9,140 matches
-
calculat și știe pe ce lume e, dar atunci m-a plimbat prin toate sălile și camerele și cămăruțele de la primul nivel și prin jumătate de la cel de al doilea până să găsească camera respectivă. Și? întrebă Marcela plină de curiozitate, câștigând în acest fel un cot în coaste de la Maritsu. Și când am ajuns acolo, se terminase programul școlar și mi-a dat drumul. S-a făcut liniște câteva clipe în cancelarie. Perir fusese la subsol și plecase de acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
în ochi imediat. Rămasei uimit de ceea ce adusese Soliteraj. Era, după mine, mult mai mult decât ne-ar fi trebuit vreodată, dar părerea mea putea fi cu ușurință greșită. A trebuit să venim cu becurile stinse pentru a nu cauza curiozități inutile. Nu vezi prea des un asemenea autotren plin cu marfă mergând cu becurile aprinse, nu-i așa? Zicea adevărul. Majoritatea camioanelor de genul ăsta aparțineau Ministerului și, ca să nu fie oprite de controale inutile, mergeau cu becurile stinse, dându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ce strălucea până și în lumina zgârcită nu făcea decât să-mi confirme că intrasem într-o capcană. Deși țin mult la rezolvarea misterelor, țin mai mult la propria mea viață și eram într-o oarecare măsură să dau curs curiozității mele. Dar ceva mă chema! Ceva mă îndemna să merg mai departe. Ești în serviciul Guvernului, nu-i așa? îl întrebai eu urmându-l temător. De ce zici asta? Haine militare, Rombul Elitelor... Doar cei mai loiali dintre combatanți primesc Rombul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
mi-am permis să numesc pe cineva, ci am decis că ar fi mai bine să vin eu însumi și să mă pronunț asupra situației. Și cum vedeți dumneavoastră problema, domnule? întrebă o altă voce, puțin mai normală. Cuprins de curiozitate, m-am apropiat cu atenție de peretele școlii și am făcut în așa fel încât eu să pot privi înăuntru, dar să nu fiu văzut de cei din încăpere. Ceea ce am văzut m-a surprins, și nu pot spune că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
și că nu aveau de ce să ascundă o intrare în tenebre. Au greșit. Acum, greșeala lor era salvarea noastră, căci spărgând-o am aflat niște scări care coborau în adâncul pământului. Drumul era luminat, dar nu am pătruns înăuntru. Chiar dacă curiozitatea mă împingea să-i dau satisfacție, mi-am spus că voi avea destul timp ca să-i urmez vocea mai târziu. I-am chemat pe ceilalți înăuntru și le-am dat voie liberă să coboare în subteran și să exploreze. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
sunt! NU! săriră ceilalți doi. Ba cred că da... vă ridicați și plecați înapoi la cei care v-au trimis și le dați raportul! Noi nu negociem, căci orice negocieri purtate cu Ministerul nu va conduce decât la moartea noastră. Curiozitatea oricui va păși de acum pe aleea din fața colegiului va fi tratată cu o moarte rapidă. Nu mai există steaguri albe! Nu se mișcau. Nici nu clipeau. Erau înmărmuriți că un puști, un adolescent, poate să zică așa ceva cu atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
olandeză. — N-am de unde să știu, spuse Hagar. — Eu, da. Animalul a spus: „Lasă-mă în pace, prostule“. Apoi a zis: „Fără lumini“. Când s-au declanșat blițurile. Nu știu ce au fost sunetele acelea, zise Hagar. — Dar le înregistrezi. — Doar din curiozitate ... — Ai scos microfonul mult înainte să înceapă sunetele. Știai că animalul va vorbi. — Urangutanii nu pot vorbi, zise Hagar. — Ăsta poate. Se holbară cu toții la urangutan, care se legăna încă, într-un singur braț. Cu brațul liber se scărpina. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
II.. T Foști directori... Remember Motto: Acești admirabili profesori răi ne-au stimulat atât de mult curiozitatea de a ști, încât niciodată nu ne ajungea ceea ce aflam de la ei. (Academician Eugen Angelescu) Să fie numai jocul imprevizibil al întâmplării faptul că primul director al acestei școli să fi fost regretatul profesor de matematică, MIHAI ALEXANDRU? Cine altul
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Loredana Ţară () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_583]
-
Mai bine trăiesc. Și spui povești. Prima poveste, cum am s-o numesc eu, poate că o să îmi mai spui și altele, dacă începi, poate o să povestesc și eu altădată, cine știe?, că poveștile astea... Loredana e toată numai atenție, curiozitate, stă nemișcată în brațele lui, să se vadă bine că Maestrul e viața ei. Bărbatul se uită lung la tânără, el știe că atât timp cât povestești, ăla de ascultă te acceptă, te primește așa cum ești, că l-ai cucerit, că puterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
computere, telefoane, fișete, ceasul atârnat pe un perete. Toate oprite, și computere, și ceas, și telefoane. Liniște. E bine că nu-i nimeni. Ea, mai liniștită ca liniștea de acolo - nu-i plăceau oamenii, mai bine zis, nu-i plăcea curiozitatea lor. Să te întrebe fiecare ce mai faci, ce-ați cumpărat, de ce e atâta liniște la dumneavoastră? Ce porcării și ce tâmpiți... Deschide ușa Profesorului. În birou, nimeni. Pe masa din dreapta, o fotografie: o femeie cu ochii de aur, râzând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
gol, foarte preocupat de noua postură în care trebuia să intru în cel mult o jumătate de oră. Am tresărit vizibil surprins, când m-am trezit salutat cuviincios de câțiva săteni care-și ridicau respectuos căciulile, privindu-mă cu vizibilă curiozitate. Ba chiar când unul mi-a spus „Să trăiți dom’ profesor!”, cu toate că eram fecior de țărani și binecrescut de felul meu, am simțit că parcă mă umflu așa, deodată, depărtându-mi ușor mâinile pe lângă corp, ca să arăt așa mai plin
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
am văzuuut! - mă atenționă cu un rânjet satisfăcut, îndreptânduse către mine. S-a oprit cam la un pas, privind când la șevalet, când la mine, parcă așteptând să-i dau vreo explicație. Gândind că după ce-și va fi satisfăcut curiozitatea își va vedea de drum, miam văzut de treabă. - Băi, te faci că nu mă vezi? Ce-s eu, muscă? Sau ți-o fi scârbă să stai de vorbă cu unul ca mine?! Hă? - Nu, domnule, ce vă face să
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
și să explicați de ce nu v-ați pregătit pentru întâlnirea de astăzi, deși tematica v-a fost anunțată cu destul timp înainte! Nu știu ce vor fi scris ceilalți colegi, dar eu am răspuns atât de rapid, încât tovarășul și-a mainifestat curiozitatea: - Tovarășu ... dumneata nu dorești să ne onorezi cu un răspuns? - Cum să nu! Eu deja am scris răspunsul! După ce fiecare a predat foaia, luând o foaie care din întâmplare dorise să fie a mea, m-a întrebat:Tovarășu ... (adică eu
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
ai unei lumi interesante, invizibilă chiar pentru unii, lumea insectelor. Încălzite de razele soarelui se agitau prin căldurosul covor de iarbă. Greieri, lăcuste, harnice furnici, gândaci, se mișcau peste tot, făcând treburi numai de ele știute. Țupa-Țup le privea cu curiozitate întrebându-se ce fac, unde merg. Mai ales ce mănâncă. Pe nicăieri nu vedeai fructele și legumele care lui îi plăceau atât de mult. Iepurașul nu ar fi vrut să fie atât de mic și neajutorat ca ele. Dar țânțarii
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
lin, altele rapid, luate de vânt. Copacii rămân goi și înfrigurați. Pe jos formează un covor gros de frunze care acoperă totul. Într-un stejar bătrân dintr-un parc au mai rămas câteva frunze. Un copil se uită plin de curiozitate la copacul aproape gol. La ce te uiți ? Se auzi o voce subțire venind dinspre copac. Cine a vorbit ? întrebă copilul uimit. Eu, uită-te în sus ! Spuse o frunză aurie care abia se mai ținea pe o ramură. De ce
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
ce este cu acea clădire mare și ce așteaptă toți acei copii acolo. Deodată, o voce blândă a început să ne strige pentru a ne aduna într-o sală de clasă. Ne-am așezat în bănci și ne uitam cu curiozitate la doamna învățătoare, doamna care ne privea cu blândețe și care timp de patru ani urma să țină locul mamei, dar la școală. A început să ne vorbească, încet și ușor despre lucrurile care ne așteptau și cu care urma
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
așa, ca un fel de vaiet, care se aude dinspre aripă... — Nu aud nimic. Mă privește Înțelegătoare. Vă e frică de zbor ? — Nu ! sar imediat, și Încep să râd. Nu, nu mi-e frică ! Doar... mă Întrebam. Așa, din pură curiozitate. — Mă duc să văd despre ce e vorba, ca să vă liniștiți. Poftiți, domnule. Sunt câteva informații despre facilitățile pentru manageri, de la Gatwick. Americanul ia broșura fără o vorbă și o lasă jos fără măcar să se uite la ea, iar stewardesa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
spună ? De ce tot secretul ăsta față de mine ? Doar suntem cele mai bune prietene ! La urma urmei, ea a fost cea care a zis că n-ar trebui să avem secrete una față de cealaltă. Nu mai pot suporta. Mă roade o curiozitate nebună. E de nesuportat. Iar asta ar putea fi unica mea șansă de a afla adevărul. Dar cum ? Nu pot să intru pur și simplu peste ei. Sau pot ? Și brusc, Îmi vine un gând. Și dacă n-aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
a Încercat diverse anagrame la cuvântul Scoția. Pentru numele lui Dumnezeu. — Ce faci, Lissy ? — Mă... joc și eu, spune și i se ridică tot sângele În obraji. Poate mă duc și caut un pic pe internet, doar așa, din pură curiozitate. — Vă rog mult Încetați, amândouă ! spun. Dacă Jack nu vrea să-mi spună secretul lui... atunci nu vreau să i-l aflu. Fără veste, mă simt total epuizată de ziua de azi. Și, cumva, bumbăcită, plină de vânătăi. Nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
fermă: Vă rugăm să puneți centura de siguranță! Aterizăm la Rabat, Maroc! Ștefan nu se grăbi, știa că are suficient timp pentru centură și Își aranjă fața și ochii cu palmele, timp În care o anumită stare de incertitudine și curiozitate puse stăpânire pe Întreaga sa ființă. La ieșirea de pe aeroportul imens și supraetajat găsi fără niciun fel de dificultate un arab Îmbrăcat În costum maron. Acesta avea o pancartă pe care scria „Stefan Girovescu - Romania”, au făcut iute cunoștință și
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
nici de tot. Sângerază mereu și curge puroi din partea aceea care nu se Închide. Ce se poate face? Fata se cutemură de bucurie, știa că dacă a rezistat mai bine de un an, totul este operabil și reparabil. Ardea de curiozitate și nu știa cu ce Întrebări să Înceapă. Unde este acum, cum a scăpat, dacă Îl prind din nou, cine are grijă, ce șanse reale sunt să-l văd? Niciuna! Nici o șansă să-l poată vedea cineva din familia sa
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
care a turnat mânere noi și a păstrat, pe cât posibil, forma inițială, găsea Întrerupt conductorul În mâner, ori mânerul topit În Întregime. Urcă nedumerit la etajul I, ajunse la ultima ușă pe stânga și nu-și putu reține o anumită curiozitate produsă de vorbele șefului său. Bătu la ușă și când auzi un „intră” foarte feminin deschise ușa cu o oarecare reținere. De la biroul plin cu tabele și tabelașe, balanțe, referate și altele, de sub o tufă de păr acaju-Închis, culoare aflată
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
falnicul jandarm de altădată Într un moșneguț vânjos dar slăbit și complet albit de timp și necazuri, de gânduri și ... „mama lor de comuniști!”. Cei doi bătrâni s-au oprit din treabă și așa cum toți locuitorii satelor sunt stăpâniți de curiozitate bolnăvicioasă și ei urmăreau cum din luxoasa mașină de teren coboară un domn Înalt și bine clădit care era Îmbrăcat Într-un costum impecabil iar pe cap purta o pălărie cu boruri mari, de gabori, așa cum ar spune Rică. Abia
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
dar mai ales cea experimentală a devenit o activitate tot mai atrăgătoare și uneori chiar o pasiune pentru o parte dintre elevi. Chimia este prin excelență o știință experimentală și de aceea laboratorul de chimie este esențial pentru a stârni curiozitatea și interesul elevilor. „Un chimist în laborator sau nu este doar un tehnician el este și un copil aflat în fața unor fenomene naturale care îl impresionează ca pe o poveste.”( Marie Curie) Tocmai de aceea alături de conducerea școlii ne-am
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
trecători, e crăpată de frig . Din crăpături țâșnesc bobițe de sânge care, Închegat, seamănă cu un rug de mure. O fetiță de vreo zece-doisprezece ani, Îi pune cerșetorului, un bănuț În palmă, zâmbindu-i compătimitor și privindu-l cu multă curiozitate copilărească. Bunica o cheamă cu o voce tandră. Antoniu mulțumește, vârând bănuțul În buzunarul paltonului. Trec minute bune, până când simțurile exersate vor pipăi iarăși metalul aruncat de un trecător grăbit. -Lasă că vine Uniunea Europeană și vă mătură cerșetori nenorociți, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]