10,007 matches
-
fi visat vreodată, Ionele. Am trăit ceea ce alții poate nu vor apuca niciodată în viața lor. Am simțit gloria și puterea unei lumi întregi în vârful dege- telor mele și am simțit cum puterea destinului te poate lua de pe orice culme și te poate arunca numaidecât într-o gaură uitată de timp și de lume. Dar nu regret nimic, nicio secundă. — Ei, hai, amice... Nu te păcăli. Acum puteai fi la Paris, retras, milionar, cântând o dată pe săptămână, spre deliciul publicului
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
pare, spontan, fără ordin, de o trupă de copii, de fii de țărani care Îi urau pe „cei doi” instinctiv. Putem conchide deci, după opinia Grecilor din „perioada lor tragică”, când Nietzsche crede că acest popor miraculos se afla pe culmea creației și originalității sale gânditoare, că „Ceaușescu a fost un om nefericit”! Dar Iliescu, care... se pare, e la sfârșitul carierei sale politice?! Ce a făcut el din norocul vieții sale, deoarece, indubitabil, „un Înger protector” i-a stat alături
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nebun, de fapt, pe care „ai săi” l-au izolat, s-au folosit de el - deși el credea că Îi folosește! - și apoi l-au ucis, după Îndelungi ezitări, de teamă de a nu fi târâți Împreună În căderea sa! Culmea grotescului și a rușinii au fost cele vreo două decenii În care „soția dictatorului” a avut tot mai ferm acces la izvoarele și mecanismele puterii - acel „tip de soție, de femeie!”, de parcă populația mândră și demnă a României, ca’ntr-un
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
un amestec uluitor de grav și de amplu al tuturor straturilor sociale, rezultând, ca pe vremea trecutelor năvăliri barbare, o completă și profundă destructurare a orașelor, a populației, a conștiințelor. Acest amlgam, Început de Dej, e drept, dar dus „la culme” de succesorul său, mai „ambițios” În ceea ce privea un „comunism aparte, național”, a Început cu izgonirea a sute și sute de mii de indivizi de la vetrele lor, turme umane care au Început să se perinde de la o uzină sau centru
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
vinovați! Atunci când ne trădăm, Într-o manieră sau alta, pulsiunile patetice ale tinereții, acele pulsiuni care au creat vastul și genialul curent romantic al Europei În muzică, poezie, filosofie și mișcări sociale, moment În care am fost din nou pe culmi, precum Grecii, În acel ciclu spre care ne Întorc de fiecare dată zeii sau propriul nostru destin, cel miraculos și pe care-l Înțelegem târziu. Pe care nu-l Înțelegem deoarece, așa cum se Întâmplă cu marile sedimente subpământene sau cu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
rămâne pe loc”, dar acest loc, această „Întârziere”, acest refuz dinamic al entropiei, al declinului, al ruinei, ce este se pare o lege a materiei Însuflețite sau nu, Înseamnă, de fapt, victoria, permanența viului. Aceste banalități au fost duse la culme și formidabil stilizate de Întreaga mișcare literară romantică, cea care, pentru prima oară după secole, după Greci și după Renaștere, a expus din nou În fața oglinzii publice atente acest spectacol extrem dramatic al „luptei geniului” cu sine și, mai ales
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu pentru că „nu mai sunt la modă, nu mai sunt interesante pentru public!”, cum se scuză unii creatori români sau europeni, ci pur și simplu pentru că nu le cunosc, nu le posedă; arta romanului clasic, realist, iscată și dusă la culme În secolul al XIX-lea de scriitori francezi și ruși mai ales, se află azi În plină deriziune și, probabil, decadență. Dar nu și necesitatea ei, publicul larg și instruit caută În continuare romanul, gen major și apt de a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ștampilării” de către oficialitatea opresivă ca „dușman” sau „trădător” sau chiar „bandit”, a unei marginalizări nete, de data aceasta În mijlocul hohotelor de râs ale unor așa-ziși colegi sau autorități Încruntate, care, conștient sau nu, se „răzbunau” astfel, cu „ajutorul” lui, culmea, pe cel care fusese excesiv dăruit de soartă și de naștere. De parcă aș fi „Înțeles” atunci, În anul auto-exluderii mele din socialul de vârf, că acea nefericită selectare a mea, dintr-o masă, de către forțele noi și barbare ale comunității
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Îl pot Împinge pe omul cel mai cuminte și echilibrat În pragul a ceea ce numim cu un cuvânt grosolan și vag - nebunie?... Prin viața, traiectul unui personaj - și poate cel mai „didactic” a făcut-o așa-numitul bildungsroman dus la culme de un Thomas Hardy sau Th. Mann! -, noi Încercăm, de fapt, să Înțelegem „conținutul” acestui concept care are atâtea nume și sinonime; personajele unui autor autentic sunt tot atâtea oglinzi, nu numai ale ambientului, dar, mai ales - și pe mine
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
acum nu știu exact cum și de ce a intervenit - mi-a achitat ratele universitare. Sunt destul de sigur că motivul pentru care bunicul a plătit o taxă atât de mare avea de-a face cu posibilitatea de a-l supăra la culme pe tata, ceea ce a și reușit. Când am început cursurile la Camden, în toamna lui 1982, eu și tata am încetat să ne mai vorbim, ceea ce pentru mine a fost o mare eliberare. Această tăcere a ținut până când a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
puștoaicei era un titlu mult mai comercial. (Revoltătorul Mike fusese momentan luat în considerare, dar în final socotit ca „necontroversat“). Knopf avea de gând să-l lanseze în catalogul editurii ca pe un „thriller pornografic“ ceea ce m-a entuziasmat la culme, comunicându-mi-se în particular că Alfred și Blanche Knopf se vor răsuci în mormânt atunci când romanul va fi publicat. Când mi-am dat seama că eram pe cale să creez un gen cu totul inedit, blocajul s-a topit și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
vă comunic că vara aceasta am avut În luna aug., pentru o săptămână, vizita soților Petrovici, din Iași. Cât se poate de simpatici și delicați! În modestia vieții mele, eu mam străduit să-i mulțumesc, dar ei s-au Întrecut! Culmea a fost oferirea unui ceas de mână cu brățară de aur (fabricație germană) la fel cu cel de pe brațul Cateluței. Apoi o geantă de oraș, plină cu toate bunătățile. M-am Întrebat de ce atâta recunoștință? Pe lângă bunătatea lor, au și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
un meci al orgoliilor. Trupa lui Figo este, de departe, cea mai bună în grupă și una dintre favoritele la titlu. Nu ajungem nicăieri cu aceeași veche tactică de temporizare, imprimată, în timp, mai întâi de Lucescu și dusă pe culmile ineficienței de „bigotul” Iordănescu, îndărătnic ca un catâr, antrenorul cu idei puține, dar fixe. VITALIE CIOBANU: Parc de Bruxelles Warande - o grădină botanică în care luăm masa în picioare, pe trepte sau la pervaz, cum apucă fiecare. „Bufet suedez”. Frugal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
plan politic. Noi nu eram în tinerețea noastră anticomuniști, ci eram de stânga, o stângă legată prin concept cu ideile reformatorilor de la Praga. Pentru mine, care în 1968 aveam 16 ani, ceea ce-au făcut reformatorii marxiști de la Praga reprezenta culmea curajului în cadrul sistemului comunist. În anii aceia, nu se gândea nimeni că poate fi depășit comunismul ca sistem, ci doar că poate fi reformat din interior. Grupul nostru a scris și a publicat mult în anii ’70, fără a face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
să se ocupe de chestiuni politice de fiecare zi, cum sunt sănătatea, angajarea în câmpul muncii și educația. În același timp, societatea noastră rămâne încă profund divizată. Chiar dacă divizarea este mult mai aparentă acum decât atunci când violența a fost pe culme. Înțelegerea Bunei Vineri a fost pusă pe rol, deoarece aceasta recunoștea că o parte din populație se consideră irlandeză și alta britanică. Fraza folosită a fost „paritatea stimei”. Din păcate, sunt mulți concetățeni de-ai mei, din ambele părți, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
făcut din „cele trei mari provincii românești” o singură națiune, în ciuda istoriei lor, seculare încă o dată, în vecinătatea și în dependența a trei mari Imperii: Austriac, Rus și Turc. Cei ce vin azi, impetuos, cu un deget acuzator față de aceste culmi ale modernității noastre culturale, un Călinescu, Vianu, Sadoveanu, Ralea, Cioculescu, sunt sau tineri lipsiți de vocație sau prea tineri pentru a fi trăit din plin presiunile din interiorul lumii literare sau inși emigrați, precum dl Virgil Ierunca, semnatar al unei
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
s-au pomenit citați tot mai des și suportând tot mai frecvent epitete absolut „scandaloase” pentru „marxiștii de serviciu”, precum: poeți de inspirație originală, înnoitori ai vocabularului poetic, capabili de teme originale etc., și, mai ales, erau, ceea ce enerva la culme atunci, puși în filiația marilor poeți dintre războaie sau chiar a lui Eminescu. Nichita, mai ales! Observând probabil că „teoria lui” a devenit inactuală, Matei, după ce a făcut o prestație extraordinară ca cronicar la Gazeta literară, „organ” nu numai al
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
o jumătate din pensia minimă a Mamei mele de la München!, ajutat și asistat de puținii prieteni români din capitala Franței, perechea Aurora Cornu - Aurel Cornea și Virgil Tănase cu Doina!Ă - același roman, Bunavestire, atacat brutal în România, va fi, culmea, „criticat necruțător” și la Europa liberă, după apariția în Franța în ’85. La „sugestia” doamnei Monica Lovinescu, care l-a ales pe Marin Tarangul să-i facă cronica la post. Așa sună cele câteva rânduri ce specifică acest lucru, pe
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ci se pregătea ruina întregii națiuni, România separându-se încă o dată de țările democratice occidentale, dar și de cele cu care se afla alături în pactul de la Varșovia, mai ales față de cele din nord, Cehoslovacia, Ungaria și Polonia. Pentru ca, apoi, culmea grotescului politic, România lui Ceaușescu, urmând cumva exemplul ridicol și dramatic al Albaniei lui Enver Hodja, să se distanțeze „în rău” chiar și de metropola comunismului, URSS-ul aflat sub conducerea lui Gorbaciov! M-am aflat izolat, atunci, în vara
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
până azi, față de cumintele, mai mult sau mai puțin nuanțat, maniheism pe care, un secol și mai bine după el, nu puțini autori gravi îl folosesc, o știință a personajelor absolut revoluționară, pe care amintitul Fiodor Mihailovici o duce la culme! El însuși neînțeles și, din această pricină, acceptat de critica de prestigiu nu numai în România, dar și în Franța abia după al doilea război... Fac această amplă digresiune pentru a vă face să înțelegeți temperamentul și ideile „discordante”, dar
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
care, poate, nu avea alt merit decât acela de a rămâne pe loc; dar un anumit „loc”, pe care îl asemănăm cu vârfurile unde s-au găsit, din când în când, omul și umanitatea. „Să fim încă o dată pe acele culmi pe care au stat congenerii noștri”, spunea cineva, acei „congeneri” care, sculptați în aerul timpului istoric, ne apar azi ca niște semizei; nu să înaintăm orbește, intrând în rigorile și tirania oricărei înaintări, avansări, progresii, atrași doar de magia înaintării
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
eram extrem de atras de romanele „unde se făcea carieră”, numeroase și multe exemplare, de eroii lor, „ambițioșii” Lucien de Rubempré, Rastignac sau Julien Sorel până la un Dolgoruki (din Adolescentulă sau Raskolnikov. Sufeream împreună cu ei până la cote neverosimile de „domnișoară” și, culmea ridicolului în lectură al unui ins lucid, versat cât de cât în lumea complicată și vastă a romanului - la relectură, imaginam, „speram” pentru eroii mei ce se „poticneau” un alt deznodământ, fericit. Sufeream asistându-i în „gafele” lor sociale, deși
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
până la orele alburii ale dimineții, aliat necondiționat al întregii mele strategii de luptă, cum o spuneam, împotriva grupului Barbu, confident al meu, total și protejându-l adesea contra unor insinuări tot mai reci și „avertizatoare” cu privire la „caracterul” său, ce veneau, culmea, din partea lui Matei și a lui Nichita, Adrian, care, poate în cel mai reușit, estetic, volum al său de poezii, Mieii primi, dedică patru poeme celor patru prieteni care-l primiseră în grupul lor „închis” și elitist, Matei, Cezar, Nichita
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
care „trebuia să conducă România”! S-a mers până acolo încât unul dintre noii lideri culturali, după alegerile din mai ’90, s-a plâns într-un mare ziar francez că „românii nu sunt apți de democrație” întrucât l-au votat, culmea scandalului, pe Iliescu, fost activist de partid! Ei, și?! În țările din nord, unele, precum Polonia, mult mai avansate civic decât noi, în Ungaria și Cehoslovacia, țări ce au fost primite înaintea nostră în comunitatea europeană, nu s-a întâmplat
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
se pare chiar și în cele mai aspre detenții!Ă, ca „Breban să facă o carieră politică”, dar a devenit de-a dreptul scandalos, dacă nu chiar „suspect”, ca același Breban să îndrăznească nu numai să „rupă cu regimul”, dar, culmea, să renunțe la „atâtea privilegii și avantaje” pe care le aveau „cei de sus”! Regretatul Ulici mi-a spus-o, ca și prietenul Țepeneag: - Gestul tău de demisie la acel nivel înalt i-a iritat mai ales pe colegi, deoarece
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]