10,800 matches
-
toți vizitatorii apă, deși la intrarea în biserică, aproape de izvor, este un loc unde se vinde de către un călugăr apă în sticluțe speciale care au o icoană: îngerul și Maica Domnului stând de vorbă. Și lumea cumpăra și de acolo. Călugărul are multe obiecte de cult: icoane, tămâie, lumânări și altele. Deasupra izvorului sunt și câteva icoane. Pe icoane este chipul Maicii Domnului și al îngerului. Arde o candela tot timpul. Alături este o fereastră care indică faptul că pe acolo
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
de fericire. Parcă ești la ușă Raiului. Totu-i sfânt, totu-i curat. Parcă este o altă lume, de... îngeri. învăluiți în bucuria bunei dispoziții batem la poartă mănăstirii și așteptăm să ni se deschidă. În câteva minute vine un călugăr, un bătrânel, ne deschide poartă și ne invită în curte. Această mănăstire este împrejmuita cu un zid de piatră de vreo 3 m înălțime. Și poartă este la fel de înaltă. Nimic nu poți vedea în curtea mănăstirii. Cum intrăm în curte
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
ajungă și la ea ca să se roage, să lase un acatist sau o poză cu cei dragi pe care-i au acasă în România. Când ajungi lângă icoana te atingi de ea, o săruți, te rogi tainic câteva momente. Un călugăr ne dă binecuvântare de la Maica Domnului. Apoi sunt multe obiecte de cult de cumpărat. Fiecare își cumpără ceva. Ni se servește o cafea, suc sau o mică gustare. Apoi ieșim în curtea bisericii și mergem în spatele ei. în spatele bisericii
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
au peste 2000 de ani vechime Toți ne închinam și facem poze. Lângă vase sunt icoane cu Domnul și un sfeșnic unde ard lumânări. Părintele David ne citește o Sfântă Evanghelie potrivit cu minunea care a fost, prefacerea apei în vin. Călugării servesc pelerinii cu puțin vin. Ei au și de vânzare sticle cu vin de la Cană Galileii. Este de culoare rubinie și-i îmbuteliat în sticle de 700 ml. Eticheta de pe sticlă reprezintă Nuntă, cu vasele care au fost de ajutor
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
-i îmbuteliat în sticle de 700 ml. Eticheta de pe sticlă reprezintă Nuntă, cu vasele care au fost de ajutor la nuntă. Vinul este bun la gust și dulce. Nu prea are grade ca al nostru. Dar este bun și binecuvântat. Călugării de-acolo fac acest vin. Fiecare pelerin cumpăra vin să aducă la cei dragi de acasa din România. Ca să ne sfințim cu toții. De voiești, Doamne, ajută-ne să ne sfințim cu toții! Mulțumiți și fericiți de tot ce-am văzut și
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
a fost găsit și leul mort. Atât de mult a respectat pe stăpân. Minune. La vreo 3 km de Mănăstirea Sf. Gherasim se află mănăstirea cu dudul lui Zaheu. Lângă șoseaua frumos asfaltata este o frumoasă mănăstire cu un singur călugăr. E uimitor ce poți vedea de cum intri pe poartă. Poartă este înaltă, de câțiva metri, nu poți vedea nimic în spatele ei. Este încuiata. Părintele David bate în poarta și în câteva clipe ne deschide o bunătate de om. Ne invită
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
sentiment de bucurie, de parcă explodam de fericire am intrat în curtea mănăstirii. Acest dud este protejat cu un colac de piatră și mai are și un gard de fier forjat. Este bine protejat de lume, nu poți să-l atingi. Călugărul ne-a dat din fructele dudului. Se spune că se pot consumă că aliment. Apoi am vizitat mănăstirea, ne-am închinat un pic și am cumpărat ceva amintiri, obiecte de cult. Apoi călugărul ne-a invitat în camera de oaspeți
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
de lume, nu poți să-l atingi. Călugărul ne-a dat din fructele dudului. Se spune că se pot consumă că aliment. Apoi am vizitat mănăstirea, ne-am închinat un pic și am cumpărat ceva amintiri, obiecte de cult. Apoi călugărul ne-a invitat în camera de oaspeți, a mai stat de vorbă cu părintele David spunându-i că ar dori să mai aibă frați călugări dar nu depinde de el, ci de autorități. Singur nu e bine. Ar dori să
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
ci de autorități. Singur nu e bine. Ar dori să se mai sfințească și alții în această mănăstire, că se poate. E multă liniște, se poate face călugărie în toată demnitatea ei. Așa că el așteaptă, poate vor mai veni frați călugări. Între timp ne-a servit cu un lichior de fructe alese, cu suc, dulciuri, rahat, napolitane și biscuiți. Ne-a dat și câte două iconițe. La plecare ne-a îmbrățișat pe toți cu multă dragoste duhovniceasca și ne-a mulțumit
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
unele și altele am ajuns pe munte, la poarta mănăstirii. Pe acest munte este peșteră Sf. Prooroc Ilie. Pe această peșteră este construită o biserică aparținând Carmeliților. Dar cât ne povestește părintele David de peșteră, iată, ne deschide poartă un călugăr. Ne invită în curtea mănăstirii. În curte este o statuie foarte înaltă a Sf. Prooroc Ilie. Cred că are peste 7 m înălțime. Pe un soclu înalt este statuia Sf. Prooroc Ilie cu sabia în mâna (foto) și la picioarele
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
trăim cu toții în unire, dragoste și milă. Foarte multe a scris acest om de valoare. Cu adevărat e Sfânt. Se spune că el a știut de mai înainte când va pleca la Domnul. La înmormântarea lui au venit mai mulți călugări. Iar când se făcea slujba de înmormântare a sosit un stol de pasarele și s-au așezat pe el. Toți au crezut că-l vor ciupi, dar nicidecum, toate au ciripit că într-un cor tot timpul. După ce s-a
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Tot în acea peșteră s-a nevoit și Sf. Prooroc Ilie. Îi aduceau corbii pâine și cașcaval. Doamne, ce minune! Peșteră este în coasta unui munte în puștiul Hozeva. Cu multă anevoie se urcă la peșteră. Acum sunt vreo trei călugări. Sunt râvnitori la rugăciune și milostenie. Sunt foarte ospitalieri deși sunt foarte săraci. Te miri cum trăiesc. Cu cuvântul lui Dumnezeu cred. Asta-i ține cu suflare, că-s piele și os. Dar sunt sfinți după comportamentul și smerenia lor
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
zic? Ne iau alții... din multe motive ne înving. Acolo maica stareța e rusoaica. Sunt și vreo 80 de măicuțe, din care vreo 6 sunt românce: Maica Petronela, Maica Isidora, Maica Ecaterina, Maica Doroteea și Maica Marta. Sunt și câțiva călugări, vreo trei. Tot personalul mănâncă la trapeza. Maicilor mai bătrâne sau bolnave li se duce masă la chilie. Slujbe se fac zilnic: 6-8 Sfântă Liturghie și seară 19-20 Vecernia. Se slujește în limba rusă. Maicile se ocupă cu cusutul și
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Așa cum obișnuiesc catolicii să facă chipuri din ghips. E atat de apropiat de natural că nici nu-ți vine să crezi că e doar o imagine a trecutului care a fost. Totul este îngrădit cu un fel de gărduț. Dar călugărul care este acolo și dă unele informații privitor la tot ce este în biserică e atat de bun, că ne-a deschis portița și neam apropiat de sicriul cu chipul Sfintei Fecioare. Am îngenuncheat, ne-am închinat și am sărutat
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
macadam, aș putea spune. Și uneori ca să treci treaptă e cam greu, că e cam înaltă, și atunci te mai catari puțin. De voiești încerci și Domnul te ajută. Se spune că aceste trepte au fost făcute de un singur călugăr, care a lucrat la ele peste 50 de ani. Cred că-i un sfânt cel ce s-a ostenit și a făcut aceste trepte. Domnul fie binecuvântat și călugărului să-i dea cunună în împărăția Să! Loc în Rai să
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Se spune că aceste trepte au fost făcute de un singur călugăr, care a lucrat la ele peste 50 de ani. Cred că-i un sfânt cel ce s-a ostenit și a făcut aceste trepte. Domnul fie binecuvântat și călugărului să-i dea cunună în împărăția Să! Loc în Rai să-i facă. Era luna și frumos și încet-încet am inceput urcarea. Noi n-am fost pregătiți să fi luat lanterne. Am urcat la lumina lunii și ne-a luminat
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Biserică Mănăstirii Sf. Ecaterina se oficia slujba. Am participat și eu. La ora 8 s-a terminat. S-a slujit în limba greacă. La ora 240 După aceea am văzut moaștele (mâna) Sf. Ecaterina și le-am sărutat. Un preot călugăr ne-a binecuvântat și ne-a dat câte un inel de argint cu inițială Sf. Ecaterina. Apoi am vizitat întregul locaș și m-am odihnit puțin. Seară, la orele 20 au venit de pe Muntele Sf. Ecaterina părintele Irineu, părintele Ștefan
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
inexplicabilă ca referire la relief, dar are totuși o noimă. Aceste insule înconjurate de un teren ce are un nivel mai jos cu câțiva metri, au fost donate de moșierul, care stăpânea aceste plaiuri, unor schituri sau mănăstiri pe care călugării făceau culturi de legume, viță de vie sau pomăt. Cum călugării erau numiți de țărani „pochi”, aceste insule pe care viețuiau de primăvara până toamna, au fost numite „pochine” adică terenurile pochilor. Pe aceste „pochine”, călugării improvizau și unele construcții
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
insule înconjurate de un teren ce are un nivel mai jos cu câțiva metri, au fost donate de moșierul, care stăpânea aceste plaiuri, unor schituri sau mănăstiri pe care călugării făceau culturi de legume, viță de vie sau pomăt. Cum călugării erau numiți de țărani „pochi”, aceste insule pe care viețuiau de primăvara până toamna, au fost numite „pochine” adică terenurile pochilor. Pe aceste „pochine”, călugării improvizau și unele construcții ușoare, folosite numai vara, pe timpul cât munceau pe pochină. Toamna, după ce
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
care viețuiau de primăvara până toamna, au fost numite „pochine” adică terenurile pochilor. Pe aceste „pochine”, călugării improvizau și unele construcții ușoare, folosite numai vara, pe timpul cât munceau pe pochină. Toamna, după ce strângeau recolta, pochina rămânea pustie până primăvara, când călugării reveneau pentru un nou sezon agricol. De la secularizarea averilor mănăstirești de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, și după împroprietărirea țăranilor, pochinile au devenit proprietatea unor țărani localnici. Lunca râului Buzău este cu trei-patru metri mai joasă decât câmpia cea mare și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
am pus problema monahismului, dar ca bărbat care am dorit viața de familie, ca bărbat care am cunoscut viața intimă, am apreciata că n-aș mai putea duce cu curăție jugul monahismului. În acest fel mi-am zis: „decât un călugăr fățarnic, păcătos, dar lăudat de credincioși, mai bine să fiu un preot vinovat și învinuit pentru recăsătorire, dar mai puțin vinovat în cugetul meu, predispus la orice sacrificiu pentru a sluji proporului în aceste timpuri atât de potrivnice. În aceste
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Siretului, aproape fiecare uliță se bucura de izbucul unor izvoare cu apa bună de băut. Era suficient să te apleci și să săruți palma de răcoare pe care ți-o întindea Dumnezeu. și nu întâmplător fiindcă ceva mai sus niște călugări făcuseră schit în jurul unui Izvor al Tămăduirii. În primăvară, încurajat de experiența Argea, iatămă în fața comisiei Revizoratului școlar județean pentru ocuparea unui post de suplinitor. Am ieșit al doilea. și am fost repartizat într-un sat răzeșesc, cum spunea inspectorul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
fie. Domnul cu noi. și au coborât împreună. În birou, după ce a mai pus câteva așchii de traversă în sobă, nenea Jan a construit din scaune și o ladă care era pe acolo un culcuș pentru preotul sau mai degrabă călugărul sărman care se întâmplase să fie. A mai dat o raită prin stație. Ningea bogat și spulberat. Dimineața, în ibric de tinichea, puțin ceai și alături pâine, brânză, ceapă. - Luați, părinte, că abia pe după-amiază sunt semne de plecare. Luați
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de la traci. În al doilea rând s-a descoperit că Împăratul Justinian construind mănăstirea a adus „sclavi ai Romei cu soțiile și copii lor cărora le-a zidit case În afară mănăstirii unde să locuiască și să străjuiască mănăstirea și călugării”. Turiștii care vizitează aceste locuri, oficialități și cercetători sunt surprinși de unele particularități În vorbire dar și de aspectul somatic la cei cca 2000 de locuitori din această comunitate. În primul rând acești beduini recunosc că sunt vlahi sunt veniți
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
că „sunt așezări valahe În Asia”, Marcu Beza, În timp ce se afla ca diplomat la Londa a cunoscut pe acești vlahi dar nu comentează În vreun fel rezultatul Întâlnirii. Alte informații sunt aduse de Th. Burada, B. P. Hasdeu, apoi de călugărul englez John Levis Burckadt (1822), Edward Robin Soan (1841), Pericle Gregoriade (1875). Informații mai recente provin de la ieromonahul Ioanichie Bălan prin relatarea că „Bedunii recunosc că sunt valahi” iar Iosif Ben David doctorand evreu care a făcut cercetări la fața
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]