rizomică, o subtilă interpretare a reflecției nomade, a spargerii centrului și a promovării curajoase a perifericului și marginalilor. E rodul unor meditații adânci și a unei viziuni de avangardă care ne scapă nouă, bieți și triviali oameni ancorați în nevoi mundane, utilitariste. E limpede acum, pentru vizionarii din Primărie șoseaua nu e doar un banal și nesărat drum asfaltat pe care, în liniște și fluid, ne deplasăm din Dancu până la Valea Lupului într-un
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nu vor ajunge totuși la campania fiicei sale, asta e, nu se poate spune că el i-a împiedicat cu ceva, nu-i așa? Până vom merita să primim vreun răspuns la aceste întrebări hamletiene, trebuie să constatăm doar că biata doamnă Ridzi rămâne deocamdată singura cu onoarea "nereperată", adevărata familie ("la famiglia") continuându-și nestingherită ascensiunea pe cadavre. 31 iulie 2009 Distinsul și discretul ministru al culturii, domnul Theodor Paleologu, a semnat zilele trecute la Iași, după lungi pertractări dictate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în timpul dictaturii ceaușiste, cărora democrația le-a adus funcții cu privilegii, dar fără răspundere (am văzut în ultimii douăzeci de ani că, invariabil, doar subordonații sunt pedepsiți, miniștrii sau directorii cu onoare, capabili de demisie, fiind specii dispărute), rămânând doar biata profesoară de chimie, deja "condamnată" de presă pentru un halucinant omor din culpă și pe care domnul profesor Talpalaru ar lăsa-o pe drumuri, fără mijloace de subzistență, dacă ar putea. De ce s-o fi pripind domnul inspector general cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sau indivizi dovediți pentru hărțuire sexuală (toate trei, delicte pentru care, în lumea civilizată, îți pierzi instantaneu slujba de dascăl), în timp ce fătuci isterice din mass-media își iau periodic câte o mască de Savonarola anchetând obraznic și inchizitorial, în prime time, bieți profesori ajunși în atenția publică din cauze umflate de presă și rareori în legătură cu meseria lor. Măcar pentru faptul că domnul Seryl Talpalaru este cel puțin capabil să citească fără poticneli de pe prompter, și nu ar fi trebuit să sporească confuzia
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și scandaluri care au avut în centrul lor transportatori, îi întâmpinau pe călători în stație cu veselul anunț " NU luăm călători decât în limita locurilor pe scaune!", decizie, desigur, lăudabilă pentru creșterea standardului de civilizație și a securității transportului. Pățiți, bieții șoferi închideau repede ușile și o luau din loc, lipsiți de curiozitatea de a afla vorbele calde ale oamenilor care stăteau în stație de trei sferturi de oră și care refăceau coșmarul pur al călătorului care vede venind mașina, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cei care știu că acarul Ion Păun chiar a existat și că, fiind un om nevoiaș, a plătit cu ocna, în locul politicienilor și miniștrilor vinovați din perioada interbelică, pentru tragicul accident de la Vintileasa, din 1923. Ca o ironie a sorții, bietul om, a cărui viață a fost distrusă de Compania Română de Căi Ferate, a câștigat finalmente procesul ce îl îndreptățea la compensații financiare pentru nedreptatea suferită exact la câteva zile după ce și-a dat obștescul sfârșit, chiar în vremuri în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
2010 Luni, președintele țării, care cuplează vioi și neconstituțional și funcția de stăpân al guvernului, ne anunța sec și oarecum cinic: țara e în colaps, urmează curbe de sacrificiu! Marți, reporteri isterizați se aruncau viermuind la Iași pe cadavrul unei biete tinere pictorițe, cuminte și talentată, ucisă cu bestialitate, chiar de ziua ei, de un psihopat lăsat în libertate de niște medici iresponsabil de sictiriți. Miercuri am văzut o mare de pensionari disperați huiduind ca la Revoluție și bruscându-l nestăpâniți
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pictorițe, cuminte și talentată, ucisă cu bestialitate, chiar de ziua ei, de un psihopat lăsat în libertate de niște medici iresponsabil de sictiriți. Miercuri am văzut o mare de pensionari disperați huiduind ca la Revoluție și bruscându-l nestăpâniți pe bietul prefect care ieșise neinspirat încercând să le asculte păsul. Vibrația și intensitatea protestului unor oameni ajunși la capătul răbdarii, acolo unde unde nu mai contează nici viața, nici legea, mi-a dat fiori. Astăzi ce mai urmează oare? Trăim periculos
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]