7,802 matches
-
tur] a calit]ții vieții, cel puțin pentru majoritatea oamenilor, posesia unui „spațiu moral” în sensul în care, în limitele a ceea ce este permis sau nu din punct de vedere moral, exist] o arie semnificativ] de decizie în care putem hoț]r] ce dorim s] facem - cu timpul și resursele noastre - așa cum dorim, nu cum ne gândim c] trebuie. M]șurile pe care le lu]m pentru propria bun]stare și lucrurile pe care le facem în interiorul acestui spațiu sunt aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înțelese doar că ilustr]ri ale obligațiilor fâț] de semenii noștri”. Este deci posibil că oamenii s] aib] îndatoriri speciale fâț] de alții, dar acestea ar fi mult mai limitate decât sunt în viziunea noastr] de acum. Spre exemplu, putem hoț]r] c] anumite persoane ar trebui s] acorde tratament preferențial copiilor, în același fel cum putem decide c] persoane cu anumite roluri instituționale (ofițer de poliție, judec]tor, medic, salvamar) ar trebui s] acorde tratament preferențial persoanelor aflate în grija
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în funcție de gravitatea pedepsei. O persoan] care omoar] intenționat o alt] persoan] este, în mod evident, măi vinovat] într-o m]sur] mult mai mare decât cineva care fur] o c]mas]; prin urmare, crima ar trebui pedepsit] mai drastic, iar hoțul m]runt nu ar trebui s] fie pedepsit. În toate aceste aspecte, teoria retributiv] pare a fi superioar] celei utilitariste. Totuși, dac] accept]m teoria retributiv], cazurile în care se realizeaz] pedepsirea vinovaților sunt neclare deoarece scopul pedepsei nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la nivelul la care pedeapsă ar trebui s] imite crimă. Ar trebui criminalii uciși în aceeași manier] în care și-au ucis victimele? În orice caz, este imposibil de aplicat legea talionului în cazul mai multor r]uf]c]tori: hoțul f]r] bani, tâlharul f]r] dinți care îi sparge dinții victimei sale, cel care realizeaz] fraud] fiscal] etc. În cazul în care, fiind conștienți de defectele legii talionului, retributiviștii inc] mai insist] că pedeapsa s] fie proporțional] cu gravitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ross nu s-a îndoit niciodat] de existență adev]rurilor morale, adev]ruri factuale etice pe care putem ajunge s] le cunoaștem. Dar el ar fi putut s]-și susțin] punctul de vedere astfel: Gândiți-v] cum este s] te hoț]r]ști asupra modului în care s] procedezi într-o situație moral] complicat]. În primul rând, încerci s] decizi care dintre tr]s]turi conteaz] în ceea ce privește modul în care ar trebui s] te comporți. Este adev]rât c] spunem „a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ști asupra modului în care s] procedezi într-o situație moral] complicat]. În primul rând, încerci s] decizi care dintre tr]s]turi conteaz] în ceea ce privește modul în care ar trebui s] te comporți. Este adev]rât c] spunem „a te hoț]rî”, dar nu e diferit de a hoț]r] c] probabil nu va ploua mâine; în ambele cazuri consider]m c] ceea ce facem este o încercare a pune lucrurile la punct. Nu presupunem c] ceea ce conteaz] depinde de noi, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o situație moral] complicat]. În primul rând, încerci s] decizi care dintre tr]s]turi conteaz] în ceea ce privește modul în care ar trebui s] te comporți. Este adev]rât c] spunem „a te hoț]rî”, dar nu e diferit de a hoț]r] c] probabil nu va ploua mâine; în ambele cazuri consider]m c] ceea ce facem este o încercare a pune lucrurile la punct. Nu presupunem c] ceea ce conteaz] depinde de noi, astfel c] orice „decizie” sincer] este bun], mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este autonomie semantic] și nu autonomie ontologic] care contrazice naturalismul. În plus, argumentul este suspect. El se bazeaz] pe ideea c] noțiunea de „bine” transmite o cerinț]. Dac] cineva gândește ceva bun, de obicei, lucrul acesta îl face s] se hoț]rasc] s] continue său s] susțin] acel ceva (în circumstanțele corespunz]toare). Destul de corect. Dar probabil poate fi f]cut] o analiz] care s] aib] ca rezultat aceast] cerinț] f]r] a apela la propriet]ți nenaturale. „Pl]cut” nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
207-23. Pigden, C.R.. 'Geach on „Good” ', Philosophical Quarterly, 40 (1990), 1-20. Putnam, H.: Reason, Truth and History (Cambridge: Cambridge University Press, 1981). Vezi mai ales capitolul 9. 38 Subiectivismul JAMES RACHELS În anul 1973, conservatorii religioși au fost uimiți de hoț]rărea Curții Supreme a Statelor Unite de legalizare a avortului. De atunci, ei au luptat pentru revocarea acestei decizii. Au avut aliați puternici la Casa Alb], mai întâi pe Ronald Reagan, care a transformat opoziția fâț] de Roe vs. Wade într-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] lucrurile ar depinde de celelalte valori pe care le mai avem în joc. Dac] practică celorlalți ar fi implicat sacrificiul uman, de exemplu, atunci valoarea toleranței ar putea fi într-adev]r mult prea important] și am putea s] ne hoț]ram s] intervenim pentru a o împiedică. Dezacordul asupra permisiunii legale de a recurge la avort demonstreaz] cât de dificil] poate fi uneori deliberarea. S] lu]m în considerare poziția celor care cred c] avortul este greșit din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ca, dac] am raționa toți în asemenea condiții, am ajunge la aceleași condiții. Jonathan Dancy, scriind despre intuiționism, o alt] viziune realist] său obiectiv] a eticii, neag] faptul c] intuiția ofer] un mijloc de a percepe fapte morale. În loc, Dancy hoț]r]ște c] cea mai plauzibil] versiune a intuiționismului este una care privește „faptele” morale ca motive recunoscute în exercițiul judec]ții noastre practice. James Rachels abordeaz] aceste întreb]ri din direcția opus]. El începe cu o descriere subiectivist] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vine și mi se uită peste umăr: continuă! continuă! Într-un timp, mă uit la ceas: phii! cînd s-a făcut nouă? cum mai trece vremea cu ei! Pe la nouă jumătate, cînd Hatmanu îmi dă amical peste dreapta cu pensonul: hoțule mic, Strigătul, ai? Munch, ai? bate cineva. Cine? Vonica. Un frison îmi linge șira spinării. Nu te teme, nu te teme, zice oaspetele și mă conduce înapoi la tablou. Salutări de la cineva? întreb încă tremurînd. A, da, de la... Ceilalți, de pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ce distins, dar și ce eficace! Pentru că băieții cu ochi albaștri se dădeau peste cap, de ani de zile, să pună mîna pe: Somnorosul de la poalele Tîmpei, Alba Lux, Cocoșelul, Lordul, Bondi zis Bondarul, Intoxicatul, care, jucîndu-se parcă de-a hoții și vardiștii, corespondau în draci cu Europa Liberă. 14 mai Hăituit de autoritățile comuniste instalate de armata roșie, Nichifor Crainic se mută din casă în casă, în Țara Moților. Cea în care-i găzduit acum e călcată în plină zi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
una singură n-ar fi meritat uitată (deși actorul ce o deținea e de mult uitat), și anume vocea lui Veniaș. Cu ce vibrațe nobilă, ușor baritonală, își învăluia replicile! Dar vocea inconfundabilă a unui mare actor bucureștean, Critico! În Hoții de Schiller. Dar suprema performanță cea a fenomenalului Vraca! Singurele voci "subțiri", care ar fi putut irita auzul interbelicilor, dar n-au făcut-o, era vocea Regelui Carol al II-lea și cea a lui Iorga. Registrul înalt al vocii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
1.1 Județ /Sector CĂLĂRAȘI 1.2 Municipiu /Oraș /Comună CĂLĂRAȘI 1.3 Amplasament STR. SLOBOZIEI NR.4BI 2. Date referitoare la studiul de fezabilitate 2.1 Numărul și data Acordului MFP 2.2 Numărul și data aprobării studiului de HOȚ CĂ ANOFM NR. 17/2 fezabilitate (H.G. /Ordin/Decizie/Decret) B. DATE PRIVIND PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI APROBAȚI 1. Valoarea totală aprobată (mii lei) (în prețuri luna 11 / anul 2002) 31.732.216 2. Capacități aprobate (în unități fizice) 3414.72
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154189_a_155518]
-
Ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului, Radu Mircea Berceanu Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 26 iulie 2006. Nr. 968. Anexă ÎNCADRAREA în categoria funcțională a drumurilor comunale a unor drumuri situate în județul Harghita *Font 8* ──┬────────────┬───────┬─────────────────┬─────┬──────────┬─────┬──────────┬──────┬───────────────┬─────┐ Nr│ Consiliul │Hoț. Traseul secto-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179681_a_181010]
-
uriaș cu o telecomandă de două ori cât mine. O lumină verzuie îmi pătrunde în ochi și niște miresme calde de lalea mă poartă spre o altă dimensiune. O bufnitură grozavă și îl văd pe Tom Cruise fugind de niște hoți înarmați. Nu prea îmi plac filmele Western, așa că am închis ochii și m-am gândit la Titanic. Nici nu lovisem icebergul și eu m-am hotărât să privesc un film mai palpitant. M-am trezit deodată în mijlocul ochirii. Donny de
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
în bună parte apariția în arena sa a promoției de scriitori optzeciști. SCRIERI: Slavici, București, 1977. Traduceri: Petru Dumitriu, Omul cu ochi suri, I-III, București, 1996; Paul Ricoeur, Despre interpretare, București, 1998 (în colaborare cu Valentin Protopopescu); Pascal Bruckner, Hoții de frumusețe, București, 1999; Petru Popescu, Întoarcerea, București, 2001 (în colaborare cu Smaranda Bedrosian); Françoise Dolto, Inès Angelino, Când părinții se despart, București, 2003 (în colaborare cu Smaranda Bedrosian). Repere bibliografice: Cornel Moraru, „Slavici”, FLC, 1977, 2; Eugen Negrici, „Slavici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
cred că predispoziția americană pentru pedeapsă Își are originea, cel puțin În parte, din nevoia de a proteja posesiunile de pe frontieră, când dreptul de proprietate nu era atât de sigur 12. Fiecare tânăr american crește văzând westernuri hollywoodiene, În care hoții de vite sunt vânați de oamenii șerifului sau de grupuri de localnici vigilenți și spânzurați de cel mai apropiat copac. Pe de altă parte, europenii se opun radical ideii de răzbunare. Uniunea Europeană declară fără echivoc că „pedeapsa capitală nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că aceia se vor mângâia. (Matei 5, 4). Plânsul exprimă durerea sau tristețea. Înțelesul lui depinde de cauza din care pornește. Astfel, este o mare deosebire între plânsul celui ce-i pare rău pentru un păcat săvârșit și plânsul unui hoț, de necaz că nu i a reușit o încercare de furt sau pentru că a fost prins și pedepsit. De aceea, din această fericire nu trebuie să înțelegem că toți cei ce plâng ar putea dobândi mângâierea. Aici este vorba numai
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
nu numai că n-ar fi găsit fără de vreo vină, ci dimpotrivă, ar fi osândit și pedepsit și mai mult tocmai din pricina acestui fel de apărare. O altă pildă. Slobozirea de osândă și de pedeapsă a răufăcătorilor, a ucigașilor, a hoților, a spărgătorilor de morminte și a acelora ce îndrăznesc altele ca acestea ține numai de bunătatea împărătească. Dacă un judecător l-ar slobozi pe un osândit fără poruncă împărătească și s-ar apăra și el când este învinuit, tot așa
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
închegarea fragmentelor anterioare, dar defectul prozelor scurte (conceperea șablonardă a personajelor, abundența clișeelor) se amplifică la proporțiile unei cărți de mari dimensiuni. Mult mai reușite sub raportul introspecției psihologice, amintind de vocația analitică de la debut, nuvelele Nuntă în stepă (1955), Hoțul (1957), Urmărirea (1966) dau măsura prozatorului, ca și Vitrina cu amintiri, reușită construcție memorialistică. SCRIERI: Dincolo de tristețe, București, 1940; ed. postfață Șerban Cioculescu, București, 1969; Oamenii visează pâine, București, 1945; Vițelul de aur, București, 1949; Cuptorul nr. 3, București, 1950
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
Cuptorul nr. 3, București, 1950; Linia de foc, București, 1950; Erupția, București, 1951; Mama, București, 1951; Poveste de dragoste, București, 1951; Rădăcinile bucuriei, București, 1954; ed. (Podul amintirilor), București, 1963; Nuntă în stepă, București, 1955; Izgonirea din rai, București, 1956; Hoțul, București, 1957; Urmărirea, București, 1966; Itinerarii critice, București, 1971; Vitrina cu amintiri, București, 1973. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, II, 450-453, VI, 295; Șerban Cioculescu, „Dincolo de tristețe”, „Jurnalul”, 1940, 181; Călinescu, Ist. lit. (1941), 880, Ist. lit. (1982), 966; Al. Piru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
1949, 30; Ovid S. Crohmălniceanu, „Vițelul de aur”, CNT, 1949, 146, 147; Mihai Gafița, „Rădăcinile bucuriei”, GL, 1954, 25; Ovid S. Crohmălniceanu, Ceva despre literatura de analiză, CNT, 1957, 1; Ioan Pop, „Izgonirea din rai”, VR, 1957, 3; Aurel Martin, „Hoțul”, TR, 1958, 18; Petroveanu, Pagini, 141-197; Perpessicius, „Izgonirea din rai”, LCF, 1959, 23; Dumitru Micu, Romanul românesc contemporan, București, 1959, 316-318; Mircea Anghelescu, Ieronim Șerbu, LCF, 1965, 27; Alexandra Stamate, „Urmărirea”, VR, 1967, 5; Perpessicius, Alte mențiuni, III, 137-143; Crohmălniceanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
Terapeutul ilustrează acest lucru cu ajutorul unui exemplu simplu (sau extras din convorbirile cu pacientul). Terapeutul - Imaginați-vă că vă aflați singur acasă seara și că auziți un zgomot în camera de alături. Puteți să vă spuneți că a intrat un hoț pe fereastră, veți fi fără îndoială speriat (emoție) și veți dori, poate, să chemați poliția sau să vă ascundeți (comportament). Dacă, în schimb, vă gândiți că acest zgomot este provocat de vânt deoarece fereastra a rămas deschisă, veți fi poate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]