8,278 matches
-
el are caracterul unui centru. Mai mult decât atât, acest arbore central care, prin prezența și puterea lui, acoperă întreg domeniul gândirii de la cosmos până la om, este în mod necesar și arbore al vieții. Pomul vieții are drept sevă roua cerească, iar fructele lui inaccesibile muritorilor, transmit o mică parte din nemurire. Așa fac fructele pomului vieții din grădina Raiului care sunt 12 la număr. Arborele vieții își are originea în neoliticul Vechii Europe. Simbolul "V" al Marii Zeițe, bucraniul-uter și
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
caracter insolit (cunoașterea focului, revoluția agrara), fie încercarea empirică de a explica diverse fapte neobișnuite, petrecute de obicei la confluența existențială a două populații de nivel spiritual foarte diferit. Exemple: omul primordial, invenția uneltelor, modificările condiției umane (revoluția agrară,), războaiele cerești, potopul și reconstrucția universului. Miturile fenomenologice privesc fenomele de nivel cosmic, alcătuind narațiuni explicative în jurul marilor întrebări omenești asupra existenței omului și a cadrului său vizibil și nevăzut: (a) actul cosmogonic ( facerea lumii mai ales din haosul primordial, adesea acvatic
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
act definitiv sau în câteva etape experimentale; (c) escatologia (vizând ideea de moarte); (d) repetiția manifestărilor naturii (succesiunea zilelor și a nopților, anotimpurilor, erelor terestre si cosmice); (e) regnurile fabuloase; (f) cadrul astral (astrele fiind, în concepția mitologică, nu corpuri cerești ci ,luminători" dependenți de voința patronală a anumitor zei, locuințe divine, iar uneori chiar formele vizibile de întruchipare a zeilor); g) elementele (apa, focul, aerul, eterul). Miturile cosmografice includ întregul cadru divin, adică pe zei și locuințele lor universale : (a
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
peste trupul de aspect omenesc, deși emblema cea mai frecventă era "capra-pește" - o capra cu coadă de pește. Era locuitor al "marelui abis", pe care asiro-babilonienii îl numeau apsu. Pământul era pentru ei un platou rotund, deasupra căruia stătea bolta cerească, pe care ei o credeau solidă. Deci omul traiă sub o semisferă goala și întregul sistem plutea pe apele marelui abis. În panteonul babilonian târziu, Ea (înțelepciunea maximă: eautu) împreună cu Anu (puterea legislativă: anutu) și Enlil (autoritatea executivă: ellilutu) constituiau
Enki () [Corola-website/Science/302797_a_304126]
-
a transmis un mesaj de la defunctul ei frate, Augustus Wilhelm. Între anii 1749 și 1756 Swedenborg a publicat principala sa operă teologică "Arcana Caelestia" sau "Heavenly Secrets" ("Secretele Cerului"), al cărui titlu complet poate fi tradus ca "Dezvăluirea Sensurilor Profunde Cerești din Sfânta Scriptură sau Cuvântul Domnului". Această lucrare ce cuprinde 10 volume cu un total de aproximativ 6000 de pagini, comentează fiecare vers și adesea fiecare cuvânt din Geneză și Exod, interpretând-ule cu multiple nivele de semnificație referitoare la întreaga
Emanuel Swedenborg () [Corola-website/Science/302857_a_304186]
-
care sunt „vrednice de închinare”, Tishtrya este o divinitate a ploii și fertilității și un adversar al apaosha, demonul secetei. În această luptă, Tishtrya este minunat descrisă ca un cal alb. În astronomia chineză Sirius este cunoscut ca steaua „lupului ceresc” (chineză și japoneză 天狼; chineza romanizată: Tiănláng; japoneza romanizată: Tenrō; în Dongjing (井宿). Cu mult mai îndepărtate, multe popoare din populația indigenă a Americii de Nord de asemenea îl asociază pe Sirius cu caninii; Seri și Tohono O'odham din sud-vest asociază
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]
-
cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși. footnote>. Într-un alt loc, Sfântul Maxim vorbește, în termeni care amintesc fără echivoc de Sfântul Grigorie de Nyssa, despre afecte și punerea lor într-o continuă lucrare mântuitoare spre câștigarea bunurilor cerești. În acest sens, Sfântul Grigorie de Nyssa scrie: „Căci dacă ajunge cineva la cunoașterea slăbiciunilor (afectelor) legate fără voie de suflet, va socoti că nu știe și nu poate să se despartă de relele înjugate cu el”<footnote Sf. Grigorie
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
omul în felul acesta să vină la conștiința măreției sale de ființă rațională. Cu toate acestea, și afectele devin bune în cei ce se străduiesc, și anume atunci când, desfăcându-le cu înțelepciune de lucrurile trupești, le folosesc spre câștigarea bunurilor cerești. De pildă: pofta o pot preface în mișcarea unui dor spiritual după cele dumnezeiești; plăcerea, în bucuria curată pentru conlucrarea de bunăvoie a minții cu darurile dumnezeiești; frica, în grija de-a ocoli osânda viitoare de pe urma păcatelor; iar întristarea, în
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
respinge aici posibilitatea, chiar probabilitatea, că Sfântul Maxim este mai direct inspirat în acest limbaj al mișcării/repausului de ideea dionisiană a mișcării eterne neabătute și imuabile de care se bucură îngerii, sau mișcarea eternă perseverentă a Serafimului în ierarhia cerească<footnote Walther Völker a susținut existența unei legături pseudo-dionisiene în acest context. footnote>. Și Sfântul Grigorie de Nyssa are ocazia de a vorbi despre activitatea sublimă a Serafimului, dar o prezintă în opoziție cu zborul lor neobosit și repausul lor
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
ul este un instrument astronomic de măsură prevăzut cu antene speciale, metalice, folosit la recepționarea și la studierea undelor radio cuprinse între frecvențele de la câțiva kHz până la 3 GHz, emise de unele corpuri cerești. Cea mai mare antenă parabolica monolitica o deține radiotelescopul de la Arecibo, Puerto Rico, cu un diametru de 300 m. Undele radio din univers (mai precis din Calea Lactee) au fost descoperite în anul 1932 de către fizicianul american Karl Guthe Jansky (1905 - 1950
Radiotelescop () [Corola-website/Science/302450_a_303779]
-
mai multe antene parabolice (engl. "array" = ordonare, așezare, serie, câmp, rețea). Antenele dintr-un "array" sunt cuplate între ele, astfel încât suprafață tuturor antenelor sale constituie o suprafata totală mare. Avantajul este că pot fi observate concomitent mai multe obiecte (surse) cerești. Azi astfel de radiotelescoape obțin imagini de o rezoluție comparabilă cu imaginile telescopului optic. Există radiotelescope fixe (fixate permanent spre zenit) dar și mobile, care pot fi rotite, mărind cosiderabil domeniul de recepție. Calitatea rezultatelor obținute e influențată nu numai
Radiotelescop () [Corola-website/Science/302450_a_303779]
-
între metri și câțiva centimetri, telescoapele mai mici, ca de exemplu telescopul IRAM din Spania sau KOSMA din Elveția cu diametrul antenei de 30 m, pot recepționa unde cu lungimi de ordinul milimetrilor. Radiotelescoapele sunt utilizate și la observarea corpurilor cerești lansate de om, prin recepționarea datelor emise de sondele spațiale îndepărtate. Cel mai mare radiotelescop fix din lume este telescopul rusesc RÂTAN 600 din Republică Karaciai-Cercheză, iar cel mai mare radiotelescop mobil din lume (proporțiile antenei: 100 x 110 m
Radiotelescop () [Corola-website/Science/302450_a_303779]
-
Pe 11 februarie 660 î.e.n., zi identificată astăzi cu Ziua Fondării Națiunii Nipone, Jimmu Tenno a fost încoronat ca primul împărat legendar japonez. (Domnia acestuia se încheie în anul 585 î.e.n.) Din punct de vedere literal cuvântul tenno înseamnă “suveran ceresc”. Titlul tenno a fost pentru prima oară atribuit conducătorilor japonezi în secolul al VI-lea sau al VII-lea (referitor la această dată părerile diferă), și este folosit de către toți suveranii ce au urmat acestei date. Termenul tenno nu este
Împăratul Japoniei () [Corola-website/Science/302866_a_304195]
-
medievală erau clasificate în trei ramuri: koshitsu, shinshoku și banmin. Ramura imperială (koshitsu) cuprindea pe cei care aparțineau familiei imperiale; ei pretindeau că descind direct din zeița Soarelui. Ramura divină (shinshoku) era alcătuită din clanuri care descindeau din alte zeități cerești sau terestre. Ramura străină (banmin) era reprezentată de clanuri puternice care nu pretindeau descendență din familia imperială. Poporul era considerat străin de către stările conducătoare; ei erau japonezi doar prin adopție. Fiecare familie aparținea uneia din cele trei ramuri ale societății
Împăratul Japoniei () [Corola-website/Science/302866_a_304195]
-
cea mai remarcabilă trăsătură a lui a fost tendința de a sublinia rolul împăratului ca mare preot al șinto, religie indigenă a Japoniei. De-a lungul perioadei Edo (1603-1868), cercetătorii tradiționaliști au dezvoltat teorii care susțineau faptul că datorită descendenței cerești împăratul ar trebui să fie venerat ca un zeu. Ca atare, împăratul era șeful suprem al cultului, iar pe aceste considerente de prestigiu îi recunoșteau și celelalte clanuri (uji) supremația și autoritatea; o autoritate limitată, dar niciodată contestată. Ceea ce urmăreau
Împăratul Japoniei () [Corola-website/Science/302866_a_304195]
-
ne lipsește cu totul. (...) Formați societăți, declarați, scriți, lăudați, satirați, puneți în lucrare toate restorturile intelectuale și morale, și robia cade, căci e căzută pe jumătate, și domneavoastră veți fi binecuvântați de generațiile viitoare ca niște adevărați apostoli ai misiei cerești, ai frăției și ai libertății"". Tot în revista " Foaie pentru minte, inimă și literatură" apare articolul "Poezie" (1846) în care accentul se pune pe misiunea poeziei sociale, poetul fiind influențat de ideile programatice ale lui V. Hugo. Apare volumul "Poezii
Cezar Bolliac () [Corola-website/Science/299475_a_300804]
-
de mare înflorire, de eliberare spirituală și, mai ales, este caracterizată ca fiind în opoziție cu ideile și practicile Inchiziției, dar mai apropiată de ideile lui Nostradamus. Omul are conștiința individualității sale. Este o autonomie a sferei pământeștii în raport cu sfera cerească, societatea și istoria își capătă o relativă independență față de Biserică, oamenii au ideea că viața lor terestră nu ține chiar atât de mult de divinitate, acest lucru neînsemnând o ridicare fățișă împotriva religiei, ateismul apărând în perioada modernă. Istoria nu
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
Atlas. Acesta - deoarece zeița Themis îi spuse că un fiu al lui Zeus îi va fura merele de aur - îl alungă pe Perseu. Atunci Perseu scoase din traistă capul Meduzei și Atlas rămase împietrit pentru vecie ținând pe umeri bolta cerească. Pe drum, Perseu trece și prin Etiopia. Acolo o întâlni pe Andromeda, fiica regelui Kefeus, și se îndrăgostește de ea. Andromeda - la cererea unui oracol - a fost înlănțuită de o stâncă și lăsată acolo pradă unui monstru îngrozitor trimis de
Perseu () [Corola-website/Science/299035_a_300364]
-
de ieșire a României din alianța cu Germania. În perioada 1917 - 1922 a fost căsătorită cu Pavel Dîbenko, comandant sovietic în timpul Războiului Civil Rus. Pentru a onora memoria Alexandrei Kollontai, astronomul sovietic Nikolai Stepanovici Cernîh a numit "2467 Kollontai" corpul ceresc descoperit pe 14 august 1966 la Observatorul Astronomic Naucinîi din Crimeea.
Alexandra Kollontai () [Corola-website/Science/304504_a_305833]
-
ale accelerației unui sistem de referință în rotație. Dezvoltarea teoriilor fundamentale ale forțelor a mers pe linia unificării ideilor separate. De exemplu, Isaac Newton a unificat forța răspunzătoare pentru căderea obiectelor la suprafața Pământului cu forța răspunzătoare pentru orbitele corpurilor cerești, dezvoltând teoria gravitației universale. Michael Faraday și James Clerk Maxwell au demonstrat că forțele electrice și cele magnetice sunt una și aceeași, prin dezvoltarea unei teorii consistente a electromagnetismului. În secolul al XX-lea, dezvoltarea mecanicii cuantice a dus la
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
secolului al XXI-lea, cea mai populară abordare a acestei chestiuni este teoria corzilor. Gravitația nu a fost identificată ca forță universală până la Isaac Newton. Înainte de Newton, tendința obiectelor de a cădea spre Pământ nu era considerată în legătură cu mișcarea corpurilor cerești. Galilei a descris caracteristicile obiectelor în cădere prin determinarea că accelerația fiecărui obiect în cădere liberă este constantă și independentă de masa obiectului. Astăzi, această accelerație gravitațională îndreptată spre suprafața Pământului este denumită de regulă formula 29 și are un modul
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
suportului corpului. De exemplu, rezultanta forțelor ce acționează asupra unei persoane care stă pe pământ este zero, deoarece greutatea sa este echilibrată de o forță normală exercitată de sol. Contribuția lui Newton la teoria gravitației a fost unificarea mișcărilor corpurilor cerești, despre care Aristotel presupunea că sunt într-o stare de mișcare constantă, căderea fiind observată doar pe Pământ. Newton a propus o lege a gravitației care ar fi explicat și mișcările corpurilor cerești, mișcări descrise anterior cu ajutorul legilor lui Kepler
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
teoria gravitației a fost unificarea mișcărilor corpurilor cerești, despre care Aristotel presupunea că sunt într-o stare de mișcare constantă, căderea fiind observată doar pe Pământ. Newton a propus o lege a gravitației care ar fi explicat și mișcările corpurilor cerești, mișcări descrise anterior cu ajutorul legilor lui Kepler. Newton a ajuns să realizeze că efectele gravitației pot fi observate în maniere diferite la distanțe mai mari. În particular, Newton a determinat că accelerația Lunii în jurul Pământului poate fi pusă pe seama aceleiași
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
lui./ Și Anu l-a născut pe Nudimmud după chipul sau./ Nudimmud, stăpânul părinților săi, era el,/ De o vastă înțelepciune, înțelegere, putere și tărie,/ Mult mai puternic decât bunicul său Anshar;/ N-avea niciun rival printre zei, frații lui./ Cereștii frați s-au adunat împreună./ Ei au întărâtat pe Tiamat și asaltat pe păzitorul lor./ Da, ei au tulburat bună dispoziție a lui Tiamat,/ "Prin râsul lor în locuința cerului./ "Apsu n-a putut să domolească zgomotul lor/ "Și Tiamat
Enuma Eliș () [Corola-website/Science/304548_a_305877]
-
simbolistica importantă în mitologia egipteană. Soarele reprezenta viață, căldură, lumina, iar egiptenii își închipuiau traseul Soarelui ca pe un zeu, Ra, ce răsărea și ajungea la zenit, ca apoi să apună și să străbată lumea de dincolo pe o barcă cerească până când răsărea din nou. Egiptenii de rând credeau cu tărie în viață de după moarte, considerând că vor munci, vor mânca și vor face dragoste, însă în cadrul unei vieți mult mai bune și mai îmbelșugate. Cu fluviul la dispoziție și fiind
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]