11,589 matches
-
un eveniment. Când spuneați că ați venit în armată? S. B.: Am venit în 1989, pe 25 ianuarie. M. M.: Țineți minte când au venit la noi, pentru o săptămână, niște teriști 13 pe care i-am cazat la Batalionul Geniu, printre care era și unul din neamurile lui Ceaușescu? S. B.: Asta nu știu. M. M.: La un moment dat, nu mai țin minte prin ce lună, unul mare, mare era atunci, Mateescu, general în rezervă, secretarul Consiliului politic, a
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
S. B.: A început o perioadă de ședere în Piață. În total, ați avut cu dumneavoastră 64 de tancuri cu câte patru oameni, nu? M. M.: Da, 64 ori patru. Am mai avut ofițeri din Statul major, Transmisiuni, Plutonul cercetare, Geniu, chimiștii... Încă, să zicem, vreo 40-50 de oameni și 200 de soldați de la DLEN. Deci, cu totul, peste 450 de militari. S. B.: Și soldații de la DLEN asigurau zona? M. M.: Erau un fel de infanterie de tancuri. S. B.
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
apărăm partea de lizieră. S-a creat un dispozitiv de apărare. M. M.: Păi, misiunea Divizionului era acolo, lângă tunuri. S. B.: Dar într-o zi au venit și aviatorii, cei îmbrăcați în haine albastre. M. M.: De la Regimentul de geniu al aviației. S. B.: Da, de peste calea ferată. M. M.: Întocmai, că mi-a zis Vasile că a cerut ajutoare. Parte din acești aviatori au apărut la Hotel Ambasador mai pe urmă. S. B.: Noi am stat atunci, în seara
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
o stradă care merge și pătrunde până în piață (vezi foto 8). "Ce facem?" Nu deschideți focul, deocamdată mergeți, vedeți despre ce e vorba!" Am trimis pe cineva și a venit și mi-a spus: "Sunt niște militari de la Regimentul de Geniu al Aviației și li s-a părut ceva suspect" "Gata, terminați cu minunile astea!" Am luat legătura cu Ștefănescu, parcă era, nu mai știu... S. B.: Ei, atunci, înainte de a ajunge în Piață, au venit, au stat la noi în
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
aduceți aminte, pe colț, cum se ieșea de pe străduța cu piatră cubică drept în stradă, era pe stânga o moară. Acum nu mai este. M. M.: Mi-o amintesc. S. B.: S-a făcut o grupă condusă de Dumitrescu de la Geniu. M. M.: Da, da, cel care umbla cu trei arme pe el. S. B.: Da, așa e, parcă era Rambo. De la noi au mers încă doi militari, sub comanda locotenentului Adrian Bratu, de la Bateria a III-a, unul micuț de
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Da, așa e, parcă era Rambo. De la noi au mers încă doi militari, sub comanda locotenentului Adrian Bratu, de la Bateria a III-a, unul micuț de statură, cu mustăcioară. M. M.: Îl știu. S. B.: Încă trei militari erau de la Geniu. În total, eram șase militari în termen și doi ofițeri: Bratu și Dumitrescu. Ne-am pus în dispozitiv de tragere și ne-am dus să vedem, că cică s-ar fi tras de undeva de sus din moara aia - o
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
era mai fin, a intervenit: Nu! Nu! Domnule Comandant, abțineți-vă!" Și au urmat înjurăturile de rigoare ale lui Dumitrescu la adresa militarului. Acestuia i s-au luat arma și centura și a fost pus sub paza unui alt militar de la Geniu pentru a fi dus în arest la întoarcere. Apoi, ne-am continuat misiunea. Am lovit cu patul puștii lacătul de la moară, am intrat în clădire, dar nu era nimic acolo. Am intrat pe la camera de măciniș, ne-am uitat pe
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
noiembrie 2014) Foto 10: Clădirea fostului Regiment 20 de Tancuri (noiembrie 2014) 1 În volum se utilizează prescurtarea S.B. 2 Microgarnizoana din marginea Bucureștiului, din cartierul Pantelimon, era compusă din trei unități: Regimentul 20 de Tancuri (unitatea 01060), Batalionul 35 Geniu al Diviziei de Tancuri și Divizionul 333 de Artilerie Antiaeriană (unitatea 01112), ce aparținea de Divizia Mecanizate. 3 Raportul Comisiei senatoriale privind acțiunile desfășurate în Revoluția din decembrie 1989, http://www.ziaristionline.ro/2013/12/30/exclusiv- raportul-final-al-comisiei-senatoriale-asupra-evenimentelor-din-decembrie-1989-numarul-exact-al-turistilor-sovietici-si-datele-securitatii-despre-scenariile-revolutiei-lovitura-de-s/, accesat la
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
realitatea în mod adecvat. * Analiza, pe care Thomas Kuhn o face, revoluțiilor științifice, paradigmelor și schimbărilor de paradigmă ce determină aceste revoluții, dă seama în mod elocvent de modul de a fi al științei contemporane, mutând accentul de pe omul de geniu pe contribuția oamenilor de știință, schimbările făcându-se progresiv și colectiv. * Modelul paradigmei elaborat de T. Kuhn pentru cunoașterea științifică ar putea fi valabil pentru cunoaștere în general, ceea ce înseamnă că pentru a schimba orice credință este nevoie de o
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
forma: persoana iubită, bărbați, femei... * Sensul propriei vieți își capătă conturul și în funcție de un chimism interior, ce dă naștere diverșilor demoni care ne mână într-o direcție sau alta. * Pentru a-mi motiva greșelile aș fi vrut să am scuza geniului. Din păcate, nu-mi rămâne decât să invoc relativismul judecăților. * Orice titlu nobiliar sau profesional încearcă să suplinească lipsa renumelui la care aspiră deținătorul acestuia. Apariția bioeticii dă seama de disoluția sistemelor etice care ar fi putut securiza un loc
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
atâta timp cât ele nu ne dau pace nici în somn. Tot ceea ce surprinde un astfel de jurnal este legătura dintre idei, curgerea lor una din alta și nașterea lor din creuzetul experienței. * Lipsa pregătirii, "boala", și mai mult decât primele, absența geniului, m-au condus la o legătură săracă cu limba. Resimt în mod dureros acest lucru, ca o suferință esențială a vieții mele. Efect secundar al unei lecturi bune: nu îndrăznești să mai scrii, neputând să te apropii de acel "nivel
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
dar nu știu dacă îmi este accesibilă această stare, mai ales pentru că nu-i cunosc adevărata semnificație). În același timp, faptul-de-a-fi-creator își are sensul lui contemporan provenit dintr-o formă de împotrivire la religie, din gândirea modernității, de la omul de geniu al romantismului. Și atunci nu am certitudinea că îl trăiesc într-un orizont creștin * Jurnalul inversează ordinea exprimării: referindu-mă la noi, prin intermediul jurnalului am ales să vorbesc despre mine avându-i ca subiecți implicit pe ceilalți (universalizarea subiectivității). * Ceea ce
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Uit aici scurtele accese de prostie cu care este nevoită să coabiteze inteligența.) Ar trebui să-mi amintesc că prostia este un apelativ interzis de corectitudinea politică. Iată până unde au ajuns aspirațiile egalitare! Următorul pas va fi sa inculpe geniul ca fiind a-normal. Noroc că știința este încă la modă și are nevoie de proprii eroi. Orice ce gest de dăruire presupune uitarea de sine. Asta nu înseamnă că prezența la sine este sinonimă cu egoismul, ci mai curând
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
iau naștere "castele" specialiștilor, ce tind să-și impună punctele de vedere, constituind moduri oficiale de a gândi variatele domenii ale științei. Însă, în final, tot persoanele fac salturile deschizătoare de noi moduri de-a vedea ce capătă numele de genii. (Să observăm o nuanță de nebunie în acest termen!) Există volume ce nu mă îndeamnă să scriu când le citesc, deoarece nu-mi provoacă nicio idee nouă (sau măcar sentimentul că o idee este nouă), și cărți comparativ cu care
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
creatori, probează gust artistic, finețe interpretativă, asumare simpatetică a discursului poetic, rigoare, informație, cultură perfect asimilată. Adesea raportările axiologice se fac pe bază de conexiuni reciproce, de la Eminescu la Arghezi și de la Arghezi la Eminescu. Creatorul Luceafărului „prevestește” nu o dată geniul 1 E. Lovinescu - Critice, vol. II, București, Editura Minerva, 1982, p. 25 30 arghezian; Arghezi topește în retortele misterioase ale poeziei experiențe de factură eminesciană. Într-atât de statornic și de puternic este interesul arătat de Streinu poetului nostru național
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
cultivat și cărturarul vremii lui, să ne apară ca om al instinctelor, făptură elementară (v. G. Călinescu, Viața și opera lui Mihai Eminescuă, iar Creangă, cel care fusese surprins scărpinându-și cu o lopățică spinarea groasă, sub care huzurea numai geniu 1 idem, p. 159 2 ibidem, p. 161 39 popular, să ia înfățișarea „autorilor cărturărești ca Rabelais și în linia lui ca Sterne și Anatole France.”1 În replică, Vladimir Streinu ne propune o atentă analiză estetică a operei humuleșteanului
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
propriuzis: „...spiritul, la prima lectură a lui Arghezi, se simte zguduit de un puternic spectaculos și este asistentul umilit al unei orogenii primordiale. Ceea ce rămâne nou este forța hugoliană de expresie a lui Arghezi, pe care îl cumpănesc exclusiv ca geniu verbal.” 1 La capătul copleșitoarei exegeze criticul poate scrie cu o falsă resemnare, ce conține în fond o admirabilă apreciere superlativă la adresa operei: „Și în sfârșit acum, când mecanismul arghezian îmi stă demontat în față, sau cel puțin îmi închipui
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
fără a mai reflecta asupra ei. În cea mai măruntă inovație a tinerilor poeți de azi, 1 op. cit., p. 174 2 op. cit., p. 177 3 op. cit., p. 192 4 op. cit., p. 190 49 cunoscuți sau necunoscuți încă, se află imboldul geniului arghezian, fie ca nevoie a unei alte viziuni lirice decât a lui și a altora dinaintea lui, fie ca dorință de asociere scăpărătoare a unor nemaiîmpreunate cuvinte.” 1 Nu există poet cât de cât important al perioadei literare dintre cele
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
n.n.Ă, ca d. Boureanu, pe care fiecare lucru scris îi încarcă, îi fixează; versul lor, avânt interzis, este o legănare de vas ancorat.” 6( subl.n.Ă. Tonul poeziei lui Dimitrie Stelaru este de „continuă și patetică spovedanie”; Noaptea geniului conține o „atmosferă proprie ca o ceață, în 1 Pagini de critică literară, vol. V, pp. 112-120 2 idem, p. 115 3 ibidem, p. 120 4 Pagini de critică literară, vol. V, p. 61 5 idem, p. 82 6 ibidem
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
s-a adus adesea romancierei, Streinu îi răspunde cu o maximă-paradox: „... e un stil propriu materiei neorganizate pe care o cercetează.”4 Vladimir Streinu a cercetat critic întreaga operă sadoveniană, privită în detaliu și din perspective panoramice, neezitând să proclame geniul scriitorului. Profunzimea unor judecăți egalează în pătrundere intuiția călinesciană: „Sub felurimea și bogăția operei sadoveniene, la mai mare adâncime decât formele ei aparente sau deshumabile cu ușurință, zace stratul granitic al clasicității scriitorului. Naturalismul descriptiv, individul trăitor 1 Pagini de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
critică literară, vol. III, p. 131 3 Pagini de critică literară, vol. II, p. 193 4 op. cit., p. 200 62 nedeslipit de natură, eposul istoric, arhaitate și viață primogenă, toate aceste aspecte de conformație literară există în adevăr și informează geniul lui M. Sadoveanu, dar ele stau pe o latență a geniului său, care latență se află în comunicare cu tiparele neschimbătoare ale lumii.”1 Adresânduse unui posibil cititor al operei sadoveniene, Streinu scrie aceste patetice fraze, pătrunse de o caldă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
vol. II, p. 193 4 op. cit., p. 200 62 nedeslipit de natură, eposul istoric, arhaitate și viață primogenă, toate aceste aspecte de conformație literară există în adevăr și informează geniul lui M. Sadoveanu, dar ele stau pe o latență a geniului său, care latență se află în comunicare cu tiparele neschimbătoare ale lumii.”1 Adresânduse unui posibil cititor al operei sadoveniene, Streinu scrie aceste patetice fraze, pătrunse de o caldă vibrație poematică și de o nostalgie fără leac: „Te vei simți
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
vei rătăci în vânturile de demult și pe câmpurile care înverzeau și păleau sub patriarhat, într-o natură sălbatică și ocrotitoare, te vei uimi în sfârșit de puterea unui scriitor care de tânăr a fost mare scriitor, încercând regretul pentru geniul lui că i-a fost dat să se exprime într-o limbă fără circulație europeană, mărginitoare, dacă nu vei observa din timp că aceeași limbă îl mărginește în destinul de scriitor, îl și înalță până unde oamenii de alt grai
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
o limbă fără circulație europeană, mărginitoare, dacă nu vei observa din timp că aceeași limbă îl mărginește în destinul de scriitor, îl și înalță până unde oamenii de alt grai nu vor putea ști niciodată, limba aceasta constituindu-se poate geniul.”2 Nicăieri în seria celor cinci volume ale ediției Pagini de critică literară, Vladimir Streinu nu comentează „bucată cu bucată”, concret și nemijlocit scrierile polivalentului Camil Petrescu. Criticul scrie în schimb frumoase pagini de considerații generale asupra operei de ansamblu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
autentici.”2 Concluzia lui Pompiliu Constantinescu închide în ea excepționala intuiție a vocației critice a autorului Ritmului imanent, care prin judecățile asupra lui Arghezi s-a alăturat echipei profesioniștilor, arătând „înaintea criticei de profesie, substanțele din care s-a alimentat” geniul verbal „arghezian”3. Într-un articol publicat în 1940 în revista „Familia”4 (s. III, an VII, nr.3-4, martieaprilie 1940Ă - Vladimir Streinu: Pagini de critică literară, Octav Șuluțiu sintetizează încă din prima fază a articolului calitățile dominante ale personalității
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]