10,090 matches
-
pe care Departamentul de Stat mi-a cerut să-l includ ca pe o posibiltate. Și m-am conformat. — N-ai făcut nici o recomandare În raport? — Nu. Să vă spun drept, la vremea aceea am crezut că ideea era o glumă. — Uite că nu e, spuse Barnes. Se prăbuși În fotoliu, cu ochii țintă la ecran. — Ce dracu' facem acum? NU VĂ FIE FRICĂ. Îi convine să spună asta, când trage cu urechea la tot ce ne spunem. Se uită pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
scoase la iveală niște batoane ambalate În folie metalică, Întinzându-le câte unul. Norman descoperi sub folie ceva asemănător cu ciocolata. Avea un gust uscat. — Ceva de băut? — Desigur, spuse Beth deschizând un frigider. O Coca-cola dietetică? — Îți arde de glume! — Aspectul cutiei e diferit și mă tem că nu-i prea rece, dar e Coca-cola dietetică. — Am să-mi cumpăr acțiuni la firma asta, spuse Harry. Mai ales că acum știu că va rezista și peste cincizeci de ani. Citi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
SUNT SPIRITUALE. — Spirituale? SPIRITUAL = PLIN DE SPIRIT? Înțeleg, spuse Harry. Crede că suntem amuzanți. AMUZANT = PLIN DE VESELIE? — Nu tocmai, spuse Norman. Noi, entitățile, avem conceptul... Norman bâjbâia. Cum să-i explice cuvântul „amuzant“? La urma urmei, ce era o glumă? — Noi, entitățile, avem conceptul unei situații care provoacă o stare de jenă și numim această situație comică. CO-MICĂ? Nu așa. Într-un singur cuvânt. Norman i-l dictă pe litere. ÎNȚELEG. ENTITĂȚILE VOASTRE SUNT COMICE. ENTITATEA CALMAR A PROVOCAT MULTE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
bine acum că apucase să doarmă câteva ore. Zâmbi. — Ai mâncat tot ce era de mâncat? — N-a mai rămas nimic de mâncare, Norman. — Știu. — Atunci de ce pui o astfel de Întrebare? Îl chestionă ea cu seriozitate. — A fost o glumă, Beth. Aha. — Doar o glumă. Știi, o reflecție ironică asupra situației noastre. — Înțeleg, spuse Beth, concentrată asupra ecranului. Apropo, ce-ai aflat despre balon? — Ce balon? — Balonul de suprafață! Ce, ai uitat? Am vorbit despre chestia asta! Norman clătină din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
doarmă câteva ore. Zâmbi. — Ai mâncat tot ce era de mâncat? — N-a mai rămas nimic de mâncare, Norman. — Știu. — Atunci de ce pui o astfel de Întrebare? Îl chestionă ea cu seriozitate. — A fost o glumă, Beth. Aha. — Doar o glumă. Știi, o reflecție ironică asupra situației noastre. — Înțeleg, spuse Beth, concentrată asupra ecranului. Apropo, ce-ai aflat despre balon? — Ce balon? — Balonul de suprafață! Ce, ai uitat? Am vorbit despre chestia asta! Norman clătină din cap: nu-și amintea. — Înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
surprinzător de greu, ai lui Harry și Îl puseseră pe canapea, cum Îi opriseră sângele care-i curgea din nas și cum Beth Îl Înțepase În vederea perfuziei, folosindu-și experiența de la lucrul cu animalele de laborator. Ea făcuse chiar o glumă, zicând că spera ca Harry să reziste mai bine decât acele animale care, de obicei, sfârșeau prin a muri. Apoi tot ea se oferise să meargă la submarin, iar el spusese că va rămâne cu Harry. Asta era tot ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
mele morți. Mă văd cum ucid și-n muzica exaltării, îmi vine cu furie să dansez. 11 „-Sîntem singuri,V.”-spune Doctorul măsurînd cu ochii încăperea de parcă ar căuta ceva. „-Nu mai aude nimeni. V., cu tine se cam îngroașă gluma! Sînt sigur că mă auzi. Fă un efort și revino! Ce Dumnezeu, mi-e teamă că am să te scap.” Mi-e milă de el așa cum îmi privește trupul inert. Are dreptate. Și nu știe că dreptatea asta nu mă
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
oasele timpului, totul rămâne în seninătatea supusă mereu plăcerii de-a iubi cu sfințenie în miezul lor ancestral ca apoi râsul să mă purifice în tandrețea unui adevăr ce-mi înlocuiește existența. Dacă nu disper înseamnă că nu exist în glumele cu mine însămi. Deodată îmi dau seama și-mi arunc privirile în trupul sidefat al întunericului unde totul se percepe altfel indiferent dacă-ți simt umbrele pletoase ale geloziei mânjind colțurile distinse ale universului. Nu pot să cred în excesul
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
tare fericită. S-a îndepărtat pe o potecuță în pădure, numai ea știind unde. „Dacă e tatăl ei pădurar, ia arătat toate potecile”, medita Ionuț. Au mâncat salată de legume proaspete și sandvișuri pregătite de mamele lor. Aveau poftă, nu glumă. Alergarea și aerul curat le făcuse poftă de mâncare. După ce au terminat, au strâns cu toții resturile și au făcut curat. Toate hârtiile și resturile le-au adunat și le-au pus în portbagaj. Le duceau la tomberon la întoarcere. De ce
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
-l acum, privindu-i expresia de cusurgiu, m-am minunat - și, sincer, nu era pentru prima dată - ce ticălos devenise. —Vai mie, am spus zâmbind acid, se pare că nu te place. Am râs de parc-ar fi fost o glumă bună și am luat-o pe Kate din brațele moi ale lui James. Iar el arăta de parcă abia aștepta să scape de ea. Am liniștit-o și Kate s-a oprit din plâns. Pentru o clipă, am simțit o satisfacție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Londra actele ipotecare și toate celelalte, mi-am spus eu. Probabil că-i venea să moară de rușine fiindcă fusese așa de ineficient. Ar trebui să plec, a zis el. —Bine, am spus. Bine. Întoarce-te la hotel (hotel! ce glumă!) și aranjează să ne fie trimise actele apartamentului, da? Apoi putem să ne întâlnim mai târziu. —Bine, mi-a răspuns el tot pe șoptite. Abia așteptam să-l văd plecat. Era deja prea mult. În sfârșit, se întâmpla. Se terminase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
dădea italian, dar vorbea cu accent de Dublin, a venit în grabă la masă și a pierdut o grămadă de timp, absolut fără sens, așezându-mi șervetul în poală. —Ăăăă, mulțumesc, am zis atunci când am considerat că se îngroașă cu gluma. Cu plăcere, mi-a răspuns el lungind vocalele, într-o manieră la fel de italienească precum varza cu costiță. Apoi mi-a făcut cu ochiul peste capul lui James. Ei, na! După care m-a apucat paranoia. Poate că tipul mă credea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
separare sau nu? Sau trebuia oare să mă prefac că nu se întâmplase nimic? Că totul era în regulă? Sau poate ar fi trebuit să fiu curajoasă? Să iau taurul de coarne și să încerc să transform totul într-o glumă făcând remarci triste și autodepreciative? Să spun poate „Bună, Claire la telefon. Dar poți să-mi spui Denise dacă-ți vine mai ușor“. Mi-am dat seama că aveam să mă găsesc deseori în situația asta în primele săptămâni după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
apuc să-mi adun gândurile confuze, George a luat-o din nou la trap. Avea chef de vorbă. Plictiseala de vineri după-amiază și trei beri la prânz îl făcuseră destul de slobod la gură. —Ei, Claire, a zis el mai în glumă, mai în serios. Sper că ai fost fată deșteaptă și nu l-ai iertat din prima. Sper că i-ai ținut piept preț de cel puțin două bijuterii zdravene și o vacanță în Maldive. „Glumești?“ m-am gândit. „Eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
o să vomiți. Probabil că te-ai săturat să tot auzi asta! La care George a izbucnit din nou într-un râs sănătos. De-acum mă convinsesem că George nu-și bătea joc de mine. Că nu aveam parte de o glumă elaborată și crudă. George părea foarte serios. Dar nu reușeam să înțeleg de ce versiunea lui era așa de diferită de cea pe care mi-o prezentase James. Nu mă săturasem deloc să aud „iartă-mă“. Mi-ar fi plăcut teribil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
voi ați fost mai norocoase. Aș vrea să nu mai stea acolo și să se uite în jos, la mine, m-am gândit agitată. —Adam, îmi stai în soare, am spus încercând să fac replica respectivă să sune ca o glumă. De ce nu iei loc? Adam s-a așezat. Era uluitor cum un bărbat așa de masiv și de înalt putea să se așeze cu atâta grație. Scuze, n-ar fi trebuit să observ chestia asta. Și, cu certitudine, n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
putem să ne apucăm de familiile disfuncționale, a zis Helen. De vreme ce tu știi atâtea despre asta. La care Helen a răs cu răutate. —Helen, a admonestat-o Anna șocată. —Ce-i? a sărit Helen pusă pe harță. A fost o glumă. Și oricum, Adam chiar știe. Nu-i așa? l-a întrebat ea pe Adam. Presupun că da, a răspuns el politicos. Îmi ajungea. Am plecat. Am luat-o pe Kate și am traversat gazonul (Gazonul! Ce glumă!) cu ea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
A fost o glumă. Și oricum, Adam chiar știe. Nu-i așa? l-a întrebat ea pe Adam. Presupun că da, a răspuns el politicos. Îmi ajungea. Am plecat. Am luat-o pe Kate și am traversat gazonul (Gazonul! Ce glumă!) cu ea în brațe. Cei doi metri mi s-au părut kilometri întregi. Nu puteam să mă gândesc la altceva decât la ochii lui Adam ațintiți asupra fundului meu complet neatrăgător înfipt în pantalonii ăia oribili. În sfârșit, am ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
In Love. Teoretic s-ar fi putut pune Întrebarea dacă textul american poate fi la Înălțimea prăfuitului Will. S-a considerat că poate. Și astfel, viața dramaturgului devine sprintenă și urzicant teatrală, cu fraze nefirești, cu Joseph Fiennes, exclamații prețioase, glume grotești, imagini artificiale (nu se descoperise priza) etc. Cineva lipsit de romantism ar fi În stare să spună că pentru a scrie ceva În tonul scrierilor lui Shakespeare trebuie să fii Shakespeare. Uite că nu trebuie. Filmul a fost clasificat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
belgieni pe care i-am cunoscut din zece milioane, țintă predilectă a ironiilor franțuzești sînt niște oameni nefiresc de calzi, comunicativi, Încîntători, generoși, ironici și candizi, cu mult umor, un umor negru-absurd asemănător celui românesc, surpriză, Îi distrează la nebunie glumele noastre, deși noi am inventat bancuri din scepticism și Îndîrjire, iar ei cu dezinvoltura și plăcerea cu care se mișcă, vorbesc, se duc la serviciu și se distrează, diferența se observă și În beții, Întunecate ale noastre, expansive ale lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
rău. Intrăm la Tartuffe, o cafenea extrem de elegantă, aproape goală, În țara asta numărul cafenelelor este impresionant, sînt zeci de mii, bem un cappucino, ne privim ca niște Îndrăgostiți, deodată asta și sîntem și rîdem de cine mai știe ce glumă, nimeni nu se sinchisește, ne simțim bine, constatăm că visul are durată și consistență, e tridimensional și Încărcat de arome și imagini reale, privim pe ferestre orașul situat la confluența rîurilor Escaut și Lys, ridicat pe canale prin care l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
am putut refuza propunerea lui Arie de a vizita celebra clinică universitară, cea mai mare din Europa, degeaba i-am spus că nu mă interesează, reiterînd că am renunțat la medicină, nu prea pare convins, poate crede că-i vreo glumă de-a mea pe care n-o Înțelege, fiindcă doctorii sînt cei mai bogați locuitori ai Belgiei, alături de bancheri, cum e și firesc după atîția ani de studiu, nimeni nu s-a lăsat de medicină pe-aceste meleaguri de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
că un transfer la Criminalistică poate dura ani de zile și o grămadă de pupincurisme. Acum ai douăzeci și nouă de ani, nu? — Da. — Atunci o să fii locotenent la treizeci și unu. Ofițerii prea tineri creează resentimente. Ed, să lăsăm gluma la o parte. Nu ești unul dintre „băieți“. Nu ești un tip dur. Criminalistica nu e de nasul tău. Iar Parker, ca șef, a stabilit un precedent: cum că pînă sus de tot urcă polițiștii de la Patrulare. GÎndește-te la asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Gilette, zis și „Lama“, zis și „Lamă Albastră“, Hibiscus 3245, În complexul de apartamente Eagle’s Aerie. Șase arestări pentru corupere de martori, nici o condamnare, apare În acte ca bărbat alb. Dacă e chiar cioroi, Înseamnă că are stil, nu glumă. Bud descoperi complexul și strada: niște cuburi drăguțe, cu tencuială, Hibiscus fiind un loc de prima mînă, cu o panoramă a L.A.-ului Încețoșată de smog. Numărul 3245: zugrăveală Într-o nuanță piersicie, flamingi de oțel pe pajiște, un sedan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
invariabil spre masa lui, iar doamnele se uitau pe ascuns la șeful bodyguarzilor, Johnny Stompanato, Întrebîndu-se „Chiar o are atît de mare?“ Sicofanți, marionete, pupincuriști, găgăuți și măscărici se gudurau pe lîngă marele Mickster, ca să fie răsplătiți cu cîte o glumă, o palmă prietenească pe spate, ceva de pomană. Mick avea o slăbiciune pentru puștii handicapați, pentru cîinii de pripas, pentru Armata Salvării și Ajutorul Evreiesc Unit. Mick-ul coordona, de asemenea, afaceri cu pariuri ilegale, Împrumuturi cămătărești, jocuri de noroc, prostituție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]