8,894 matches
-
Ne dezvolt]m oare moral, așa cum ne dezvolt]m și psihologic? Aceast] întrebare poate p]rea c] nu are leg]tur] cu natura eticii. Dar r]spunsul pe care il d]m este relevant pentru dezbaterile principale asupra naturii eticii. Dac] ființele umane parcurg în general etape de dezvoltare morale care corespund dezvolt]rii lor psihologice și, dac] s-ar ar]ta c] aceste etape sunt aceleași pentru toți, s-ar dovedi astfel în mod conving]tor c] morală nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu are leg]tur] cu natura eticii. Dar r]spunsul pe care il d]m este relevant pentru dezbaterile principale asupra naturii eticii. Dac] ființele umane parcurg în general etape de dezvoltare morale care corespund dezvolt]rii lor psihologice și, dac] s-ar ar]ta c] aceste etape sunt aceleași pentru toți, s-ar dovedi astfel în mod conving]tor c] morală nu este pur subiectiv] și nici relativ] la cultur]. Metod] și teorie moral] DALE JAMIESON Ultimul articol din aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
împrotriva moralei ALLEN WOOD Marx a sustinut c] morală unei societ]ți reflect] bazele economice ale acesteia și servește interesele clasei dominante. În același timp, Marx a condamnat capitalismul în termeni care sugereaz] existența unor valori puternice. Este Marx inconsistent? Dac] nu, prin ce se susține provocarea marxist] la adresa moralei? Cum ar putea etică s] depind] de religie? JONATHAN BERG Se spune adesea c] f]r] Dumnezeu nu poate exista moral]. Acest eseu analizeaz] diferite argumente care susțin ideea amintit], c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Pentru a r]spunde acestei întreb]ri, trebuie s] ne imagin]m cum ar fi viața f]r] aceste reguli, iar acest lucru ridic], în mod inevitabil, întreb]ri despre origini. Oamenii au tendința de a privi înapoi, întrebându-se dac] nu a existat odat] o stare neconflictual] înainte că regulile s] fie impuse, o stare în care nu era nevoie de reguli pentru c], poate, nimeni nu a vrut niciodat] s] fac] ceva r]u. Apoi se întreab]: „Cum s-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] depind] de religie?”). Dar este important de știut c] acest r]spuns creștin nu implic] doar obligația noastr] de a-L asculta pe Dumnezeu cu naivitate din poziția Sa de Creator Atotputernic - fapt care nu ar conferi autoritate moral]. Dac] o ființ] malefic] ne-ar fi creat cu scopuri malefice, nu ar trebui s] ne gândim c] avem datoria s] ascult]m de acea ființ], oricare ar fi rațiunea care ne-ar îndemna s] o facem. Ideea de Dumnezeu nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe baza vigilentei egoiste este, într-adev]r, mult mai simpl], dar tocmai din acest motiv e mult prea nefondat] că s] explice adev]ratele complexit]ți ale eticii. Ar putea fi posibil ca o societate perfect uniform] de egoiști vigilenți, dac] ar exista vreodat], s] inventeze instituții de asigurare reciproc] care ar ar]ta că majoritatea celor existente în societ]țile umane reale. Și este cert c] acești egoiști prudenți ar evita multe dintre atrocit]țile pe care oamenii în realitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la bâz] un defect uman evident. Oamenii nu sunt, pur și simplu, atât de prudenți sau de constanți cum ar sugera aceast] variant]. Nici cea mai moderat] form] de comportament decent manifestat în realitate de oameni nu ar fi posibil] dac] s-ar baza exclusiv pe aceste tr]s]turi. 2. Al doilea motiv este reprezentat de o serie de calit]ți umane la fel de bine cunoscute. Oamenii care fac efortul de a se comportă decent în mod manifest sunt adesea mânați
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
specii în procesul evoluției. I. Este esențial s] distingem între simplul fapt care este „competiția” și complexul de motive umane pe care ideologia contemporan] le valideaz] drept caracteristice compețitorilor. Se poate spune despre oricare dou] organisme c] sunt „în competiție” dac] ele doresc sau au nevoie de ceva pe care nu îl pot avea amândou]. Ins] nu se poate spune c] se afl] fiecare de competiție decât dac] fiecare știe acest lucru și reacționeaz], încercând în mod intenționat s] îl înving
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
caracteristice compețitorilor. Se poate spune despre oricare dou] organisme c] sunt „în competiție” dac] ele doresc sau au nevoie de ceva pe care nu îl pot avea amândou]. Ins] nu se poate spune c] se afl] fiecare de competiție decât dac] fiecare știe acest lucru și reacționeaz], încercând în mod intenționat s] îl înving] pe cel]lalt. Întrucât majoritatea copleșitoare a organismelor este reprezentat] de plante, bacterii etc., care nu au conștiinț], ins]și posibilitatea unei competiții conștiente și ostile este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un anumit ecosistem se afl] în mod normal în interdependent] atât unele cu altele, cât și cu animalele a c]ror hran] o constituie, iar acele animale sunt în interdependent] unele fâț] de altele și de pr]d]torii lor. Dac] în natur] ar fi existat cu adev]rât un „r]zboi al tuturor împotriva tuturor”, biosferă nu s-ar fi putut dezvolta niciodat]. Așadar, nu este surprinz]tor c] viața conștient], ce izvor]ște dintr-un astfel de mediu, acționeaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
zboi al tuturor împotriva tuturor”, biosferă nu s-ar fi putut dezvolta niciodat]. Așadar, nu este surprinz]tor c] viața conștient], ce izvor]ște dintr-un astfel de mediu, acționeaz], de fapt, mai mult în sens cooperativ decât competitiv. Iar dac] ne vom gândi la motivația creaturilor sociale, vom vedea clar c] motivațiile de cooperare confer] structura de bâz] a comportamentului lor. ÎI. Multe versiuni cunoscute ale mitului pseudodarwinist (deși nu toate) prezint] procesul de evoluție că pe o piramid] sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sur] sau alta, la o mai mare grij] și compasiune. Este ins] important de observat c] aceast] predispoziție nu dispare, nici m]car nu se diminueaz] vizibil, pe parcursul dezvolt]rii civilizației. Este inc] foarte activ] și în propria noastr] cultur]. Dac] p]rinții moderni nu ar afișa mai mult] grij] și afecțiune fâț] de propriii copii în raport cu toți ceilalți, ar fi catalogați drept monștri. În mod foarte natural, noi ne consum]m resursele f]r] rezerve pentru a satisface chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pornește de la aceeasi predispoziție spre familie care contureaz] societ]țile animale. Aceeași considerare se aplic] și unei alte obiecții, paralel], manifestat] adesea împotriva sociabilit]ții animale că surs] posibil] a moralei, si anume predispoziția spre reciprocitate. Este adev]rât c], dac] am avea de-a face cu egoiști vigilenți, simpla întoarecere a favorurilor celor care le-au f]cut inițial nu ar fi altceva decât un târg prudent. Revin ins] cu ideea c] în orice tip de moral] uman] existent] aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ca material esențial la dezvoltarea moralei, devine tabloul conturat de Darwin unul conving]tor? El își expune cu vehement] ideea c], f]r] îndoial], morală devine necesar] prin conflict - c] acea stare de armonie ideal] nu ar face-o necesar]. Dac] este adev]rât, atunci ideea de „imoralitate” că o alternativ] de a sc]pa de moral] (Nietzsche, 1886, I, secțiunea 32) ar implica un fel de eliberare a tuturor de conflict. Pan] la realizarea acestui lucru, avem nevoie de reguli
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la vremea să. Cu toate acestea, antropologii, care au f]cut un mare serviciu lumii demonstrând aceast] variabilitate, arăt] acum c] ea nu ar trebui exagerat] (Konner, 1982; Mead, 1956). Diferite societ]ți umane au comune multe elemente structurale profunde. Dac] nu ar avea, atunci nu ar fi posibil] nici o înțelegere reciproc] și ar fi fost aproape imposibil] practicarea antropologiei. Printre aceste elemente, considerația și înțelegerea fâț] de ceilalți, generalizate prin Regulă de Aur, joac] un rol central și, dac] punem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
profunde. Dac] nu ar avea, atunci nu ar fi posibil] nici o înțelegere reciproc] și ar fi fost aproape imposibil] practicarea antropologiei. Printre aceste elemente, considerația și înțelegerea fâț] de ceilalți, generalizate prin Regulă de Aur, joac] un rol central și, dac] punem întrebarea „ Ar putea exista o cultur] lipsit] de aceast] atitudine?”, ne-ar fi foarte dificil s] ne imagin]m cum ar putea fi ea cultur]. Teroarea reciproc] a coexistentei solitarilor egoiști invocați de Hobbes în contractul s]u social
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
anumit echilibru pentru a nu d]una echilibrului de ansamblu al rețelei. Din cauza greșelilor la golf ale țâț]lui meu sau a zgomotului mașinii de tuns iarbă folosite la prima or] va trebui s] m] comport foarte diplomatic în autobuz, dac] nu vreau s] am parte de o plimbare pe jos pan] la serviciu și o cin] nepl]cut] acas]. O viat] social] de o asemenea complexitate nu poate fi reglementat] cu ajutorul unui simplu set de legi; efectul ar fi similar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt uneori contraste puternice între exprim]rile acestora prin intermediul preceptelor, al principiilor și al evalu]rilor comportamentului. O comparație între eticile unor societ]ți diferite trebuie deci s] țin] neap]rât seama de contextul cultural și de înțelesul social particular dac] se vrea a fi mai mult decât o colecție inutil] de curiozit]ți. Antropologia are drept misiune explicarea comportamentului social și cultural al oamenilor. În primele etape ale dezvolt]rii sale, antropologia s-a ocupat în exclusivitate de societ]țile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
proverbul le reamintea c] regele domnea prin voința lor și c] o domnie proast] era vina lor la fel de mult ca și a regelui. Puterea regelui și a celor care l-au f]cut rege este distrus] de vulnerabilitatea să inerent] dac] nu e folosit] pentru a face bine. Sociabilitatea pare a fi o tr]s]tur] uman] universal]. Asceții sunt o posibil] excepție, dar se poate susține c] și aceștia se înconjoar] de imaginile unor persoane cunoscute sau inventate pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tr]s]tur] uman] universal]. Asceții sunt o posibil] excepție, dar se poate susține c] și aceștia se înconjoar] de imaginile unor persoane cunoscute sau inventate pentru a avea confort și un punct de reper. Nu se poate ști deocamdat] dac] sociabilitatea este o pornire instinctiv], așa cum susțin sociobiologii, sau o dependent] înv]țâț], dobândit] fâț] de alții. Din fericire, aceast] problem] nu este atat de important] în discuția de fâț]. O condiție aparent necesar] în susținerea relațiilor din cadrul tuturor societ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
relativiste a posibilelor forme de relații. Alegând drumul corect în funcție de aceast] harț], indivizii pot interveni asupra relațiilor și le pot transforma. Nu vreau s] descriu în mod eronat legea și obiceiurile ca fiind un program de acțiune social]; este vorba, dac] doriți, despre un instrument de navigație. Că și alte instrumente de acest tip, harta necesit] analiz], experient] și un obiectiv, iar în cazul în care legea și obiceiurile nu mențin tr]inicia unei relații, cauza este adesea o „eroare de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pilotaj”. În contextul tr]iniciei relației sociale exist] o dialectic] a valorii cardinale și a negocierii ce poate fi comparat], grosolan și într-un mod nu prea satisf]c]tor, cu negocierea valorii monetare a unei tranzacții în societatea noastr]. Dac], de exemplu, negociez cu un dealer schimbul mașinii mele vechi cu una mai nou], vom începe prin a discuta valoarea monedei folosite că bâz] pentru stabilirea valorii vehiculelor respective. Ajungerea la un acord înseamn] și modificarea valorii exprimate în dolari
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au fost înlocuite de cultivarea p]mântului, creșterea animalelor și de inventarea și folosirea unor instrumente care au smuls mediului mai multe resurse și mai mult] energie; oamenii au putut astfel s] tr]iasc] în comunit]ți mult mai largi. Dac] tribul G/wi nu a f]cut aceste lucruri nu înseamn] c] nu a evoluat deloc în ultimii zece mii de ani. Str]moșii lor și ei au avut același timp la dispoziție pentru a inventa și experimenta diferite soluții culturale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fiu de c]tre țâț]l s]u devenea în aparent] un accident de van]toare. Fapte extrem de grave precum incestul, care nu pot fi percepute gradat, disp]reau în spatele unei conspirații ce nega ceea ce se petrecuse în realitate, chiar dac] dovezile erau incontestabile. Se aplicau m]suri preventive și compensatorii în mod informal și, în aparent], pentru motive ce nu aveau leg]tur] cu faptă în cauz]. O a treia alternativ] constă în a-l declară pe autorul faptei alienat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din vânzarea c]rnii. Discutând despre acest caz cu c]petenia satului, am incercat s] îi ar]ț c] B a obținut un beneficiu de pe urma inițiativei lui A de a porționa și a vinde carnea. C]petenia m-a recuzat: „Dac] ți-aș rupe c]masă într-o lupt], ai fi mulțumit dac] ți-aș da o c]mas] nou]?”. Pentru acești s]teni vitele sunt mai mult decât o simpl] marf] care poate fi transformat] în bani. Vacile erau preferatele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]