8,564 matches
-
la 1 septembrie 2016. Cea mai interesantă creație a Victoriei Darvai este „Balada lui Pintea Viteazul”, pe care a obținut-o în urma prelucrării a șase variante ale baladei (toate culese de Victoria Darvai și păstrate la Institutul de Etnografie și Folclor) și la care a adăugat ca preludiu instrumental un semnal de bucium. Premiată în 1955 de Radiodifuziunea Română pentru creație și interpretare, „Balada lui Pintea Viteazul” a fost preluată și de alți interpreți din partea locului, între care și Angela Buciu
Victoria Darvai () [Corola-website/Science/311520_a_312849]
-
nu folosi cuvântul "Kirchweih" (hramul bisericii), prohibit de cenzură, redactorii au folosit varianta din dialectul șvabilor bănățeni, "Kerwei", cuvânt care nefiind în dicționarele germane, nu îi deranja pe cenzori. În anul 1972, ziarul a organizat un concurs de culegere de folclor din Banat, în cadrul căruia la redacție au sosit mai mult de 10.000 de texte. În sprijinul învățământului și al culturii germane, ziarul "Neuer Weg" a publicat anual un „Almanah”, iar în anii '70 și un „Ghid turistic” denumit "Komm
Neuer Weg () [Corola-website/Science/311524_a_312853]
-
și snoave intitulat „La șezătoare” în editura „Minerva” în anul 1907, având în fruntea volumului o prefață semnată Nicolae Iorga. Au urmat apoi volumele: „Movila Roșie”(povestiri, schițe, amintiri); „La gura sobei” (povești și snoave), „Povești de pretutindeni” (traduceri din folclorul lumii); „Basme și legende streine”(traduceri din folclorul lumii); „Domnița Ilina” (povești); „O noapte de mai” - traducere din N.Gogol; Alte volume în bibliotecile de popularizare ca: Povești, snoave, Aliman Voinicul (poveste), Povești franceze (traduceri), Povești corsicane (traduceri), Bătălia de la
Virgil Caraivan () [Corola-website/Science/311577_a_312906]
-
în anul 1907, având în fruntea volumului o prefață semnată Nicolae Iorga. Au urmat apoi volumele: „Movila Roșie”(povestiri, schițe, amintiri); „La gura sobei” (povești și snoave), „Povești de pretutindeni” (traduceri din folclorul lumii); „Basme și legende streine”(traduceri din folclorul lumii); „Domnița Ilina” (povești); „O noapte de mai” - traducere din N.Gogol; Alte volume în bibliotecile de popularizare ca: Povești, snoave, Aliman Voinicul (poveste), Povești franceze (traduceri), Povești corsicane (traduceri), Bătălia de la Mărășești (povestire eroic-națională). În 1926 scoate revista „Răzeșul
Virgil Caraivan () [Corola-website/Science/311577_a_312906]
-
devenit una dintre cele mai importante instituții ale județului Vaslui, în cadrul său organizându-se peste 30 de cercuri pentru elevi. Cei mici își pot exersa talentele muzicale și literare sau pot deprinde abilități în domenii ca informatică, desenul, coregrafie, dans, folclor, orchestră și altele. Palatul a fost ridicat din cărămidă și zid, dezvoltat pe un subsol parțial și un parter. El iese în evidență prin bogatele decorațiuni: capiteluri corintice, metope din ceramică smălțuită de culoare albastru deschis și altele, specific stilului
Casa Mavrocordat () [Corola-website/Science/311582_a_312911]
-
garde metal, power metal, neo-classical metal și metal simfonic. Probabil, începutul muzicii progresive în România îl putem găsi în colaborarea grupului Olimpic 64 cu Dorin Liviu Zaharia, în primul rând, datorită modului arhaic, aproape psihedelic, de folosire a elementelor de folclor de către acesta din urmă. Demnă de menționat, pentru finalul anilor '60 și începutul anilor '70, este activitatea grupului Roșu și Negru, nota de jazz-rock din muzica lor atingând în unele momente nuanțe progresive în tratarea materialului muzical (vezi Sinestezie). Un
Rock progresiv () [Corola-website/Science/311606_a_312935]
-
furori și în exteriorul țării, mai ales prin stilul abordat, asemănător cu cel al statuilor din Insula Paștelui. Începând cu această perioada va participa la numeroase expoziții personale, de grup, zonale și naționale, concursuri de artă naivă și festivaluri de folclor, din țară și străinătate. Din anul 1972 încep să vină primele grupuri de turiști străini care vor să viziteze casa creatorului din Târpești, lucrările sale și obiectele tradiționale adunate în cadrul colecțiilor muzeului, organizat de el în localitate. (acest lucru se
Nicolae Popa (meșter popular) () [Corola-website/Science/311748_a_313077]
-
279+0), reprezentând 96,89% din populație . În prezent, satul are 3.450 locuitori, preponderent români. În sat s-au păstrat tradițiile și obiceiurile din Moldova . În prezent, există o casă de cultură (cu 13 cluburi: melodii solo, voce, teatru, folclor, fanfară, dansuri etc.), două biblioteci, magazine și farmacii. Ființează grupurile folclorice românești "Călușarul" și "Izvoraș". Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Costiceni era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și rusă (%).
Costiceni, Noua Suliță () [Corola-website/Science/310992_a_312321]
-
liceelor comerciale, București, 1936-1947 (cu pește 1,000 de pagini, mai multe ediții - în colaborare cu Grigorie Magiari). Studii: - Îndrumări metodice în predarea muzicii, București, 1939, 36 p.; - Tehnică recitativului liturgic, în ST,an.I, 1949, nr.3-4, p.238-251 - Folclorul religios muzical, în ST, an.I, 1949, nr.7-8, p.662-668; - Cântarea în comun a poporului în biserică, în ST, ăn. III, 1951, nr. I-2, p.18-35; - Cântarea în comun ca mijloc de înțelegere a dreptei credințe, în BOR
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]
-
din Iași (secția limba și literatura română-limbi clasice). Primul post de profesor l-a ocupat la o școală generală, apoi la Școală Normală „Vasile Lupu” din Iași. În 1983 a devenit cercetător științific la Centrul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor (actualul Institut de Filologie Română “A. Philippide”) din Iași. Aici a făcut parte din colectivul de redactare a Dicționarului limbii române (DLR) al Academiei Române. În 1990 a obținut prin concurs postul de lector la Catedră de Limbă Română și Lingvistică
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
de Filologie Română "A. Phillipide". A debutat cu articole, comentarii și eseuri în 1977, la revista “Opinia studențeasca”. Continuă să scrie studii, articole, recenzii și traduceri comentate în publicații precum "Cronică", “Caietele Eminescu”, “Tribuna”, “Anuar de lingvistică, istorie literară și folclor”, “Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»” (pentru care este din 1995 redactor responsabil), “Limba română”, “Studii și cercetări lingvistice”, “Dacoromania” (Freiburg im Breisgau), “Revista română”, “Contrapunct”, “România literară”, “Timpul”, “Balkan Archiv”, “Revue de linguistique române”, “Romanische Sprachgeschichte” (Berlin-New York
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
ale interpretării textului poetic în școală, comunicare prezentată la Colocviul Național “Creativitate și eficiența în învățămînt”, Ploiești, 27 29 iulie 1983. 5. Sens și semnificație în semantica contemporană, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 27 29 mai 1984. 6. Natură semiotica a raporturilor între dialectica și retorica în concepția lui Augustin, comunicare prezentată la al IV lea Colocviu Național de Lingvistică, Poetica, Stilistica, Iași, 14 16 iunie 1985. 7. Asupra distincției limbaj obiect
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
comunicare prezentată la al IV lea Colocviu Național de Lingvistică, Poetica, Stilistica, Iași, 14 16 iunie 1985. 7. Asupra distincției limbaj obiect/ metalimbaj în De dialectica lui Augustin, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 25 26 iunie 1985. 8. Limbaj obiect/metalimbaj în dialogul augustinian De Magistro, comunicare prezentată la Sesiunea Națională a Societății de Studii Clasice din România, Timișoara, 19 30 octombrie 1985. 9. Propuneri pentru o abordare contrastiv comparativa a unui
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
comunicare prezentată la Sesiunea Națională a Societății de Studii Clasice din România, Timișoara, 19 30 octombrie 1985. 9. Propuneri pentru o abordare contrastiv comparativa a unui cîmp semantic, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 20 21 iunie 1986. 10. Atestări lexicale în Biblia de la București (1688) și în manuscrisele contemporane paralele, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 19 20 iunie 1987. 11. Latină medievală că
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Sesiunea anuală a Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 20 21 iunie 1986. 10. Atestări lexicale în Biblia de la București (1688) și în manuscrisele contemporane paralele, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 19 20 iunie 1987. 11. Latină medievală că “limba a tradiției” și începuturile limbilor literare europene moderne, comunicare prezentată la Sesiunea Națională a Societății de Studii Clasice din România, Iași, 20 21 mai 1988. 12. Note lexicale (rom. trup
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
moderne, comunicare prezentată la Sesiunea Națională a Societății de Studii Clasice din România, Iași, 20 21 mai 1988. 12. Note lexicale (rom. trup și bazar, lat. țurțur), comunicare prezentată în cadrul Seminarului de Lingvistică al Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 6 decembrie 1989. 13. Pentru o tipologie a calcurilor lexicale în etapele de început ale limbii române literare, comunicare prezentată la Sesiunea științifică închinata centenarului Eminescu Creangă, Iași, 12 13 mai 1989. 14. Un concept paneuropean de sorginte biblică
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
de început ale limbii române literare, comunicare prezentată la Sesiunea științifică închinata centenarului Eminescu Creangă, Iași, 12 13 mai 1989. 14. Un concept paneuropean de sorginte biblică: “aproapele”, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 23 24 iunie 1990. 15. Un fenomen de transfer semantic: lexicalizarea în română literar veche a unor concepte de sorginte biblică (“conștiința”, “providența”), comunicare prezentată la Congresul al IV lea al Filologilor Români, Timișoara, 4 6 iulie, 1991. 16
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
8. 7. Recenzie radiofonica: Dionisie din Furna, Carte de pictură, trad. rom., București, 1979, în emisiunea “Carnet plastic”, la Radio Iași, 20 februarie 1980, ora 1815 1830. 8. (În colaborare cu Remus Zăstroiu) Istoricul Centrului de Lingvistică, Istorie literară și Folclor, în “Buletinul informativ al Universității Al. I. Cuza”, ianuarie iunie, 1984, p. 33 42. 9. În memorian G. Ivănescu, în “Colegium”, nr. III (1987), Iași, 1988, p. 141 146. 10. A gîndi independent este cel mai prețios lucru pentru un
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
În 1950, solista s-a căsătorit la București cu colonelul de aviație Ion Răduțu, iar în 1953 se naște unicul lor fiu, Adrian, care e inginer. Se angajează, în 1950, la Orchestra „Barbu Lăutaru” (la vremea aceea, a Institutului de Folclor). Aici activează sub bagheta unor importanți dirijori, precum Ion Luca-Bănățeanu și Nicu Stănescu. Una din marile prietene ale Aureliei a fost solista Angela Moldovan, care i-a fost colegă în cadrul acestui ansamblu. În 1953, artista debutează în spectacolele Teatrului „Constantin
Aurelia Fătu-Răduțu () [Corola-website/Science/311076_a_312405]
-
a fost țintuit la pat de o boală necruțătoare. A decedat joi, 19 ianuarie 1989, și a fost înmormântat la Beiuș, în Cimitirul din deal. Ca tânăr elev, apoi ca student, Mihai Pop Bruchenthal a colindat satele și a cules folclor muzical de pe Valea Bistrei, Valea Crișului Repede și Valea Crișului Negru, punând bazele unei mari antologii de folclor muzical bihorean care a ajuns, în final, la 1340 de piese, din care 59 sunt variante ale baladei Miorița, găsite de el
Mihai Pop Bruchenthal () [Corola-website/Science/311228_a_312557]
-
înmormântat la Beiuș, în Cimitirul din deal. Ca tânăr elev, apoi ca student, Mihai Pop Bruchenthal a colindat satele și a cules folclor muzical de pe Valea Bistrei, Valea Crișului Repede și Valea Crișului Negru, punând bazele unei mari antologii de folclor muzical bihorean care a ajuns, în final, la 1340 de piese, din care 59 sunt variante ale baladei Miorița, găsite de el în Bihor, majoritatea oarecum mascate sub formă de colinzi. În afară de culegere de folclor, Mihai Pop Bruchenthal s-a
Mihai Pop Bruchenthal () [Corola-website/Science/311228_a_312557]
-
bazele unei mari antologii de folclor muzical bihorean care a ajuns, în final, la 1340 de piese, din care 59 sunt variante ale baladei Miorița, găsite de el în Bihor, majoritatea oarecum mascate sub formă de colinzi. În afară de culegere de folclor, Mihai Pop Bruchenthal s-a ocupat și de compoziție. Moștenirea sa recenzată până în prezent cuprinde 164 de compoziții de factură clasică și 1340 de piese de stilistică populară. Între acestea se numără: 11 imnuri corale, 7 cântece patriotice, 10 poeme
Mihai Pop Bruchenthal () [Corola-website/Science/311228_a_312557]
-
venite din presa de scandal a vremii. Cercetătorul observă: "„Eu cunosc altă poveste despre Terente (decât cea aflată în circulație - n.n.)”", citându-l ca sursă pe Imanuel Ghirvas. Episodul salvării lui Terente de la închisoare de către Didina a „consacrat” cuplul în folclorul muzical urban. Există mai multe cuplete (cu tente absurde, pornografice, etc.) potrivite pe muzica cântecului "" (fr. „O caut pe Titina”), scris de francezul Léo Daniderff (1878-1943) în 1917 și ajuns celebru în interpretarea lui Charles Chaplin în filmul "Timpuri noi
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
Cu toate acestea, cadrul de viață nu rămâne unul arhaic și închis la înnoiri, ci asimilează acele modificări care nu contravin valorilor ancestrale ale comunității. „Prin puterea lui de cuprindere și sintetizare a vieții unei întregi colectivități, cu îndeletnicirile, credințele, folclorul și etnografia ei, "Baltagul" este o capodoperă și un fragment de epopee a poporului român, un excepțional poem al naturii”, sintetiza aceste opinii criticul Ion Dodu Bălan. Romanul "Baltagul" a fost tradus în mai multe limbi străine: germană ("Die Axt
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
fracturi, dar și primele forme de intervenții chirurgicale cum ar fi trepanarea și amputarea. Astfel, prin metodele specifice etnologiei, studiindu-se anumite grupuri și populații așa-zis "primitive", putem deduce informații privind practicile medicale preistorice. De asemenea și prin studiul folclorului ne putem întoarce la origini. În cadrul primelor culturi tribale, actul medical, care avea și valente religioase, era practicat de către vraci și șamani. În mod empiric, se foloseau plantele că agent tămăduitor, multe din proprietățile acestora erau descoperite întâmplător. Speranța de
Istoria medicinei () [Corola-website/Science/311800_a_313129]