38,100 matches
-
azi". "Tata? Sau poate chiar mama?", și de aici se încheagă o întreagă poveste pe care copilul, devenit adult, încearcă să o istorisească părintelui devenit copil și, cînd acesta din urmă nu mai poate fi nici măcar un ascultător fidel, nouă cititorilor. "We all become stories", ni se spunea în Entitites. În The Boys at the Lab, deja am devenit. Atacuri cerebrale, Alzheimer, alienare, boli psihice, traume, căderi nervoase, iată elementele ce compun fundalul acestor ultime nuvele semnate Margaret Atwood, care alternează
Toți devenim povestiri by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/9713_a_11038]
-
și el în catalog, cu nelipsita răutate dintre paranteze: Unele localuri au și câte-o grădiniță cu grătar la poartă, unde stă unul cu cleștele în mână și strigă de topește pământul: - Arde și frige, arde și frige, arrrrrrdeee... (Domnul cititor trebuie să știe că negustorul ține cleștele ca să atragă clienții, clăpăindu-l. Că fleica o întoarce cu deștele.)" Acesta e Bucureștiul pîntecului, borta cu mirosuri îmbietoare și cu oameni care trăiesc ca să "se respecte". Celălalt, cu încurcate cărări ale spiritului, e
Orașe care au fost by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9736_a_11061]
-
mai amuză. Săptămâna cărții, tradiție bucureșteană din anul '33 care, se-nțelege, n-a mai trăit mult, face din scriitori, fără a-i obliga, ca mai încolo, la nici o concesie, vedete de stand. Minulescu își vinde propriile cărți, admonestîndu-i pe cititorii... la fața locului, niciodată cumpărători: Nu răsfoi cartea, domnule! C-o murdărești!". Poete de ocazie și maeștri hîrșiți ies, în preajma sărbătorii Sfîntului Constantin, la balul cu măști tipărite. În rest, vremea lor se duce prin cenacluri, trei la număr: al
Orașe care au fost by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9736_a_11061]
-
În această "țară" (la început, un oraș: o Suceavă concentraționară; apoi extinsă la un continent, la o planetă!) - un om caută grădinile. Un om urmat de alți oameni. Un om cu statut antropologic enigmatic (ca noi toți) caută grădinile ascunse. Cititorul va vedea cum și unde le-ar găsi. Am terminat cu regret acest roman. În sensul că scrisul la el devenise nu doar un "canon", ci și "rația" de bucurie zilnică. În 2004 am zis: Gata, îl public; și am
Vasile Andru "Vedetele sunt mașini de făcut bani" by Angela Baciu-Moise () [Corola-journal/Journalistic/9730_a_11055]
-
unde se sfârșesc pe hârtie". Acum, textul "rezolvării": "Consider că afirmația lui Octavian Goga, Adevăratele poezii încep acolo unde se sfârșesc pe hârtie, este îndreptățită, fiindcă o operă lirică își începe "viața" propriu-zisă abia după ce a fost creată și oferită cititorilor. / Dar cum altfel?!/ Frumusețea unei poezii se reflectă în felul în care ea este citită /în gând sau cu voce tare?/ și interpretată. în jurul poeziilor foarte cunoscute și iubite de cititori se țes tot felul de legende, care circulă odată cu
Un pas înainte sau doi înapoi? by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9740_a_11065]
-
viața" propriu-zisă abia după ce a fost creată și oferită cititorilor. / Dar cum altfel?!/ Frumusețea unei poezii se reflectă în felul în care ea este citită /în gând sau cu voce tare?/ și interpretată. în jurul poeziilor foarte cunoscute și iubite de cititori se țes tot felul de legende, care circulă odată cu textul poetic. în acest sens, merită amintită capodopera liricii eminesciene, Luceafărul, care a cunoscut de-a lungul timpului mai multe interpretări, una dintre ele fiind cea biografică. Pe de altă parte
Un pas înainte sau doi înapoi? by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9740_a_11065]
-
Cosmin Ciotloș Nu știu cum se face că, în perioada Sărbătorilor Pascale, parcă mai mult decât oricând altcândva, există, între cititori, o irepresibilă tentație a biograficului. Indiferent care sunt, pe parcursul anului, genurile din topul personal al fiecăruia, de Paști ochii ne cad mai ușor pe niscaiva povești ale vieții. Nu romanele de aventuri, nu groasele tomuri de teorie, ci documentul biografic
Încă o biografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9743_a_11068]
-
mai lungi sau mai scurte), la care ne vom referi, este tipărită în 2005. Meritele autorului ies la iveală încă din incipit-ul textelor, care anunță un climat narativ aproape familiar și totuși promițător de surprize. C. Arcu își agață cititorul prin rețete clasice, confortabile, aproape banale, limbajul fiind cel al cotidianului și al străzii, alert și eficient. Numai că la un moment dat în structurile viguros realiste intervine o fisură prin care se strecoară, ca la Dino Buzzati, măștile diavolului
Fețele naratorului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9757_a_11082]
-
resemnată pe cei din jurul său și își notează ironic marile lor "angoase". Printre cuvinte se poate citi lipsa de comunicare, temperatura existențială sensibil diferită care desparte drama foarte reală a poetului de cea mai mult sau mai puțin fantezistă a cititorilor de gazete. Încă o dată prin metrică și atmosferă versurile trimit cu gândul la lirica lui George Bacovia. "în bar de amis din lilas e pustiu/ cafeaua-i amară afară-i târziu/ un domn citește ziarul la masă/ iar eu îmi
Parisul sufletelor împovărate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9742_a_11067]
-
organizare nu foarte originală a materiei epice, cu un alarmant potențial tezist și didacticist, nu constituie o premisă de lectură din cale afară de optimistă. Cei care vor trece de această prejudecată, vor avea însă numai de câștigat. Pentru că, din fericire, cititorul are șansa să uite ideile preconcepute chiar de la primele rânduri ale cărții: "Are 35 de ani. E casnică. De ceva vreme, se gândește cum să își ucidă soțul". După această constatare, șocantă mai mult prin exprimarea ei directă decât prin
Decalogul nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9699_a_11024]
-
vitro nu trimit decât foarte vag și mai degrabă formal spre marile învățături biblice sau către lecțiile morale care se desprind din ele. Revelația, atâta câtă este, vizează exclusiv adâncimile sufletului uman (sufletului femeii, de fapt) și sentimentul covârșitor pentru cititor este cel de intens existențialism. Proza Danielei Rațiu ar putea deveni o biblie a mișcării feministe de la noi. Un strigăt de revoltă și un manifest care ne obligă pe noi, bărbații, să acordăm mai multă atenție și înțelegere ființelor din jurul
Decalogul nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9699_a_11024]
-
ambasada celor "mari", stăruie totuși o neîmplinire endemică, o taină ai cărei "martori" pot fi "îngerii", străbătută de "puterea sfintelor petreceri", precum o "obsedant, neatinsă stea", spre a relua cuvintele importantei poete Constanța Buzea a cărei producție conștiința noastră de cititor o primește cu o pururi confirmată satisfacție. n P.S.: în privința versiunii în limba franceză a poeziilor Constanței Buzea, înfăptuită de Miron Kiropol, el însuși poet de mare dăruire, ne îngăduim a reproduce cîteva rînduri ale prefeței semnate de Andrei Zanca
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
pune întrebarea de ce scriitorii unor foste colonii sunt dispuși să mai scrie în limba colonizatorilor și după câștigarea independenței? Să fie numai posibilitatea de a fi publicat mai ușor și de a fi lecturat de un număr mai mare de cititori? Să fie dorința de a ajunge în rând cu popoarele mari, puternice, cu acei cuceritori ce se lăudau cândva că asupra imperiului lor soarele nu apunea niciodată? Sau să fie și o oarecare neliniște ontologică la mijloc, o profundă nemulțumire
Postcolonialismul by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/9760_a_11085]
-
și o oarecare neliniște ontologică la mijloc, o profundă nemulțumire legată de propria istorie și cultură, de un trecut mai puțin "evoluat", astăzi, când tradiția pare ceva desuet și nu mai este deloc apreciată? Răspunsul, probabil, le cuprinde pe toate. Cititorul modern, interesat în experiențele arhetipale ale eroilor lui George Lamming, în felul cum trăiesc discriminarea rasială familiile indiene ale lui M. G. Vasanji sau care sunt relațiile dintre albi și negri în romanele sud-africane ale Nadinei Gordimer, află implicit și
Postcolonialismul by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/9760_a_11085]
-
nimic din șovăielile stilistice inerente unui debutant) poate face deliciul lingviștilor și naratologilor, pe marginea lui se pot organiza seminarii și se pot scrie studii savante, dar îmi este greu să îmi imaginez că el ar putea stârni interesul unui cititor de romane obișnuit. Pretextul narativ este subțire și foarte puțin credibil (poate în mod deliberat), firul epic este (prea) alambicat, personajele nu au identitate, sunt mai degrabă categorii reprezentative ale tranziției, povestea, rezumată, devine lipsită de orice consistență. Categoric valoarea
Taifun epic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9766_a_11091]
-
amplu și ambițios proiect (antologia apare aproape concomitent în toate cele șapte limbi ale țărilor balcanice reprezentate: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Grecia, România, Serbia și Muntenegru, F.R.I. a Macedoniei), menit să releve înrudirile dintre literaturile acestui spațiu și să facă cunoscute cititorilor din cele șapte țări numele celor mai importanți poeți din fiecare țară. La materializarea acestui "act de profundă solidaritate" au colaborat, pentru ediția greacă, specialiști de prestigiu (profesorii Nasos Vayenas și Panayotis Moullas și criticul și istoricul literar Alexandros Arghyriou
Literatura română în Grecia by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9782_a_11107]
-
trebuie să continue În cele ce sunt pe masa de scris. Povestea, sau mai bine spus suita de povești din roman derulată pe nuclee narative foarte atent construite, studiate și definite, aparent separate, dar, În final, reunite, situează foarte clar cititorul În eveniment și Îl determină să recepteze, cinematografic, evoluția binomului Întâmplare personaj, oferindu-i asumarea Împlinită a spațiului romanesc. Cele două planuri pe care se montează romanul sunt, În fapt, două drame ale personajelor principale, Ștefan Giroveanu și Rică Olaru
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
șansă a „Învierii pământene”. Închei aceste câteva note de lectură cu bucuria Întâlnirii, În scris, cu un autor maturizat, experimentat și exersat În pagină, cu asumată iubire de limba română și substraturile sale fine, cele care pot oricând să ofere cititorului scrieri care să fie parcurse cu real interes, până la... deznodământ. Așa cum a fost, am Încredințarea, și cu volumele care l-au precedat pe acesta și cu cele ce vor veni În continuare... Liviu Apetroaie, februarie 2013, Iași Se Înnoptase de
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
mistuia în flăcări. Când Al zecelea om a reapărut pe neașteptate din arhivele MGM m-am apucat să scotocesc și eu prin arhiva mea personală unde am descoperit manuscrisele altor două scenarii de film care i-ar putea interesa pe cititorii acestei cărți. Primul scenariu (despre care acum aș zice că nu-i rău deloc, deși nu s-a ales nimic de el) se numea Jim Braddon și criminalul de război. Iată aici rezumatul scenariului, pentru care nu este prea târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Realitatea TV? Sunt instituții diferite, veți spune. CSM e o instituție publică, presa e o afacere privată. Adevărat, însă ambele instituții au un rol determinant în modernizarea statului. În afara unor reacții individuale pe tema reabilitării cuplului SRS - Chirieac provocate de cititorii HotNews.ro în discuții cu CTP sau Cătălin Tolontan, breasla jurnaliștilor tace mâlc. Cu capul înfundat adânc între urechi, presa arată chiar mai sumbru decât justiția. Orori se comit zilnic, dar ele trec netaxate. Oroarea și excesul au intrat în
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
massmedia. În loc să văd oameni tineri, realizați în diferite domenii, văd fosile comuniste care nu vor să lase puterea odată. Asta sufocă România. 20 de ani nu sunt de ajuns. CD Așa cum ai reușit să prezinți radiografia, ar trebui să arătăm cititorilor și motivul. Raționamentul este simplu și, dacă vă vine a crede, este aritmetica simplă a alegerilor, pe care, spre uimirea mea, am învățat-o de la un parlamentar. Astfel, cu cât aceste personaje sunt mai des pe sticlă, cu atât lehamitea
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
să spună, prin mațul gros. Silviu Un ziarist cu experiență și coloană vertebrală poate ajuta foarte mult opinia publică în momente-turnesol. Tăcerea ziariștilor care văd astfel de momente și trec pe lângă ele, fără să le strige în gura mare tuturor cititorilor avizi, este complice oarecum cu cei plătiți să ia o anumită poziție. Așa ar fi decent, deontologic pentru un ziarist cu coloană vertebrală, așa că ce a făcut și face Dan Tăpălagă mi se pare foarte corect și eficient. Interesul public
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
TV cu 5000 de euro.“ În urmă cu o săptămână, Cătălin Tolontan, redactor-șef la Gazeta sporturilor, a condus și urmărit o excelentă investigație vizând modul în care ministrul turismului, Monica Iacob Ridzi, și-a cumpărat imagine din bani publici. Cititorii HotNews.ro sunt invitați să indice și alte metode prin care partide și politicieni își cumpără spațiu editorial la televiziuni. Ce-l obligă pe gazetarul de azi să fie excesiv, obsedat de audiență și profund irațional? Să abandoneze spiritul critic
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
lui să miște sufletele și să agite mulțimile, acest poet a recurs, cu sau fără știință, la o bună parte din vicleniile stilistice ale poeziei agitatorice a primilor ani de comunism. El a apelat constant la fondul primitiv emoțional al cititorilor, la șantajul sentimental, la setul infailibil de trucuri lacrimogene, ferindu-se însă să dea poeziei sensul negator și înverșunarea anilor 1950. Adrian Păunescu a reușit - cu argumente pe care le bănuim - să obțină aprobarea clanului Ceaușescu pentru ca cenaclul revistei Flacăra
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
mâine, că vifornița nu are de gând să se înmoaie deloc.” „De unde știi tu asta, măi Mitruță?” l-a întrebat Pâcu într-una din zile. „De la cocoșul lui moș Dumitru” - a răspuns Mitruță. „Uite că am uitat de cocoșul năzdrăvan cititor în stele al lui Dumitru. Da’ ce, te pui cu orătania?” a aruncat o săgeată Pâcu. Mitruță însă a luat-o din loc, neuitând să spună: „Asta mi-o spus moș Dumitru, asta ți-am spus și eu matale și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]