8,145 matches
-
conducerea acad. prof. dr. Virgil Vătășianu. După absolvirea facultății, a lucrat ca cercetător științific la Institutul de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol“ din Iași (1967-1976), apoi în calitate de cadru didactic la Facultatea de Istorie a Universității „Al. I. Cuza“ ca asistent, lector și conferențiar din 1976 până în prezent. A predat cursurile universitare de „Istoria artei românești și universale“ și „Etnografie românească“. A efectuat o serie de cursuri postunivbersitare de specializare în domeniul istoriei artei: la Universitatea București, cu profesorii I. D. Ștefănescu
Ion Solcanu () [Corola-website/Science/305292_a_306621]
-
cadru didactic la Catedra de Drept Public a Facultății de Drept de la Universitatea din București. A urcat pe rând treptele ierarhiei didactice: asistent universitar stagiar (1972-1975); asistent universitar titular la disciplinele: Drept constituțional, Drept administrativ, Drept financiar, Dreptul muncii (1975-1980); lector universitar la disciplina Drept administrativ și știința administrației (1981-1990); conferențiar universitar la disciplina Drept administrativ, numit prin Ordinul Ministrului Învățământului nr. 6696/1993 (1990-1993). Din anul 1993, deține funcția de profesor universitar la aceeași universitate. Începând din anul 1995 este
Antonie Iorgovan () [Corola-website/Science/305290_a_306619]
-
obținut o bursă de studii IREX în SUA. În perioada studenției, între anii 1967-1969, a fost șef al subredacției din Cluj a revistei "Viața studențească". După absolvirea facultății, a fost încadrat în învățământul superior, mai întâi ca asistent universitar (1968-1974), lector (1974-1990) și apoi conferențiar (din 1990) la Catedra de Filosofie sistematică a Universității "Babeș Bolyai". După Revoluția din decembrie 1989, Grigore Zanc a intrat în FSN (actualul PSD), deținând funcțiile de președinte al Organizației Județene Cluj și de membru al
Grigore Zanc () [Corola-website/Science/305341_a_306670]
-
perioada în care Ministerul era condus de Crin Antonescu) și membru al Biroului Comitetului Interguvernamental pentru Politici de Tineret din cadrul Consiliului Europei (1997-1998). Revine în sectorul privat ca director la Team International Consult SRL (1999-2004). În paralel, a predat ca lector asociat la Catedra de Statistică și Previziune Economică din cadrul ASE București (2001-2004). Cristian David se afirmă în cadrul PNL, ocupând pe rând funcțiile de director al Departamentului de Relații Externe al PNL (1997-2004), membru al Delegației Reprezentanților Naționali a PNL, membru
Cristian David () [Corola-website/Science/305358_a_306687]
-
predate: Managementul General; Managementul Resurselor umane; Managementul Afacerilor; Managementul Proiectelor cu Finanțare Europeană CONFERENȚIAR universitar TITULAR Didactice FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE DIN CADRUL UNIVERSITĂȚII „CONSTANTIN BRÂNCUȘI”, TÂRGU-JIU Discipline predate: Managementul General; Managementul Resurselor Umane; Managementul Afacerilor; Managementul Proiectelor cu Finanțare Europeană LECTOR asociat Didactice FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE DIN CADRUL UNIVERSITĂȚII „CONSTANTIN BRÂNCUȘI”, TÂRGU-JIU, FILIALA SLATINA Discipline predate: Managementul General; Managementul Resurselor Umane; Managementul Afacerilor; Managementul Proiectelor cu Finanțare Europeană 1976 - 1980 PROFESOR cumulard Predare disciplină „Organizarea și conducerea științifică a
Marin Ionică () [Corola-website/Science/305473_a_306802]
-
revine ca prim solista a Operei Naționale București, unde în stagiunea 2007-2008 ce este marcată în egală măsură de reluarea activității pedagogice că și cadru didactic asociat, al Catedrei de canto a Universității de muzică București, de data aceasta că lector universitar doctorand, debutează în rolul Leonora din opera Îl Trovatore de G. Verdi, iar în 2008 repurtează un mare succes cu rolul infernalei Lady Macbeth din opera Macbeth de G. Verdi. „În primul rând, soprana - Lady Macbeth, care construiește o
Silvia Sorina Munteanu () [Corola-website/Science/313113_a_314442]
-
, sau Florentina Ioana Mosora, (n. 7 ianuarie 1940, Cluj; d. 1 februarie 1996, Liège) a fost o biofiziciană și actriță de cinema din România. Biofiziciană (licențiată în fizică, specialitatea biofizică), lector la Facultatea de Biologie a Universității București din anul 1972, specialistă în biofizică medicală, doctor în științe (neurofiziologie biofizică) de origine română, ulterior devenită specialistă și în oceanografie. Inițial, în anii 1965 - 1970, a lucrat ca asistentă a profesorului Vasile
Florentina Mosora () [Corola-website/Science/313147_a_314476]
-
a Universității din București, fiind reținut ca asistent al Catedrei de literatură universală și comparată a aceleiași facultăți. În 1971 devine doctor în filologie. Între 1973-1974 beneficiază de o bursă Humboldt în R.F. Germania (Stuttgart), iar între anii 1983-1987 este lector de limba și literatura română la Universitatea din Köln. La expirarea contractului se decide să rămână în Germania Federală, deși autoritățile îi refuză statutul de azilant politic. În România, s-a făcut cunoscut mai ales prin publicarea unui "Dicționar de
Marian Popa () [Corola-website/Science/313162_a_314491]
-
din Cluj-Napoca și redactor la filiala clujeană a editurii Kriterion din București. Din 1991 pînă în 1994 este profesor de limba franceză la Liceul „Sámuel Brassai” din Cluj-Napoca și coordonator al cenaclul literar György Bretter din Cluj-Napoca. În 1995 devine lector la Catedra de Teatru a Facultatății de Litere din Cluj-Napoca. Între 1991 și 1996 este redactor responsabil al paginilor francofone la revista "Echinox". Obține diploma de doctor în științe filologice în 1999 la Universitatea „Babeș-Bolyai”, cu teza "La critique littéraire
François Bréda () [Corola-website/Science/313224_a_314553]
-
în ședința de lucru din 8-9 decembrie 1994, i-a accordat rangul de arhimandrit, fiind hirotesit la 22 ianuarie 1995. După revenirea să de la Tesalonic, incepand cu 1 octombrie 1999, a fost încadrat prin concurs, conform specializării, în postul de lector la catedră de Pedagogie Creștină din cadrul secției Teologie Pastorala a Facultății de Teologie Ortodoxă “Sfântă Filofteia” a Universității Pitești. De la 1 noiembrie 1999, a fost numit consilier cu probleme de învătământ teologic și religios în Eparhia Argeșului și Muscelului, prin
Mihail Filimon () [Corola-website/Science/313267_a_314596]
-
Wycliffe Hall in Oxford( ) ca să studieze teologie. Este ordinat ca diacon în 1952 și ca preot în 1953 în Biserica Anglicană. Aici el se asociază cu mișcarea evangelică. A fost of Vicar de Harborne în Birmingham între anii 1952-54 și lector universitar la Tyndale Hall, Bristol între anii 1955-61. Continuă ca bibliotecar la Latimer House, Oxford pâna în 1962 când devine director (1962-69). În 1970 devine director la Tyndale Hall, Bristol, iar din 1971 pâna în 1979 este director adjunct la
J. I. Packer () [Corola-website/Science/314520_a_315849]
-
Universitatea Catolică din Leuven de unde a primit diploma de licentă în filozofie (1968) și o diplomă de master în economie aplicată (1971). A luat la Banca Centrală a Belgiei între 1972 și 1975. Din 1980 și până în 1987 a fost lector la Universitatea de Comerț din Anvers (acum Colegiul Universitar Lessius). Din 1982 a fost de asemenea lector la Școala Flamandă de Economie din Bruxelles. Van Rompuy este căsătorit cu Geertrui Windels cu care are patru copii: Peter (născut în 1980
Herman Van Rompuy () [Corola-website/Science/314584_a_315913]
-
master în economie aplicată (1971). A luat la Banca Centrală a Belgiei între 1972 și 1975. Din 1980 și până în 1987 a fost lector la Universitatea de Comerț din Anvers (acum Colegiul Universitar Lessius). Din 1982 a fost de asemenea lector la Școala Flamandă de Economie din Bruxelles. Van Rompuy este căsătorit cu Geertrui Windels cu care are patru copii: Peter (născut în 1980), Laura (născută în 1981), Elke (născut în 1983) și Thomas (născut în 1986). Fiul său cel mai
Herman Van Rompuy () [Corola-website/Science/314584_a_315913]
-
în București Activează în mai multe organizații nonguvernamentale, culturale, cu care stabilește legături de parteneriat (Asociația Culturală Iulia Hașdeu, Academia Dacoromâna) și UNFR.( Uniunea Națională a Femeilor din România). În cadrul Fundației Mirabilis, organizează și conduce un Centru de recuperare medicală. Lector la Universitatea Populară "I.Dalles" susținând cursul de Terapii complementare. Fundația MIRABILIS devine membră a cluburilor UNESCO În calitate de Președinta a Fundației MIRABILIS, în colaborare cu Academia Dacoromâna (ONG-uri), a inițiat și organizat Simpozionul Național de Terapii Alternative și Complementare
Elena Armenescu () [Corola-website/Science/314568_a_315897]
-
(n. 15 august 1942, Timișoara) este un istoric literar, critic literar și traducător, originar din România. Este fiul lui Irene Mokka cu primul ei soț, Stefan Fassel. Este căsătorit cu Luminița Fassel, fostă lector de istoria limbii române și lingvistică romanică la Universitatea din Iași, până la emigrarea soților în Germania. A încheiat în 1959 studiile liceale la Liceul „N. Lenau", a studiat între 1960-1965 la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai" din Cluj, secția
Horst Fassel () [Corola-website/Science/314700_a_316029]
-
Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai" din Cluj, secția germană-română. A obținut în 1978 titlul de "doctor în filologie" și în 2006 a fost onorat cu titlul de doctor honoris causa al Universității de Vest din Timișoara. A fost, inițial, lector la Catedra de germană a Universității „Al. I. Cuza" din Iași, dar în urma cererii de emigrare în Republica Federală Germania, din 1982, a fost transferat ca filolog la Institutul de Lingvistică, Istoria Literaturii și Folclor din Iași. În 1983 a
Horst Fassel () [Corola-website/Science/314700_a_316029]
-
său, pictorul Julien Binford, pe care îl cunoscuse la Paris, era profesor de pictură. Printre alte persoane cu care a fost legat în perioada în care a stat la Fredericksburg, se numără Emil Schnellock și Milton Stansbury. A fost, ocazional, lector la Institutul Francez din Londra și conferențiar la Școala de Științe Slavistice și Est-europene din Oxford.( Mihai Dim. Sturdza, "op.cit".) În același timp, Matila Ghyka a continuat să scrie, publicând volumul " Sortilèges du verbe", prefațat de Léon-Paul Fargue, prefața
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
licență în 1898, si obținând titlul de doctor în 1900. În continuare a studiat cristalografia la Berlin, Germania. În 1904 a fost numit asistent universitar (privaatdocent) la Universitatea din Amsterdam. În 1908 s-a mutat la Universitatea din Groningen în calitate de lector iar în 1909 a fost numit profesor, șef al catedrei de chimie anorganica și chimie fizică, ca succesor al lui Jacob Böeseken În 1910 - 1911 a lucrat ca cercetător la laboratorul geofizic al Carnegie Institution for Science din Washington, DC
Frans Maurits Jaeger () [Corola-website/Science/313709_a_315038]
-
2006-07) în Siria, Al Riyadh (2004) în Arabia Saudită și Al Jahra (2008-2009) în Kuweit. De asemenea, a mai activat la Steaua București, ca Director sportiv și Coordonator al Centrului de copii și juniori (1999-2001), la Federația Română de Fotbal, ca Lector (2001-02 si 2004-06) și la Al Wahda Abu Dhabi din Emiratele Arabe Unite, ca Director de Academie (2009-2010). În august 2011 Mihail Marian a fost numit Directorul tehnic al Federației Române de Fotbal.În scurt timp dupa numirea sa, a fost elaborat un
Mihail Marian () [Corola-website/Science/314076_a_315405]
-
N. I. Barbu, G. Călinescu, Iancu Fischer, Aram Frenkian, Al. Graur, Iorgu Iordan, Edgar Papu, Al. Rosetti, Sorin Stați, Tudor Vianu, Lucia Wald ș.a. La "Institutul Pedagogic din Baia Mare", azi "Universitatea de Nord din Baia Mare" a fost preparator (1964-1966), asistent (1966-1972), lector (1972-1984). A obținut titlul de doctor la "Institutul de Lingvistică și Istorie literară al Academiei Române", filiala Cluj-Napoca, în anul 1976, cu teza "Sistemul lexico-semantic al termenilor ce denumesc părțile corpului uman în limba română", sub îndrumarea prof. dr. doc. Béla Kelemen
Nicolae Felecan () [Corola-website/Science/314172_a_315501]
-
ce denumesc părțile corpului uman în limba română", sub îndrumarea prof. dr. doc. Béla Kelemen. Referenți au fost acad. Al. Graur (București), prof. univ. dr. M. Zdrenghea (Cluj) și prof. univ. dr. Gh. Pop (Baia Mare). În 1978-1979 a ocupat postul de lector de limbă română la "Universitatea din Aarhus", Danemarca. Din 1984 a fost profesor de limbă latină la Liceul „Mihai Eminescu”. Din 1993 a revenit în postura de conferențiar și profesor universitar (1999-2010).
Nicolae Felecan () [Corola-website/Science/314172_a_315501]
-
pictoriță moldovenească, cercetătoare științifică în domeniul artelor. Martie 2002-decembrie 2002 - Șef al serviciului de expoziții și documentare la Centrul Expozițional al UAP din Republica Moldova Constantin Brâncuși, Chișinău (confirmare) Ianuarie 2005-ianuarie 2006 - cercetător științific (cumul), Institutul Studiul Artelor al AȘM 2005- lector superior, conferențiar prin cumul, Universitatea tehnică a Moldovei, FUA, Catedra "Design Interior" 2006-prezent - Cercetător științific titular la Institutul Studiul Artelor (actualmente, Institutul Patrimonului Cultural) al Academiei de Științe a Moldovei Autoportret (1997, ulei/pânză); Înțelepciune (2000, ulei/pânză); Testament (2000
Victoria Rocaciuc () [Corola-website/Science/314197_a_315526]
-
scris muzică cultă, contemporană, simfonică, vocal-simfonică, de cameră, corală), muzică electronică și muzică de scenă. A studiat în particular pianul cu Maria Fotino și compoziția cu Marțian Negrea, după care a urmat cursurile Conservatorului din București. A fost asistent (1962-68), lector (1968-73), conferențiar (1973-85) și profesor (din 1993) la Universitatea Națională de Muzică București și a predat orchestrație și compoziție. A avut ca studenți, printre alții, pe Liana Alexandra, Maia Ciobanu, Horia Rațiu, Șerban Nichifor, Gabriel Vlădescu, Carmen Stoianov, Petru Stoianov
Aurel Stroe () [Corola-website/Science/314250_a_315579]
-
Academia de Muzică din București (1991-1995), clasa prof.univ. Anghel Ionescu-Arbore. A devenit doctor în muzicologie în 2000, la Universitatea de Muzică din București, sub îndrumarea prof.univ.dr. Victor Giuleanu. A absolvit programul de studii post-doctorale MIDAS în 2012. A fost asistent, lector, conferențiar și în prezent este profesor universitar doctor la Universitatea Națională de Muzică București, Facultatea de Compoziție, Muzicologie, Pedagogie muzicală, catedra de Muzicologie. Este îndrumător de lucrări de licență, de disertație, de lucrări pentru obținerea gradelor didactice superioare din învățământul
Mihai Cosma () [Corola-website/Science/314251_a_315580]
-
2008 este asistent titular la Universitatea București - Facultatea de Teologie Ortodoxă, Secția Artă Sacra. În anul 1999 intra în Asociația Internațională de Arte Plastice, UNESCO, Paris. În 2006 devine doctorand la Facultatea de Arte Plastice Timișoara unde este angajat că lector colaborator la Secția de Restaurare. Doi ani mai tarziu, în 2008, devine lector titular la Universitatea București, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Secția de Artă Sacra. "Un autentic simt al peisajului natural, dovedit de tineri artiști precum George Păunescu, arată convingător
George Păunescu () [Corola-website/Science/314324_a_315653]