9,076 matches
-
lor politice și economice au asigurat relevanța studiului regiunii. Aria mea principală de cercetare rămâne cvartetul Cehia, Slovacia, Polonia și Ungaria. Această regiune coezivă a Europei, pe care prefer s-o numesc Europa Centrală de Est, continuă să-mi stârnească curiozitatea și imaginația. Monica Ciobanu Profesor de sociologie la State University of New York (SUNY), Plattsburgh. Doctorat obținut la New School of Social Research, New York, în 2005. Autoare a unei serii de articole publicate Encyclopedia of Activism and Social Justice (Sage, 2007
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
a unei serii de articole publicate Encyclopedia of Activism and Social Justice (Sage, 2007) și reviste precum Europe-Asia Studies, Comparative Sociology, RFERL East European Perspectives (cu Michael Shafir). 1. Când și cum anume ați devenit interesată de România și Europa de Est? Curiozitatea și interesul meu de a învăța despre societatea și cultura română au început să se manifeste în perioada de adolescență. Fiind elevă la Liceul de Filologie-Istorie Zoia Kosmodemianskaia din București (actualmente Școala Centrală), am beneficiat de o educație umanistă care
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Gonczol-Davies, Routledge, 2002), Teach Yourself Romanian (în colaborare cu Yvonne Alexandrescu, Teach Yourself Books, 2005) și Hitler's Forgotten Ally. The Regime of Marshal Ion Antonescu (Palgrave, 2006). 1. Când și cum anume ați devenit interesat de România și Europa de Est? Curiozitatea față de România, mai precis față de natura limbii române, mi-a alimentat interesul față de români și țara lor. Ca student în limbi latine la Universitatea din Londra am aprofundat româna la School of Slavonic and East European Studies, SSEES și mi-
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Europa de Est? Aș putea spune că român fiind, interesul a fost "natural". În realitate, cert, dezrădăcinarea pe care am ales-o fără să îi realizez implicațiile la 18 ani, când am plecat din România, a fost una din cauzele reîntoarcerii și curiozității pentru această regiune a lumii. După câțiva ani petrecuți în Franța, ani în care eforturile mi-au fost dirijate spre integrarea în noua societate, prin 1997, mi s-a făcut dor, pe de o parte, și pe de altă parte
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
pentru analiștii care doresc să înțeleagă tranziția democratică și modernizarea Europei. Pe de altă parte, am convingerea că studiul științelor politice de către români este chiar mai important decât studierea României de către analiștii străini. Activitatea de cercetare științifică dă frâu liber curiozității și nu recunoaște niciun fel de constrângere. Aceasta ne obligă însă să ne exprimăm predispozițiile cu acuratețe și să le supunem unei culegeri de date și testări riguroase. Aceasta activitate intelectuală ne învață să fim modești și reținuți căci concluziile
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
din ultimii ani, ține de doi factori principali. În ciuda obstacolelor mai rămăseseră câțiva geografi competenți, care cercetau intens Europa de Est comunistă. Imediat după 1990 ei au constituit colective de cercetare cu tematici pertinente asupra acestui spațiu. Studenții manifestau și ei o curiozitate evidentă față de această "altă Europă", față de acești veri necunoscuți. Această deschidere a tinerilor cetățeni interesați de devenirea europeană a fost ulterior sprijinită prin schimburile interuniversitare, mai întâi sub forma acordurilor bilaterale, încadrate mai apoi de programe europene (Erasmus, Tempus). Au
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
numesc motive greșite. Motivele greșite făceau ca Europa de Est și România să fie studiate pentru că ele constituiau o problemă pentru toți. Țara era interesantă pentru că a avut ceva greșit, ciudat sau enigmatic. Cei care studiază România astăzi o studiază din pură curiozitate intelectuală, nu pentru că Banca Mondială sau administrația americană trebuie să afle despre ea. Curiozitatea intelectuală este bună, iar ea va fi bună și studiilor românești. Trăiască curiozitatea intelectuală! Peter Siani-Davies Fost Director al Centrului de Studii Sud-est Europene, School of
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
ele constituiau o problemă pentru toți. Țara era interesantă pentru că a avut ceva greșit, ciudat sau enigmatic. Cei care studiază România astăzi o studiază din pură curiozitate intelectuală, nu pentru că Banca Mondială sau administrația americană trebuie să afle despre ea. Curiozitatea intelectuală este bună, iar ea va fi bună și studiilor românești. Trăiască curiozitatea intelectuală! Peter Siani-Davies Fost Director al Centrului de Studii Sud-est Europene, School of Slavonic and East European Studies (SSEES), University College of London, Marea Britanie. Autor al volumelor
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
greșit, ciudat sau enigmatic. Cei care studiază România astăzi o studiază din pură curiozitate intelectuală, nu pentru că Banca Mondială sau administrația americană trebuie să afle despre ea. Curiozitatea intelectuală este bună, iar ea va fi bună și studiilor românești. Trăiască curiozitatea intelectuală! Peter Siani-Davies Fost Director al Centrului de Studii Sud-est Europene, School of Slavonic and East European Studies (SSEES), University College of London, Marea Britanie. Autor al volumelor Romania (în colaborare cu Mary Siani-Davies, Clio Press World Bibliographical Series, 1998) și
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
constituții democrate; dezvoltarea societății civile și a sistemului de partide; punerea bazelor economiilor de piață; corelarea resurselor cu tipul de regim și rolul pe care cultura trebuia să-l joace în modelarea comportamentului politic. Entuziasmul a fost autentic, generat de curiozitatea academică sinceră demonstrată de mulți specialiști care nu cunoșteau Europa de Est în profunzime. Pe lângă acest entuziasm mai exista și posibilitatea de a observa un cvasi-experiment condus la scara unei întregi regiuni, în care diferite teorii, uneori contradictorii, puteau fi testate în
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
trecute și cu pasiunile ziariștilor 1. CAPITOLUL I PREISTORIA ZIARELOR ȘI APARIȚIA GAZETELOR I. "Străbunii ziarului" Nevoia de informație este una dintre datele fundamentale ale întregii vieți sociale. Am putea găsi echivalențe jurnalismului la civilizații care nu au cunoscut tiparul. Curiozitatea publicului a suscitat întotdeauna vocația povestitorilor de istorii, care de la aezii greci la trubadurii Evului Mediu și la griots africani, îndeplineau funcția de comunicare și adeseori și de informare. Preocuparea de a păstra povestirea marilor evenimente și de a descrie
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
prost să creeze o operă f(r( valoare". Pentru Voltaire, gazetele nu erau decît "povestire a unor nimicuri". A trebuit așteptată accelerarea evolu(iei pie(ei mondiale și mai ales perioadele revoluționare pentru ca importanța evenimentelor unei actualități grăbite și intensa curiozitate care caracteriza un public din ce în ce mai mare, să ofere presei, în sfîrșit, posibilitatea de a-(i cuceri, în viața socială ca și în jocul forțelor politice, locul său de prim rang. Chiar din secolul al XVII-lea, războaiele, prin interesul pe
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
de cîteva publica(ii u(oare, ca Muse historique sau Gazette burlesque în versuri de Loret (1660-1665), monopolul celor trei mari titluri a fost respectat în secolul al XVII-lea, dar începînd cu sfîrșitul domniei lui Ludovic al XIV-lea, curiozitatea publicului a condus la apari(ia a numeroase publicații pe care puterea le-a autorizat pentru a le putea controla mai bine, cu condi(ia de a le chema la ordine în cazul în care ar fi deranjat persoane importante
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
de lege", rămîne proclamația cea mai răsunătoare a principiului libertății. În același timp, suprimarea sistemului corporatist ridică toate piedicile funcționării întreprinderilor și exercitării profesiei. Perioada revoluționară a dat presei un impuls extraordinar pe măsură ce formidabilele evenimente pe care le-a trezit curiozitatea publicului: din 1789 și pînă în 1800 au apărut mai mult de 1500 de titluri noi, în unsprezece ani, de două ori mai mult decît în cei o sută cinzeci de ani precedenți. Ea a relevat, mai ales, puterea politică
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
a fost rapidă, a lărgit (n mod constant audiența potențială a presei. Urbanizarea a constituit, de asemeni, un factor important al dezvoltării sale. De o manieră generală, creșterea nivelului cultural al claselor avute, ca și al maselor populare, a crescut curiozitatea și a diversificat gusturile publicului: presa a fost, deci, singurul instrument capabil să le satisfacă. 2. Factorii economici. Industrializarea și metodele moderne de fabricație și extinderea pieței presei au transformat în întregime condițiile exploatării sale. Produs rar și scump la
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
romane-foileton extravagante Ponson du Terrail (Rocambole) sau Gaboriau (L'Affaire Lerouge) s-au etalat o imaginație și o artă care nu a mai fost vreodată egalată. Avînd "curajul de a fi prost", Petit Journal a știut să satisfacă gusturile și curiozitatea unui public cu o cultur( sc(zut(: mai multe generații au descoperit bucuria lecturii în coloanele sale. În 1870, publica(ia amintit( avea un tiraj de 300.000 de exemplare. Le Petit Journal se vindea foarte repede în provincie, însă
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
de calitate, punînd preț pe gusturile literare și pe nevoile cititoarelor sale. În 1850, circa 240 de cotidiene aveau împreună un tiraj de 750.000 de exemplare. Războiul de Secesiune (1863-1865) a fost pentru presa americană o etapă fundamentală: imensa curiozitate suscitată de evenimente a condus la cre(terea accelerat( a tirajelor, a conferit depeșei telegrafice o importanță considerabilă și a furnizat reportajelor corespondenților de război un extraordinar cîmp de informare. V. Presa din Germania între 1792 și 1871 În Europa
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
caracteristicile progresului presei 1. Cauzele fundamentale. Ele rămîn aceleași ca și cele din perioada precedentă: generalizarea învățămîntului, democratizarea vieții politice, creșterea urbanizării, dezvoltarea transporturilor și a mijloacelor de transmisie și, în consecință directă, lărgirea ariei de informare a ziarelor și curiozitatea cititorilor, dar (i scăderea prețului de vînzare, atît direct prin alinierea la cel al ziarelor populare, cît și indirect, prin lenta creștere a nivelului mediu de viață al maselor. Progresul tehnicilor de fabricație nu a fost, ca în perioadele precedente
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Clemenceau din anii 1914-1915. În Germania și într-o măsură mai mică în Franța, cenzura a fost unul dintre punctele de fricțiune între puterea civilă și statul major general. Informația asupra operațiunilor militare la care se limita (n mod special curiozitatea exacerbată a opiniei publice, a fost totdeauna controlat( de armată. Dacă exceptăm armata americană, unde corespondenții de război au fost în toate ocaziile bine primiți, ziariștii trebuiau să facă față numeroaselor dificultăți pentru a da războiului o imagine adevărată; ei
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
pentru că a servit drept instrument de propagandă. Aceștia nu renunțaseră totuși să citească revistele de genul "canard" dar atașamentul lor nu mai era susținut de o adeziune relativă la ideile politice ale ziarului lor, ci pur și simplu de satisfacerea curiozității, de gusturile sau obișnuințe străine politicii sau civismului. Politica era înfățișată din ce în ce mai mult în marile ziare "dincolo de cerințele pieței". Benzile desenate jucau într-un fel de pe acum rolul vechilor romane foileton, asigur(nd continuitatea cumpărării de către cititorii curioși pentru ceea ce
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
modurile de viață și de gîndire, însă este incapabilă, (n perioada amintit(, să formeze și să conducă opinia publică. 2. Accentuarea diferențelor naționale și readucerea în discuție a principiilor liberale. Diversificarea publicațiilor și adaptarea lor din ce în ce mai precisă la gusturile și curiozitatea cititorilor au accentuat diferențele naționale; printre altele, evoluția politică, de pe acum divergentă, a țărilor occidentale, a condus la creșterea numărului publicațiilor în proporții enorme. Nașterea regimurilor autoritare, iar în democrații, contestarea regulilor liberalismului clasic, reimpuneau principiile libertății presei. Doctrinele noilor
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Presa de provincie. Principalii factori și caracteristici ale dezvoltării sale au fost deja amintiți. Succesul marilor publicații regionale se datora creșterii numărului paginilor locale apărute în numeroase ediții, asigurînd o superioritate decisivă asupra ziarelor pariziene care nu puteau satisface această curiozitate normală a publicului provincial. Dacă nici un titlu nu a reușit să atingă încă poziții de monopol, comparabile cu cele ale ziarelor noastre actuale, totuși în marile orașe existau încă din 1939 nouă cotidiene, în cele mai multe cazuri foarte vechi, care depășeau
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
după război, televiziunea a ocupat rapid un spațiu din ce în ce mai mare în viața cititorilor de presă. Ziarele au fost nevoite să se adapteze la acești noi concurenți care restrîngeau puternic timpul de lectură, făcînd publice știrile înaintea lor, creînd în public curiozități și nevoi noi și împărțind cu ziarele încasările din publicitate. Presa pierduse de acum înainte monopolul informației colective pe care îl exercitase timp de trei secole. Efectele acestei concurențe au fost multiple: ele au condus la un echilibru relativ stabil
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
de publicații și din multiplele transformări ale stilului și conținutului acestora din diferite țări, liniile generale ale evoluției lor după război, se pare că am asistat la o lărgire constantă a ariei de informare a presei, corespunzînd deschiderii crescînde a curiozității publicului și a complexității din ce în ce mai mari a lumii contemporane. În același timp presa cotidiană a pierdut relativ din importanța sa, concurată de o presă periodică, specializată sau cu informații generale, ale cărei progrese sînt considerabile. Obișnuințele de lectură ale contemporanilor
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
un exemplu comic -, Pavel Coruț era, în primii ani după Revoluție, omniprezent pe tarabele de cărți, fiind citit cu lăcomie pentru fantasmagoriile sale cu bubulii conducători ai planetei și tot restul. După cincisprezece ani, îl privim ca pe o simplă curiozitate extraliterară. Mai apare, la final, un semn de întrebare. Dacă pe scriitori îi legitimează critica literară, oare cine îi consacră pe criticii înșiși, acești judecători ai unei Înalte Curți de Casație artistică și abili trăgători de sfori la Bursa literară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]