8,042 matches
-
forme sau procese reale. Și între cuvintele vocabularului limbajului natural întâlnim mulți semnificanți abstracți. Un exemplu ilustrativ este predicatul a acționa, care înglobează totalitatea comportamentelor umane orientate către realizarea unei transformări de stare în spațiul realității sau într-un spațiu conceptual, exemplu matematică. Dar există și o extensie abstractă a 'acțiunii' care definește procese naturale epurate de particularități și descriptibile formal. Și predicatul a misca-miscare este abstract, el cuprinde mulțimea schimbărilor particulare pe care le suferă continuu diferite intervale ale realului
Abstracție () [Corola-website/Science/308666_a_309995]
-
semnificante este o abstracție, este o entitate semantica căreia îi corespunde o mulțime de forme să spunem concrete, care posedând ceva în comun, sunt unificabile într-o familie de invarianta. Există o mulțime de acțiuni abstracte, majoritatea realizabile în spații conceptuale formale, precum spațiul matematicii. Construcția oricărei varietăți geometrice, precum dreapta, planul său spațiul, generează abstracții. De asemenea numărul, funcția, cercul, elipsa, sfera, etc, așa cum sunt definite funcțional-formalizant, sunt abstracții. Dar putem identifica abstracții interesante în orice domeniu al cunoașterii, astfel
Abstracție () [Corola-website/Science/308666_a_309995]
-
distinge și sensuri generice, înglobante de acțiuni concrete, așa cum le posedă limbajul natural modern. Pentru acești indivizi raționamentele generalizante sunt greu de formulat sau înțeles, ei neavând concepte abstracte, adică sensuri care să pună împreună familii de constituienți naturali sau conceptuali, caracterizați printr-un nucleu de similitudine. Niciun raționament generalizabil nu se poate construi fără sensuri abstracte, aparținând la familii de constituenți naturali sau mentali. Simplu definit, abstracție este consecința unei acțiuni informaționale alcătuită din minim următorii pași: 1-Identificarea unor constituenți
Abstracție () [Corola-website/Science/308666_a_309995]
-
ul este o atitudine conceptuală extremă care declară că numai propria individualitate există, iar restul sunt reflectări modale în personalitate, sunt construcții ale percepției sau intelectului. Cuvântul "solipsism" are origine latină, fiind compus din "solus" („singur”) și "ipse" („sine”), însemnând sinele singur, sau sinele prin
Solipsism () [Corola-website/Science/308690_a_310019]
-
intelectivității subiectului, neexistând ceva în afara acestuia și independent de el. În această perspectivă justificantă, toate formele, toate procesele, toți indivizii, toate evenimentele cu care ne confruntăm, tot ce se întâmplă în jurul nostru, sunt numai impresii create de percepție-reprezentare și raportările conceptuale la acestea, realitatea neavând o existență independentă de sinele percepător-concepător. Într-o variantă mai blândă solipsistul admite existența altor subiecți, independent de conștiința sa, fiecare având propria personalitate reflectantă de proprie realitate, dar realitatea continuă sa fie o construcție personală
Solipsism () [Corola-website/Science/308690_a_310019]
-
specifice, moștenite sistematic, prin intermediul cărora individul dobândește capacitatea de a organiza și abstractiza obiectual și procesual universul, amplificând posibilitățile de supraviețuire în condiții dificile. Se face ipoteza că memele interacționează între ele generând complexe de meme noi cu potențiale interactive, conceptuale și evaluante superioare, dar ele se pot și inhiba unele pe altele, construind personalizări cu diferite deficiențe comportamentale. Teoria existenței și acțiunii memelor, ca surse ale personalității, este încă în discuție, unii cercetători înclinând să o accepte că utilă, iar
Meme () [Corola-website/Science/308697_a_310026]
-
își folosește competența pentru a descrie sau determina, o anume stare de lucruri într-un interval oarecare al acțiunii sau cunoașterii umane. Opinia mai poate fi neutră sau implicantă, în prima variantă, cel care o formulează are doar o atitudine conceptuală, relaxată informațional, cu privire la subiectul sau situația discutată și caracterizată, fără a fi cumva legat prin interese, emoții, realizări proprii, sau alte dependente, de câmpul realității în care formulează și eliberează opinia. Opinia implicantă presupune o dependență oarecare între propunătorul de
Opinie () [Corola-website/Science/308066_a_309395]
-
de satisfacții, indispoziții sau chiar suferințe, precum spațiile culturale, sportive, politice, religioase, unde subiecții sunt cuplați prin diferite, condiționări, sau așteptări de realizare, a unui eveniment dat. Cu cât structura și corelabilitatea internă a unui spațiu fenomenal, societal sau pur conceptual e mai complicată cu atât diversitatea, divergentă și lipsă de relevanță a opiniilor este mai mare. Un exemplu ilustrativ de diversitate, divergență și majoritar irelevantă caracterizare sau apreciere, este opinia politică unde tot individul se simte competent și obligat să
Opinie () [Corola-website/Science/308066_a_309395]
-
și vivacitate, realizând descrieri remarcabile de individualizări umane sau neumane, prin abaterea de la uman. Oamenii de știință au și ei calitatea de a își construi imagini mentale, dar cumva mai abstracte, reflectând relații generalizate între forme și procese naturale sau conceptuale, din indiferent ce domeniu.
Imagine mentală () [Corola-website/Science/308096_a_309425]
-
Rubén Darío, Antonio Machado și a lui Juan Ramón Jiménez; are ca temă dragostea imposibilă, care înseamnă o condamnare la suferință. Epoca de maturitate Începe cu „"Poema del cante jondo"” („"Poema cântului andaluz"”) (1931), care, prin intermediul unității tematice, formale și conceptuale, precum și a manierei de exprimare a sentimentelor, datorată parțial inspirației folclorice, reprezintă lirica neopopularistă a Generației lui 27. În „"Primeras canciones"” (1927) și „"Canciones"” (1936) utilizează ambele forme : cântec și romanță. Temele timpului și a morții sunt reprezentate prin intermediul zorilor
Federico García Lorca () [Corola-website/Science/308137_a_309466]
-
unuia sau a mai multor zei, în funcție de religia la care se referă. Utilizarea informală a credinței este destul de răspândită, incluzând încrederea sau credință fără dovezi. Anumiți critici au argumentat că aceasta se opune rațiunii. Credință poate fi o atitudine dinamică, conceptuală, religioasă sau afectiva, în raport cu un ansamblu de obiecte, situații sau persoane, trecute, prezente, sau viitoare. În sens rațional 'a crede' înseamnă a face o estimare de probabilitate sau plauzibilitate a realizării sau nerealizarii unui eveniment determinat. Credință conceptuală sau intelectiva
Credință religioasă () [Corola-website/Science/308199_a_309528]
-
atitudine dinamică, conceptuală, religioasă sau afectiva, în raport cu un ansamblu de obiecte, situații sau persoane, trecute, prezente, sau viitoare. În sens rațional 'a crede' înseamnă a face o estimare de probabilitate sau plauzibilitate a realizării sau nerealizarii unui eveniment determinat. Credință conceptuală sau intelectiva, definește relația individului cu un obiect, o proprietate, un fenomen natural sau social care posedă o anume însemnătate pentru cel care crede sau nu în posibilitatea apariției lui și îl angajează în argumentarea, realizarea sau împiedecarea apariției și
Credință religioasă () [Corola-website/Science/308199_a_309528]
-
ca ceva să se întâmple sau să nu se întâmple. Credință afectiva determina o intensă legătură sufletească și declanșarea de acțiuni orientate spre declanșarea sau evitarea desfășurării situației dorite sau respinse. Credință că atitudine religioasă este mai complicat de surprins conceptual. Credință religioasă vizează convingerea în existența unei supra persoane sau puteri conștiente capabilă să facă atât universul cât și omul cu toate calitățile și limitele primite. Uneori credință religioasă poate fi caracterizată că un subtil amestec de încredere și așteptare
Credință religioasă () [Corola-website/Science/308199_a_309528]
-
un fel cele mai clare confirmări experimentale ale mecanicii cuantice. Merită observat că teorema lui Bell se aplică doar la teoriile variabilelor locale ascunse; teoriile variabilelor ascunse nelocale pot să existe (ceea ce unii, inclusiv Bell, cred că pot face legătura conceptuală între mecanica cuantică și lumea observabilă). Dacă părerea lui Einstein sau cea a lui Heisenberg este adevărată sau falsă nu este o problemă empirică simplă. Un criteriu prin care am putea judeca succesul unei teorii științifice este puterea de explicare
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
violete și ultraviolete și energia razelor roșii a stabilit că radiația solară, caracteristică zonei latitudinii de 22°, ce corespunde condițiilor muntoase și pre-muntoase, este factorul principal ce induce mutații și recombinații la plante. Aceste rezultate au stat la baza noțiunii conceptuale despre formogeneza ereditară, conform căreia procesele formogenezei pot fi dirijate prin acțiunea radiației solare de înaltă altitudine în alternanță cu întunericul. In corespundere cu acest asamblu de idei au fost cre¬ate noi forme de grâu comun cu calități valoroase
Constantin Moraru () [Corola-website/Science/307523_a_308852]
-
o mare măiestrie artistică. Încrederea în viitorul lumii proletare, crezul în cauza celor mulți și obidiți și faptul că era posesorul unei inimi iubitoare și a unui suflet viu, el a variat neîncetat tehnica picturală imediat după ce și-a fixat conceptual tematica și modul de realizare cromatic al lucrărilor - chiar dacă a avut inegalități și contradicții de execuție de care nu a scăpat niciodată. În acești ani, Băncilă a continuat să îndeplinească funcția de profesor de gimnaziu, funcție care-i consuma o
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
ei, râdem în pumni de asperațiunile naționale și importăm în literatură (...) - câte și mai câte bolnave idei și cu totul străine spiritului românesc”"<br> Și Alexandru Vlăhuță, în „Sămănătorul” numărul 3, de vineri, 16 decembrie 1901, dezvoltă pe larg bazele conceptuale ale revistei în articolul „Cărți pentru popor”: "„Icoane din trecut, întâmplări vitejești, isprăvi din acelea care-ți înalță sufletul, scene din viața de la țară, pilde și învățături sănătoase date într-o formă atrăgătoare, puterea providențială a unui primar ideal, a
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
hârtie".”" Preluarea volumelor de la autori și punerea lor pe site putând fi efectuată de unul-doi redactori, Fundația Tismana își asumă împreună cu fondatorul său specializat în informatică, gestionarea site-ului. După numai cinci luni, redacția de la Tismana este nevoită să gestioneze conceptual și tehnic, cele două site-uri în totalitate, datorită decesului fondatorului Artur Silvestri. Continuatoarea proiectului, Mariana Brăescu - Silvestri, prin ARP - Asociația Română pentru Patrimoniu, se oferă să sprijine material găzduirea site-urilor pe Internet, un lucru foarte important. Până la împlinirea
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
este construcția conceptelor, a agregatelor informaționale reflectând segmente de realitate sau persoană. Conceptele discern proprietăți structurale, corelante, calitativ sau cantitativ operante, sau descriptiv afective. Prin concepte individul modelează realitatea sau se autodefinește modal. Autodefinirea presupune reprezentarea de sine fizică, reprezentarea conceptuală, particularizarea intenționala și afectiva. Un subiect autodefinit se situează în realitate, se conștientizează autosituant, se orientează interactiv în ambient, isi identifica și rezolva scopurile și atribuie valori lumii și persoanei.
Minte () [Corola-website/Science/306532_a_307861]
-
comportamentului și afirmațiilor acestuia. Se mai pot desprinde concluzii din observarea atentă a diferitelor relații interpresonale, când parteneri în relații creative comune, de afaceri, sau sentimentale, vor să își modifice relațiile din diferite motive. Am putea descrie concluzia, drept acțiunea conceptuală care valorifică maxim un anume mesaj, cu condiția ca cel care o desprinde să dispună de volumul de cunoștințe utilizante și strategii interpretante necesare, pentu a asambla o concluzie verosimilă și completă, nu una imaginară sau parțială, cum se întâmplă
Concluzie () [Corola-website/Science/306644_a_307973]
-
considerată una dintre cele mai bune universități din lume, ocupând locul 6 conform „Times Higher Education”. MIT a fost fondat de William Barton Rogers în 1861 pentru că educația și cercetarea în Statele Unite trebuiau să țină pasul cu industrializarea SUA. Deși conceptual se bazează pe modele europene, așa cum erau celebrele "École polytechniques" din Franța sau Universitatea din Karlsruhe din Germania de azi, filozofia fondării MIT, ""a învăța prin a face"" (în original "learning by doing"), a făcut din acest institut politehnic una
Massachusetts Institute of Technology () [Corola-website/Science/306807_a_308136]
-
termenul devine tot mai puțin utilizat vis-a-vis de arta modernă și contemporană nu numai datorită folosirii tot mai frecvente a termenului anglo-saxon de "arte vizuale", dar și datorită existenței a tot mai multor noi tehnici precum arta video sau arta conceptuală dificil de etichetat ca "plastice". De asemenea, conotațiile de superioritate privind artele decorative pe care termenul le moștenește din secolul trecut sunt astăzi desuete. Termenul de "arte plastice" se înrudește cu un altul, mai rar folosit, de "arte frumoase" sau
Arte plastice () [Corola-website/Science/306805_a_308134]
-
de acțiuni; programe de îmbunătățire a proceselor de fabricație; urmărirea capabilităților esențiale ale fabricației. O abordare sistematică a strategiei de fabricație a fost întreprinsă de Terry Hill (1989), profesor la London Business School din Marea Britanie, care a elaborat un model conceptual al procesului de formulare și analiză a strategiei de fabricație. Acest model se bazează pe utilizarea conceptelor de "criterii de câștigare a comenzilor" și "criterii de calificare" și urmărește să-i ajute pe manageri să înțeleagă cerințele piețelor și să
Strategie de fabricație () [Corola-website/Science/306851_a_308180]
-
Pe de altă parte, procesele cu volume de producție mari (producția de masă și procese continue) se vor focaliza pe preț ca C.C.C. și vor oferi o gamă restrânsă de produse standardizate, cu flexibilitate scăzută. Criterii tipice. "Calitatea produselor", în cadrul conceptual al strategiei de fabricație, este asociată cu conformitatea cu specificațiile și cu așteptările clienților. Calitatea este măsura în care materialele și activitățile sunt conforme cu specificațiile și așteptările clienților. In esență, criteriul calitate implică fabricarea produselor la standarde superioare de
Strategie de fabricație () [Corola-website/Science/306851_a_308180]
-
înțeles, estetic devine cel puțin excesivă". În același articol, criticul de la "Vatra" lasă, totodată, și o ușă întredeschisă pentru himerism: " La urma urmei, un poet poate fi mai important decât un ideolog, deși eu n-aș da pierdută nici bătălia conceptuală a lui Vasile Baghiu". La rândul său, criticul Gheorghe Grigurcu, într-un eseu despre stilul critic al lui Al. Cistelecan, este de părere că "himerismul" lui Vasile Baghiu are viitor și face trimitere în această notă la o idee a
Himerism (literatură) () [Corola-website/Science/306868_a_308197]