8,123 matches
-
singur item în baza EVS 1999 (cel referitor la modul de cheltuire a banilor). Atât ruralul românesc, cât și urbanul sunt înclinate majoritar spre planificare (cu procente de peste 80%), cu precizarea că cei din urban au și înclinația de a cheltui bani fără nici un plan (semnificativ față de rural). Relevant pentru înclinația spre tradiționalism / modernitate este și pesimismul vs. optimismul pentru viitor. Cele două atitudini pot fi evaluate satisfăcător prin întrebarea " Cum credeți că veți trăi peste un an?", prezentă în Barometrele
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai întâi mușchii, apoi și restul corpului. În prima fază, liliacul începe să tremure, contracțiile musculare grăbind procesul de încălzire a organismului. Energia este folosită într-un procent de încălzire de numai 3040% pentru activitate mecanică, în rest ea fiind cheltuită pentru producerea de căldură. Trezirea din hibernare și provocarea zborului duce la creșterea de 70 de ori a bătăilor inimii și cu peste 30°C a temperaturii corporale, valori care sunt atinse, de regulă, după 1030 de minute. În cursul
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
prin învățare, adică erau învățate un anumit număr de stări care existaseră deja, spre exemplu, să recunoască formele amprentelor digitale. În 1964, au existat cel puțin șase sau șap-te brevete depuse la nivel internațional pentru pri-mele două mașini. S-a cheltuit o sumă fabuloasă, cred că SNECMA a investit un buget de un miliard de centime. Apoi președintele Desbruyères a plecat, iar Jacques Sauvan a fost concediat. Desbruyères apelase la Sauvan deoarece credea că tipul de mașină pe care acesta voia
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
distrugere creatoare se conduc în același mod? Concepția aceasta din urmă ar trebui, după mine, să ni se impună astăzi. Degradarea energiei solare însuflețeste marile cicluri biogeochimice și per-mite dezvoltarea vieții. Structurile disipative ale lui Prigogine reprezintă energia care se cheltuiește pentru a crea forme și structuri, matematica lui René Thom e una a morfogenezei; Henri Altan și von Foerster înseamnă principiul "ordinii sau complexificării prin zgomot", adică o altă structurare, iar teoria haosului e și ea o teorie a edificării
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
societăților noastre. Pentru cea din urmă ar fi preferabil ca orizontul cultural al politicienilor să se lărgească, ceea ce era obiectivul Grupului celor Zece, dar nu eram mulți care să înțelegem și să admitem acest lucru și, mai ales, să ne cheltuim timpul cu asta, timpul fiind marfa dramatic de rară a politicienilor. B.C. În ceea ce privește chestiunea raporturilor dintre politicieni și oameni de știință, nu trebuie făcută o distincție între a se ține la cu-rent cu noile teorii și rezultate ale cercetătorilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
un exemplu care vă va amuza: e vorba de o reformă a pieței vinurilor de consum de calitate inferioară. În momentul în care am devenit ministru al Agriculturii, intrarea vinurilor de consum în reglementarea comunitară era relativ recentă și se cheltuia încă relativ puțin pentru asta, dar experții care supravegheau conturile își dă-deau seama că, anual, cheltuielile creșteau cu 8%. Se decide așadar schimbarea regimului și deschiderea unei negocieri veritabile. Care era regimul? Producția era excedentară, mai ales din cauza randamentelor excesive
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mari părți din știința economică recentă aceea că, prin argumente tot mai noi, ea a încercat să răzbune exact acele prejudecăți care sunt atât de atractive deoarece maximele care decurg din ele sunt atât de plăcute și de convenabile: să cheltuiască este un lucru bun și să economisească este un lucru rău; risipa este un beneficiu și economisirea dăunează masei oamenilor; banii vor face mai mult bine în mâinile guvernului decât în mâinile poporului; este datoria guvernului să supravegheze ca fiecare
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
acest lucru o stimulare a industriei în general, sunt obligat să strig: opriți-vă aici! Teoria voastră se oprește la ceea ce se vede, ea nu ține cont de ceea ce nu se vede. Nu se vede că, deoarece burghezul nostru a cheltuit șase franci pe un lucru, el nu va mai putea să îi cheltuie pe un alt lucru. Nu se vede că, dacă el nu ar fi avut un geam de înlocuit, și-ar fi înlocuit, de pildă, papucii uzați sau
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
-vă aici! Teoria voastră se oprește la ceea ce se vede, ea nu ține cont de ceea ce nu se vede. Nu se vede că, deoarece burghezul nostru a cheltuit șase franci pe un lucru, el nu va mai putea să îi cheltuie pe un alt lucru. Nu se vede că, dacă el nu ar fi avut un geam de înlocuit, și-ar fi înlocuit, de pildă, papucii uzați sau ar fi pus o carte în plus în biblioteca sa. Pe scurt, ar
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
înțelege că nu există niciun interes pentru industrie în general sau pentru producția națională în ansamblu să se spargă sau să nu se spargă geamuri. Să facem acum contabilitatea lui Jacques Bonhomme. În cazul primei ipoteze, ipoteza geamului spart, acesta cheltuie șase franci și obține nici mai mult nici mai puțin decât satisfacția de a avea o fereastră. În cazul celei de-a doua ipoteze, ipoteza conform căreia accidentul nu s-ar fi produs, acesta ar fi cheltuit șase franci pe
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
geamului spart, acesta cheltuie șase franci și obține nici mai mult nici mai puțin decât satisfacția de a avea o fereastră. În cazul celei de-a doua ipoteze, ipoteza conform căreia accidentul nu s-ar fi produs, acesta ar fi cheltuit șase franci pe încălțăminte și ar fi obținut în același timp satisfacția de a avea atât o pereche de papuci cât și o fereastră. Însă, cum Jacques Bonhomme face parte din societate, trebuie conchis de aici că, luată în ansamblul
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
dorește să își ofere o satisfacție, el trebuie să vadă dacă aceasta își merită costul. Pentru o națiune, cel mai mare bun este Securitatea. Dacă pentru a o obține trebuie să mobilizeze o sută de mii de persoane și să cheltuiască o sută de milioane de franci, eu nu am nimic de spus. Este o bucurie cumpărată cu prețul unui sacrificiu. Să nu fie nicio neînțelegere cu privire la bătaia tezei mele. Un legislator propune să fie lăsați la vatră o sută de
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
contribuabilii încearcă să se elibereze este ceea ce nu se vede, iar dauna care rezultă pentru furnizorii lor este de asemenea ceea ce nu se vede, deși acest lucru ar trebui să ne apară foarte clar în ochii minții. Când un funcționar cheltuie o sută de franci mai mult în avantajul său, acest lucru înseamnă că un contribuabil cheltuie o sută de parale mai puțin în avantajul său. Dar cheltuiala funcționarului se vede, deoarece ea are loc efectiv, în timp ce cheltuiala contribuabilului nu se
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
lor este de asemenea ceea ce nu se vede, deși acest lucru ar trebui să ne apară foarte clar în ochii minții. Când un funcționar cheltuie o sută de franci mai mult în avantajul său, acest lucru înseamnă că un contribuabil cheltuie o sută de parale mai puțin în avantajul său. Dar cheltuiala funcționarului se vede, deoarece ea are loc efectiv, în timp ce cheltuiala contribuabilului nu se vede, deoarece, vai!, este împiedicat să o facă. Comparați națiunea cu un pământ arid și impozitul
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să primească tot atât din această prețioasă apă de la ploaie pe cât pierde prin evaporare? Ceea ce este foarte sigur este că atunci când Jacques Bonhomme dă o sută de franci perceptorului, el nu primește nimic în schimb. Când, mai apoi, un funcționar cheltuie o sută de franci, el îi dă acești bani lui Jacques Bonhomme întotdeauna în schimbul unei valori egale în grâu sau în muncă. Rezultatul final pentru Jacques Bonhomme este o pierdere de cinci franci. Este foarte adevărat că adesea, cel mai
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cedează o sută de franci unui funcționar pentru a nu primi în schimb niciun serviciu sau chiar pentru a primi insulte, este ca și cum ar fi cedat această sumă unui hoț. Nu ajută cu nimic să se spună că funcționarul va cheltui acești o sută de franci spre marele profit al producției naționale; cu cât hoțul poate să facă mai mult cu acești bani, cu atât Jacques Bonhomme ar fi putut să facă mai mult cu ei dacă nu ar fi întânit
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fi consecințele: Pentru fiecare chintal de fier pe care îl voi livra publicului, în loc să primesc zece franci, voi pune mâna pe cincisprezece, mă voi îmbogăți repede, îmi voi mări exploatarea, voi angaja mai mulți lucrători. Eu și lucrătorii mei vom cheltui mai mult, spre marele avantaj al furnizorilor noștri din mai multe locuri din jur. Aceștia, având un debușeu mai mare, vor face mai multe comenzi industriei și, din aproape în aproape, activitatea va aduce câștig întregii țări. Această preafericită piesă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
totul este fals, deoarece în spatele fenomenului care se vede, există cealaltă jumătate care nu se vede. Nu se vede francul economisit de Jacques Bonhomme și efectele necesare ale acestei economisiri. Căci, ca urmare a invenției sale, Jacques Bonhomme nu mai cheltuie decât un franc cu forța de muncă, îi rămâne un franc pentru urmărirea unei alte satisfacții. Deci dacă există în lume un lucrător care își oferă brațele neocupate, există de asemenea în lume un capitalist care își oferă francul său
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
inventatorul, primul care se servește cu succes de mașinărie, și în aceasta este recompensa geniului și îndrăznelii sale. În acest caz, așa cum tocmai am văzut, el realizează o economisire la capitolul cheltuieli de producție, care, în orice manieră va fi cheltuită (și ea este întotdeauna cheltuită), ocupă exact tot atâtea brațe câte a înlocuit mașina. Dar curând concurența îl va forța să scadă prețul său de vânzare pe măsura acestei economisiri însăși. Și atunci nu inventatorul este cel care culege beneficiile
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
vede, este faptul că Economisirea, procurată astfel tuturor consumatorilor, formează un fond din care salariul extrage un aliment care îl înlocuiește pe cel pe care l-a epuizat mașina. Astfel, reluând exemplul de mai sus, Jacques Bonhomme obține un produs cheltuind doi franci pe salarii. Grație invenției sale, mâna de lucru nu îl mai costă decât un franc. Atât timp cât vinde produsul la același preț, există un lucrător ocupat în minus cu realizarea acestui produs special, este ceea ce se vede; dar există
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
acesta veți ușura muncitorul francez, veți încuraja munca africană și veți face să rodească comerțul marseiez. Totul iese în profit. Da, acest lucru este adevărat dacă nu se consideră menționatele cincizeci de milioane decât din momentul în care statul le cheltuie, dacă se uită numai unde se duc, nu și de unde vin; dacă ținem cont numai de binele pe care îl vor face ieșind din cuferele perceptorilor și nu de răul care s-a produs, cu atât mai puțin de binele
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
câteva brațe mai puțin în Franța reprezintă ceea ce se vede; o mișcare mare de mărfuri în Marsilia este de asemenea ceea ce se vede. Dar există un alt lucru care nu se vede. Cele cincizeci de milioane nu mai pot fi cheltuite, cum se întâmpla înainte, de către contribuabil. Din tot binele atribuit cheltuielii publice executate trebuie deci dedus tot răul cheltuielii private împiedicate cel puțin dacă nu se merge până la a se afirma că Jacques Bonhomme nu ar fi făcut nimic cu
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mii de comune ale Franței; acționează ca o legătură care reține pe fiecare pe pământul său natal; se răspândesc asupra tuturor muncitorilor posibili și asupra tuturor industriilor imaginabile. Dacă statul, sustrăgând aceste 50 de milioane cetățenilor, îi acumulează și îi cheltuie într-un punct dat, el atrage în acest punct o cantitate proporțională de muncă deplasată, un număr corespunzător de muncitori dezrădăcinați, o populație flotantă, declasată și îndrăznesc să spun periculoasă când fondul se epuizează! Dar se întâmplă următorul lucru (și
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
descrească fără încetare și să întâlnească un termen necesar; cheltuiala înțeleaptă a lui Ariste va merge crescând din an în an. Și dacă lucrurile stau în acest fel, în mod cert interesul public se află în acord cu morala. Ariste cheltuie, pentru el și casa sa, douăzeci de mii de franci pe an. Dacă această sumă nu era suficientă pentru fericirea sa, nu ar merita numele de înțelept. Este mișcat de relele care apasă asupra clasei sărace; se crede, obligat de
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de haine și de mobilă. Doar că pâinea, carnea, hainele nu îl servesc în mod direct pe Ariste, ci pe cei ajutați de el. Or, această substituție a unui consumator cu altul nu afectează cu nimic industria generală. Că Ariste cheltuie o sută de parale sau că îl roagă pe un nefericit să îi cheltuie în locul său este totuna. Servicii de amiciție. Amicul căruia Ariste îi împrumută sau îi dă zece mii de franci, nu îi primește pentru a-i îngropa; acest
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]