10,875 matches
-
se cunosc - adică se Încadrează În ceea ce numim comunicare impersonală abaterea de la tipicitate este redusă; dacă se află Însă Într-o relație specială (prietenie, rudenie etc), abaterile pot fi foarte mari (În schimburile verbale pot apărea multe elemente nespecifice unei conversații Într-un asemenea cadru). 3.5. Actul de limbaj Ăsta-i sten’bai, ... așteaptă. (Înregistrarea nr.3) Teoriile mai sus menționate ne propun, În esență, același lucru: pentru a Înțelege semnificația unui enunț, trebuie să inserăm propoziția enunțată În activitatea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Întrebări nu poate fi decât unul aproximativ. Moromete a produs un semn non verbal plin de semnificație: „se uită numai o dată la el, apoi Începu să se uite În altă parte”; ori, există o convenție care stipulează că, În timpul unei conversații/dialog participanții care doresc să manifeste unul față de celălalt dorința de cooperare trebuie, printre altele, să mențină contactul vizual, să nu se uite În alte direcții. Dacă la acest semn mai adăugăm o anumită expresie a feței pe care Moromete
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Îl numește principiul cooperării. Întregul demers interpretativ are ca punct de plecare, ca premisă fundamentală, faptul că, În procesul de comunicare, fiecare participant, urmărind să-și atingă anumite scopuri, acceptă să respecte, În mod tacit, anumite reguli: „Intervenția ta În conversație trebuie să fie conformă cu scopul sau direcția acceptată de desfășurare a schimbului verbal la momentul intervenției” (traducerea mea). Acest principiu este privit ca o instanță psihologică, extralingvistică la care este trimisă semnificația literală pentru a fi judecată. Pentru a
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
grup de oameni, nivelul de formalitate a discursului va fi direct proporțional cu numărul acestora, deoarece scade dimensiunea contextului pe care emițătorul și receptorii Îl Împărtășesc. În ce privește cadrul spațial, dacă există diferențe Între contextul enunțării și cel al interpretării (cazul conversațiilor telefonice, al convorbirilor radio, al comunicării prin intermediul internetului ș.a.), nivelul de contextualizare se reduce corespunzător. Același lucru se Întâmplă dacă, Între momentul emiterii și cel al receptării, există un interval mai mare de timp. Comunicarea este de asemenea mai puțin
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
atunci când ipotezele necesare interpretării fac parte din spațiul cunoștințelor generale ale participanților la actul de comunicare. 2. Genul este un al doilea factor de care depinde gradul de formalitate al unui enunț. Femeile par să se implice mai mult În conversație; ele tind să fie mai intime de unde și stilul mai contextualizat -, În timp ce bărbații sunt mai detașați, mai formali. 3. Particularitățile temperamentale sunt un al treilea element al contextului În funcție de care contextul este mai mult sau mai puțin folosit. Persoanele introvertite
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
se Încadrează Într-o anumită plajă de posibilități limitată de domeniul semantic propriu fiecărei etape a schemei. Derularea schemei confirmă sau infirmă așteptările generate de frame. Vânzătorul unui magazin de produse alimentare nu se așteaptă ca un cumpărător să inițieze conversația cu un enunț ca Aș dori o bibliotecă din lemn masiv și o oglindă rotundă pentru baie. Un funcționar aflat la punctul unde se verifică cumpărăturile și se confruntă cu factura nu are În modelul său de enunțuri predictibile produse
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și pe cele de structură de adâncime și structură de suprafață (primul ar corespunde formei logice, cu care autorii teoriei pertinenței vor opera), 2) dezbaterile privind presupozițiile, implicațiile, implicaturile, 3) aspectele legate de legile discursului, postulatele de sens și de conversație, principiile raționale care guvernează comunicarea verbală, 4) problema conectorilor pragmatici, a deicticelor, a referinței, 5) teorii din domeniul altor discipline cum ar fi teoria alegerii raționale (Rational Choice Theory), dezvoltată Începînd cu deceniul al 7-lea al sec. al XX
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
toate fenomenele lingvistice controversate În pragmatică și nu presupune nici un fel de competență În afara celei lingvistice (spre deosebire de perspectiva lui Grice, de exemplu, unde se poate Înțelege că producătorul și interpretul, pentru a putea comunica, ar trebui să cunoască maximele de conversație). Elementul de noutate cel mai important este acela că utilizând principiile și conceptele acestei teorii putem explica, În detaliu, toate etapele procesului de interpretare a unui enunț, pornind de la receptarea sa și terminând cu reconstruirea mesajului transmis de către locutor. 4
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
mediul cognitiv reciproc al celor doi, una dintre acestea fiind lipsa banilor necesari pentru plata datoriilor către stat. Bălosu știe că problema fonciirii este maxim pertinentă pentru Moromete și, În consecință, produce, fără nici o legătură cu sensul de desfășurare a conversației, următorul enunț: Mă Întîlnii pe la prânz cu Albei. Zicea că mâine dimineață o pornește prin sat după <fonciire>. Prima reacție: 219 Moromete a rămas nemișcat Bălosu nu este mulțumit cu acest efect slab al enunțului său. Se pare că venitul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de Sperber și Wilson. Eu consider că este necesară delimitarea ei ca etapă deoarece, În funcție de identificarea sau nu a unei intenții comunicative, interpretul va continua sau nu demersul interpretativ al enunțului În cauză. Un alt fapt care o singularizează, În conversația față-În-față, În special, este acela, că În această fază incipientă, un rol foarte important este jucat de semnele non verbale, a căror semnificație contribuie În mod esențial la identificarea naturii ostensive a actului de comunicare declanșat de către locutor. Receptarea intenției
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
este adresat lui. Următoarea intervenție, după comanda dată de Krug (..., dreapta 10 grade), este a lui 326 Sunt 326. Această comandă mă Îndepărtează de Siret? Nici În acest enunț nu există un marker lingvistic pentru adresant. Urmând logica schimburilor din conversația față-În-față și având În vedere că 326 a găsit enunțul imediat anterior optim pertinent pentru el (i-a fost adresat), am fi tentați să spunem că 326 se adresează Krugului. Întrebarea este dacă Krugul va considera că acest enunț este
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pertinenței, este faptul că emițătorul urmărește, printr-un singur enunț, atingerea unor obiective multiple (transmiterea unor mesaje diferite), În raport cu diverse categorii de receptori. Teoretic, președintele adresează enunțul său: 1) interlocutorului (cu care se află În situația de comunicare de tip conversație naturală); 2) profesorului, așa cum rezultă din enunț (...i-aș spune dlui profesor). Practic Însă, el se adresează tuturor celor care-l ascultă și găsesc enunțul său optim pertinent pentru a merita atenția lor. Obiectivul președintelui În raport cu interlocutorul său este de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Cre’ cî. S: Așa semnal mari ai tu aici? ... Cam dansează ... H: Cred... S: E... ce cartelă ai, de pe oringi ești?... H: Așa. (cu un ton prin care urmărește să-i transmită lui S că nu mai dorește să continue conversația pe acest subiect) Șiai fost la ..... ăsta, cum ai zis cî-l chiamî? S: La Frățilă. H: Frățilă, așa.... Mi-amintesc di faza cu ouîli. Cu cofraju’ di ouî. (zâmbind; cu ochii ce Încercau să reactiveze, să caute, parcă, o imagine
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
din România, Iași, Polirom, p. 23-94. Dascălu, C., 1998, "Considerații asupra epitetului jurnalistic actual", în SCL, XLIX, 1-2, p. 89-92. Dascălu Jinga, L., 2001, Melodia vorbirii în limba română, București, Univers Enciclopedic. Dascălu Jinga, L., 2006, Pauzele și întreruperile în conversația românească actuala, București, Editura Academiei Române. Dănăilă, I., 1960, " Note de cultivare a limbii", în LR, IX , 5, p. 79-84. Dănăilă, I., 1960a, "Sufixul -mente în limba română", în SMFC ÎI, p. 185-199. Dediu, C., R. Dincă, A. Dragomirescu, C. Dragu
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
PN 3 (238), p. 39-40. Ilie, C., 2001, "Semi-institutional discourse: the case of talk show", în Journal of Pragmatics, 33, p. 209-254. Ionescu, E., 1976, "Aportul presei la cultivarea limbii literare", în PN 3 (238), p. 28-30. Ionescu-Ruxăndoiu, L., 1999, Conversația. Structuri și strategii. Sugestii pentru o pragmatică a romanei vorbite, ed. a II-a (revăzuta), București, All. Ionescu-Ruxăndoiu , L., 2004, "Politețe și impolitețe în dezbaterile televizate", în: Până Dindelegan (coord.), p. 417-422. Ionescu-Ruxăndoiu, L., D. Chițoran, 1975, Sociolingvistica. Orientări actuale
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
în funcție de situațiile de comunicare, de codul oral sau scris și, nu în ultimul rând, în funcție de registrul de limbă. În cadrul limbii literare, restricțiile morfosintactice și semantice sunt mai pregnante, în timp ce limbajul familiar și argotic (pătruns în presa scrisă, pe forumuri, în conversațiile uzuale) manifestă o mai mare permisivitate, cultivând construcțiile inedite și foarte expresive. Proprietățile de structură și de sens fac ca, de cele mai multe ori, să se includă în sfera realizărilor tiparului (Det) N1 de N2 structuri care nu formează totuși un
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
capacității elevilor de a pronunța clar, precis, prin articularea corectă a fonemelor, silabelor, cuvinte lor. enunțurilor simple, cu respectarea accentului și a intonației; · formarea deprinderilor de a formula întrebări și răspunsuri la întrebări; · formarea deprinderilor de a asculta partenerul de conversație și de a dialogă cu acestă: · însușirea unor formule de adresare și de Politețe; · stimularea capacității de a relata și comenta evenimente trăite sau auzite; · exersarea deprinderilor de repovestire a unor povești și povestiri; · formarea deprinderilor de a scrie scurte
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
cu alte cuvinte sau cu părți din alte cuvinte". Învățătorului îi revine sarcină dificilă de a selecta volumul de cunoștințe astfel încât acesta să fie accesibil elevilor, nu foarte mare că întindere și eficient. Metodele de bază în aceste lecții sunt conversația și metodă exercițiilor. Că structura, lecția de fixare cuprinde două părți distincte: precizarea cunoștințelor teoretice dobândite anterior; efectuarea unor exerciții aplicative în legătură cu problemele teoretice discutate în prima parte. Prima etapă este mai scurtă că durata, comparativ cu a doua și
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
O2 să analizeze corect părțile de vorbire învățate; O3 să alcătuiască propoziții după cerințe; O4 să modifice forma unor cuvinte după cerințe date; O5 să alcătuiască schemă liniară a unei propoziții date și propoziții după schemă dată. METODE ȘI PROCEDEE: conversația, explicația, exercițiul, problematizarea. TIPUL LECȚIEI: recapitulare și sistematizare. MATERIALUL DIDACTIC: fișe de m.i. I. MOMENT ORGANIZATORIC Se asigura climatul necesar desfășurării în bune condiții a orei. ÎI. VERIFICAREA TEMEI Muncă independența: Alcătuiți schemă liniară a propoziției: În curtea însorită
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
cum să acționeze, cum să organizeze, cum să decidă" <footnote Dumitru Palade, "Contribuția metodelor în modernizarea învățării", în Revista de pedagogie, nr. 2, 1975, p. 16. footnote> În predarea gramaticii se folosesc atât metode comune și altor obiecte că: explicația, conversația, demonstrația, lucrul cu manualul, exercițiul, învățarea prin problematizare, instruirea programată, cât și o metodă specifică: analiza gramaticala. I. STRATEGII DIDACTICE DE TIP EXPOZITIV EURISTIC Ambele sensuri sunt necesare și indispensabile, deoarece nu totul poate fi asimilat prin căutări proprii și
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
cu forma potrivită și apoi vor crea ei propoziții în care apar cele două forme. Abia în clasa a IlI-a când învăța părțile de vorbire, ei vor capătă o explicație bazată pe reguli gramaticale (pronume formă neaccentuata + verb). 2. CONVERSAȚIA este o convorbire sau un dialog ce se desfasoara între învățător și elevi, prin care se stimulează și se dirijează activitatea de învățare a acestora. Se bazează pe întrebări și răspunsuri ce se întrepătrund pe cele două axe, pe verticală
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
discuțiile profesorului cu elevii săi sunt mereu pândite de pericolul transformării lor într-o <trăncăneala> vecină cu a personajelor lui I.L. Caragiale."<footnote V. Goia, Metodele predării limbii și literaturii române, E.D.P.București, 1995, p. 20. footnote> În funcție de scopul urmărit, conversația poate avea mai multe funcții: A) FUNCȚIA EURISTICA, de descoperire a noi adevăruri, fiind cea mai des întrebuințata și cea mai fertila. Pe baza unei succesiuni de intrebari puse de învățător elevilor, pe baza informațiilor deținute deja de aceștia, ei
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
de genul masculin? (un-doi) Dar cele de genul feminin? (o două). Cand un substantiv este la genul neutru? Apoi, elevii vor fi stimulați să-și adreseze unii altora sau unul întregii clase întrebări legate de genul substantivelor. Acest gen de conversație se poate realiza în etapa de fixare a cunoștințelor a fiecărei lecții. În lecțiile de consolidare și sistematizare a cunoștințelor și priceperilor se folosește frecvent conversația reproductiv-cognitiva, care solicită atât memoria cât și gândirea elevilor. Spre exemplificare, prezind dialogul ce
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
unii altora sau unul întregii clase întrebări legate de genul substantivelor. Acest gen de conversație se poate realiza în etapa de fixare a cunoștințelor a fiecărei lecții. În lecțiile de consolidare și sistematizare a cunoștințelor și priceperilor se folosește frecvent conversația reproductiv-cognitiva, care solicită atât memoria cât și gândirea elevilor. Spre exemplificare, prezind dialogul ce se poate purta cu elevii clasei a IV-a în lecția de recapitulare despre substantiv: Ce este substantivul? De căte feluri este? Ce ste substantivul comun
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
în care substantivul frunză să aibă diverse funcții sintactice. Elevii vor fi îndemnați să-și pună întrebări legate de alte cunoștințe însușite la substantiv și care nu s-au discutat (simple, compuse, cu forma numai pentru plural respectiv singular). Această conversație se poate purta cu elevii fie la începutul orei de recapitulare, fie paralel cu rezolvarea exerci-tiilor propuse și poate fi întărită de o schemă recapitulativa realizată de învățător la tablă. C) FUNCȚIA DE EVALUARE ȘI CONTROL atât a gradului de
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]