7,770 matches
-
du XXe siècle II"194, Ruxandra Juvara-Minea remarca trecerea de care operele acestora, Bustul reginei (Carmen Sylva) de Spaethe și Bustul prințesei Maria de Fritz Storck se bucurau în fața Sfinxului (plâtre patiné) lui Paciurea și a unui Tête d'enfant (bronz) al lui Brâncuși. La rândul său, în "Cronica artistică. Expoziția din München" din Convorbiri literare, articol publicat ianuarie în 1914, Al Tzigara-Samurcaș remarca "fantaziile" Principesei Maria, caracteristice pentru "son-goût néo-byzantine mondainisé", "fantazii" pe care criticul le așeza sub influența lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu lipsit de ambiguitate, al unei grații spiritualizate a liniilor, ambiguitate marcată în acest caz de amestecul unei senzualități difuze, într-o notă ușor morbidă, cu atitudinea pioasă, spiritualizată, de reculegere a gesticulației hieratic-ceremoniale. Sfânta bizantină, a cărei variantă în bronz nu i se cunoaște locația actuală, prezintă o variantă în marmură care omologhează denominația printr-un element decorativist vestimentar de origine bizantină: o friză de cruci circumscrise unor cercuri. Ideea de spiritualitate reprezintă numitorul comun al acestor două opere și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reprezintă numitorul comun al acestor două opere și nota care le circumscrie unei sensibilități simboliste unde religiosul este reinvestit estetic ca mistică difuză. În articolul "Din operile sculptorului Storck", publicat în martie 1908 în Viața Românească, Tzigara-Samurcaș remarca sarcofagul de bronz expus de Storck în rotonda Ateneului Român. Criticul sesiza influențe bizantine în câteva cazuri de monumente funerare concepute pentru familiile boierești. "În primul rând se impun capelele născocite într-un stil particular, cu reminiscențe bizantine de către d. Mincu, precum și acele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fericit cu suprafața liniștită cu ondul neted, pe care se desprind medalioanele de pe sarcofag (...) Caracteristică este și stilizarea figurilor din medalioane"200. Un al caz exemplar de valorificare a tradiției bizatine în spiritul modernității îl oferă sculptura paciuriană Madona Stolojan (bronz, 1912), sculptură funerară cu tema Adormirii Maicii Domnului, aflată în cimitirul Bellu (figura 55), executată pentru cavoul familiei Stolojan. Atanase Stolojan îndeplinise numeroase funcții administrative, primar al Craiovei, Deputat, Ministru de Justiție în 1879, Ministru al Domeniilor Publice în 1885
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nerealizat putem recupera cele trei ipostaze reprezentative care vor fi actualizate de diverșii artiști. Sensibilitatea rodiniană a sculptorului îl orientează către reprezentarea unei figuri daimonice, precum în Luceafărul, unde figura poetului apare excizată la suprafața unui bloc compact, neregulat, de bronz, asemeni unei amprente fosile. În jurul chipului, mască fulminantă, se disting contururile delicate ale unor reverberații în masa poliedrului, ca și cum sculptorul ar fi vrut să sugereze coagularea formală, ieșirea dificilă din indistinctul materiei, "din genuni", "din ale haosului văi", metamorfozele succesive
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bucuriilor și suferințelor omenești, Hyperion, "nemuritor și rece". Expresia onirică a poeziei eminesciene nu își găsește niciunde mai fidel expresia decât la Paciurea. "Paciurea, ca și Eminescu, declarat sub influența acestuia, a văzut viața ca vis"276. De asemenea, un bronz al lui Paciurea, intitulat " Masca geniului", relevă ponderea pe care o conferă sensibilitatea simbolistă abordării temei geniului. Fruntea acestuia apare deformată spre monstruos, exagerarea circumscrisă expresionist are în vedere reprezentarea capacității cognitiv-vizionare a geniului. Sculptorul alege să ilustreze printr-o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
imprimată de expresivitatea chipului conlucrează cu sugestia melancolică, cu un tragism ineluctabil, aliaj care conferă nota simbolistă. Fritz Storck realizează câteva sculpturi ale unor figuri emblematice pentru istoria culturii europene, asociate geniului. Este vorba despre Johan Wolfgang Goethe (ronde-bosse în bronz, 65 x 43 x 4,5 cm, semnat și datat pe postament dreapta cu monograma: FS1922, inventar 915500), Friedrich Schiller (ronde- bosse în bronz, 68 x 30 x 31,5 cm, semnat și datat pe postament, în dreapta cu monograma: 19FS22
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
figuri emblematice pentru istoria culturii europene, asociate geniului. Este vorba despre Johan Wolfgang Goethe (ronde-bosse în bronz, 65 x 43 x 4,5 cm, semnat și datat pe postament dreapta cu monograma: FS1922, inventar 915500), Friedrich Schiller (ronde- bosse în bronz, 68 x 30 x 31,5 cm, semnat și datat pe postament, în dreapta cu monograma: 19FS22, inventar 915501, 1922), Ludwig van Beethoven (ronde- bosse în bronz, 48 x 32 x 24 cm, semnat, datat lateral dreapta cu monograma FS 1930
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
datat pe postament dreapta cu monograma: FS1922, inventar 915500), Friedrich Schiller (ronde- bosse în bronz, 68 x 30 x 31,5 cm, semnat și datat pe postament, în dreapta cu monograma: 19FS22, inventar 915501, 1922), Ludwig van Beethoven (ronde- bosse în bronz, 48 x 32 x 24 cm, semnat, datat lateral dreapta cu monograma FS 1930, inventar 915502), de care-l apropie originea sa germană. Nota simbolistă devine sesizabilă printr-un demers comparatistic vizând două sculpturi având-o ca model pe Cecilia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
devine sesizabilă printr-un demers comparatistic vizând două sculpturi având-o ca model pe Cecilia Cuțescu-Storck, Cecilia Cuțescu Storck (sculptură adosată în marmură, 50 x 38 x 30 cm, nesemnat, nedatat, inventar 915146, 1909) și Cecilia Cuțescu Storck (ronde-bosse în bronz, 39 x 15,5 x 21,5 cm, semnat și datat pe postament stânga: Fr. Storck 1907, inventar 915194). Sculptura din 1900 este destul de convențională, o prezintă în mărime naturală, într-o rochie elegantă, ținându-și mâna în șold, este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
datat pe postament stânga: Fr. Storck 1907, inventar 915194). Sculptura din 1900 este destul de convențională, o prezintă în mărime naturală, într-o rochie elegantă, ținându-și mâna în șold, este evidentă o anumită înclinație spre anecdotă în acest ronde-bosse în bronz. În sculptura din 1909 s-a schimbat 1) suportul, nu mai este vorba din bronz, ci de marmură, ceea ce conferă o paliditate spiritualizată și o strălucire aparte chipului, 2) nu mai este vorba de o statuie integrală, nici măcar de un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o prezintă în mărime naturală, într-o rochie elegantă, ținându-și mâna în șold, este evidentă o anumită înclinație spre anecdotă în acest ronde-bosse în bronz. În sculptura din 1909 s-a schimbat 1) suportul, nu mai este vorba din bronz, ci de marmură, ceea ce conferă o paliditate spiritualizată și o strălucire aparte chipului, 2) nu mai este vorba de o statuie integrală, nici măcar de un bust, orice urmă de corporalitate a dispărut pentru a lăsa locul chipului, un chip care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Gustul pentru academismul istorist și tematica romantico-simbolistă formau ambianța artistică de tip eclectic, cultivată de Carmen Sylva. Însă sensibilitatea simbolistă va fi marcată indelebil prin interesul reginei Maria pentru arta lui Rodin, aceasta achiziționând un exemplar al statuii Vârsta de bronz în 1923, și o altă lucrare intitulată Hanako. Așa cum remarca Ioana Beldiman, dincolo de reacția pozitivă la sensibilitatea simbolistă pe care o analizează cu privire la cele două regine, regina Elisabeta și regina Maria, artiste și protectoare ale artelor în România, "Rodin se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
proiectul din 1925 pentru Monumentul aviatorilor din Bucuresti care a fost câștigat de sculptorița Lydia de Kotzebue -, Alexandru Călinescu cu Tinerețe, George Dimitriu cu Meditație, Suferința, Cel din urmă glas al durerii, Supliciul 303, Gheorghe Leonida (1892- 1942) cu Prometeu (bronz, 37 x 28 x 17 cm), Somnul, Diavolul, pentru a nu vorbi de contribuția la monumentul din Rio de Janiero, celebra statuie, Isus Mântuitor, al cărui chip îi aparține sculptorului român, Vasile Ionescu Varo cu Visare, Savu Savargin etc. Există
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
abisul propriei interiorități, semicecitate a unei somnolențe magnetice, stau sub semnul agoniei și al declinului. Cu titlul Suferința (1928), sculptorul va realiza și un monument funerar aflat la cimitirul Bellu din București, monument dedicat Sofiei Alexandrescu, decedată prematur. Bustul de bronz înfățișează o tânără cu un chip emaciat care, cu ochii închiși, semn al unei interiorizări profunde, încearcă să-și întoarcă fața de la o imagine angoasantă. Tunica subțire, semitransparentă, care-i acoperă bustul lasă să se întrevadă contururile unui corp tânăr
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mască în loc de chip. Acesteia i se poate adăuga celebra Himeră (1928) cu corp de leu, unde corpul, asemenea unui zgârci, are ceva din tensiunea unei noi forme de viață, himeră asemănătoare sculpturilor filiforme ale lui Giacometti, spre exemplu, Câine (1951, Bronz, 18 x 39 x 6 cm). Și această himeră pare să-și extragă energia din masa critică a soclului pe care stă. Legătura cu materia este foarte importantă, iar desprinderea nu este niciodată deplină în stadiul în care Paciurea surprinde
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
feminitatea lor. Sfinxul paciurian degajă o extraordinară forță, amplificată de sculptura masivă, punând în evidență expresia unei înzestrări intelectuale deosebite și a importanței animus-ului, elementului masculin. Paciurea s-a folosit pentru a creea această impresie de forță și de masivitatea bronzului, ceea ce conferă sfinxului ceva din implacabilitatea unei stihii. Sculptura are de data aceasta și un suport narativ, pe care privilegierea unor elemente în detrimentul altora îl pune mai bine în evidență. Sfinxul dobândește trăsăturile geniului prin atitudinea reflexivă a unui gânditor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sculpturi de valență simbolistă pe tema melancoliei, un Proiect de monument funerar (Amintiri triste) (ronde-bosse în marmură, 24 x 20,5 x 9,5 cm, semnat lateral dreapta cu monograma FS, nedatat, inventar 915231, 1914-1916) și Întristare (Chagrin) (ronde-Bosse în bronz, 16 x 8 x 9 cm, semnat pe postament spate: Fr. Storck nedatat, inventar 915185, 1907-1908), la care mai putem adăuga un monument funerar care se află acum în cimitirul Bellu, și la care s-a păstrat o Schiță de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de rugăciune, cavaleri medievali în zale, alergând pe cai repezi, oameni disperați ridicând mâinile spre cer; vedeam valuri, flăcări și o serie de motive curioase și fără legătură între ele, dar foarte sugestive"453. Pictorița descoperă o sală plină cu bronzuri, descoperire esențială care lasă o puternică impresie asupra ei și ne permite să vedem amprenta unei sensibilități care va ghida opțiunile artistice ulterioare. La fel, Cecilia Cuțescu-Storck remarcă la aceste statuete înfățișând figuri umane, spontaneitatea gesturilor și caracterul lor genuin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
va constitui subiectul multora dintre tablourile ei, grupuri de persoane ale căror gesturi compun atitudini hieratice, după o coregrafie misterioasă. "Descoperisem la stânga urcând la etaj, o sală plină cu vitrine, în care stăteau înșirate rând la rând sute de mici bronzuri vechi pe piedestalele lor. Erau atât de originale aceste statuete cu formele lor curioase... Primitivismul lor, verva și spontaneitatea gesturilor, m-au făcut să înțeleg frumusețea viziunei decorative în sculptură. [...] Desenam, ca în atâtea rânduri, pe genunchi, pe o foiță
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Storck și Cecilia Cuțescu Storck", subintitulat și Sculptorii Storck 556, catalog editat de Liliana Vârban, Ionel Ioniță și Dan Vasiliu. Sculptura din 1931 expusă la Muzeul de Artă din București este și cea mai puțin convențională. Sculptorul face din Salomeea (bronz, semnat pe postament dreapta cu monograma FS, 19,5 x 15,7 x 8,2 cm, inventar 915182) un personaj cu virtuți de contorsionistă. Prin poziția corpului, cu totul ieșită din comun, Salomeea alcătuiește un suport insolit pentru capul sfântului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reduce figura contorsionistei- dansatoare la cea a supliciatului. Capul reprezintă atât exponatul-trofeu, transformat prin grația dansatoarei-gimnaste într-un obiect estetic, cât și pedeapsa Salomeei, de expresie posturală. Este interesant că în același an apare o lucrare intitulată Pocăința (ronde-bosse în bronz, 9 x,19,5x 10,5 cm, semnat în spate lateral stânga cu monograma FS, nedatat, inventar 915181), reluare în bronz a lucrării cu același titlu executată în marmură (ronde-bosse în marmură, 46,5 x 55 x 28 cm, nesemnat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și pedeapsa Salomeei, de expresie posturală. Este interesant că în același an apare o lucrare intitulată Pocăința (ronde-bosse în bronz, 9 x,19,5x 10,5 cm, semnat în spate lateral stânga cu monograma FS, nedatat, inventar 915181), reluare în bronz a lucrării cu același titlu executată în marmură (ronde-bosse în marmură, 46,5 x 55 x 28 cm, nesemnat, nedatat, inventar 915471), în 1904, pentru care mai există tot o variantă în bronz datată 1903, Căința (ronde-bosse în bronz, nesemnat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
monograma FS, nedatat, inventar 915181), reluare în bronz a lucrării cu același titlu executată în marmură (ronde-bosse în marmură, 46,5 x 55 x 28 cm, nesemnat, nedatat, inventar 915471), în 1904, pentru care mai există tot o variantă în bronz datată 1903, Căința (ronde-bosse în bronz, nesemnat, nedatat, 13,5 x 13,7 x 7,5 cm, inventar 916173, 1903). Tristețea este valorizată ca pocăință, se încarcă de un sens religios, femeia stând în genunchi cu corpul pliat și fruntea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în bronz a lucrării cu același titlu executată în marmură (ronde-bosse în marmură, 46,5 x 55 x 28 cm, nesemnat, nedatat, inventar 915471), în 1904, pentru care mai există tot o variantă în bronz datată 1903, Căința (ronde-bosse în bronz, nesemnat, nedatat, 13,5 x 13,7 x 7,5 cm, inventar 916173, 1903). Tristețea este valorizată ca pocăință, se încarcă de un sens religios, femeia stând în genunchi cu corpul pliat și fruntea sprijinită de pământ, făcând invizibile trăsăturile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]