8,912 matches
-
Metamorfozele poeziei. Editura pentru Literatură, București, 1968 Maniu, Adrian, V. Voiculescuomul, în „Luceafărul", an IX, 1966, nr. 44/29 octombrie Micu, Dumitru, „Gândirea" și gândirismul, Editura Minerva, București, 1975 Miu, Constantin, Vasile Voiculescu — poet isihast, Editura Florile Dalbe, București, 1997 *** Meditații despre Rugăciunea inimii, Editura Anastasia, București, 1997 Măciucă, Balcica, Balcic, Editura Universalia, București, 2001 Moraru, Dinu, V. Voiculescu. Discreția binelui și strălucirea geniului (2) Convorbire cu d—na Gabriela Defour, în „Lumea magazin", nr. 4/1997 Moșescu, Octavin, Vasile Voiculescu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
la zece ani după moartea poetului, îi prilejuiește criticului o succintă analiză, constatând în cele din urmă că "substanța poemului" se reduce la "o simplă ceartă antonpanescă între mâini, picioare și pântece", personaje alegorice, evident, dar vede în ea "o meditație asupra condiției pernicioase a trupului bicisnic, supus cohortei de imagini părelnice ale lumii fenomenale, ca și a sufletului nemuritor" (O piesă de teatru necunoscută despre Eminescu); nu mai puțin amuzantă este evocarea relației lui Eminescu cu actrița Cleopatra Lecca Poenaru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
o melodie fără sfârșit, constituită din deschideri metafizice întrebătoare mereu și mereu reluate metaforă muzicală a spiritului omenesc". Într-un soi de anexe, de apendice Addendum sunt trecute în finalul acestui triptic eseistic pe tema treptelor temporalității în Luceafărul, câteva meditații privind relația dintre Faust-ul goethean și Luceafărul lui Eminescu, punctând convergențele și divergențele ideatice și factologice semnificative ale subiectelor și tratării acestora, în cele două capodopere. Mai este atașat și un frumos exercițiu liric, un poem personal Lume și geniu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
creator, în ipostaza plenară a poetului"). Capitolul central al studiului, firește, este acela consacrat analizei metodice a polimorfismului operei eminesciene, Cornel Munteanu luând în discuție construcții literare specifice, polimorfe, în dinamica lor: construcții triadice ("consecvent, în proza eminesciană lirismul induce meditația, pastelul și idila"), vorbind despre poetica vederii în pandant cu poetica viziunii, într-o sugestivă așezare a textelor pe coloane paralele, cu menționarea caracteristicelor specifice la Alecsandri, prima, și pentru Eminescu, cea de a doua; se ocupă apoi, în propunerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Pompiliu. O catedră Eminescu. Antologie, notă editorială și indice de nume de Lenuța Drăgan; prefață de Mihai Drăgan. Iași: Junimea, 1987, L, 270 p. (Eminesciana; 44) * ISTRATE, Gavril. Studii Eminesciene. Iași: Junimea, 1987, 312 p. (Eminesciana; 45) * NECHITA, Vasile C. Meditații economice eminesciene. Iași: Junimea, 1989, 336 p. (Eminesciana; 46) * ȘTEFAN, I.M. Eminescu și universul științei: studiu. Prefață de Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Iași: Junimea, 1989, 160 p. (Eminesciana; 47) * POPA, George. Prezentul etern eminescian. Iași: Junimea, 1989, 287 p. (Eminesciana; 48) * DRĂGAN
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
s’ar putea ca această dilemă să Însoțească, fără a-și găsi rezolvarea, Întreaga istorie a speciei umane. Nu-mi cereți să răspund la problemele pe care le-am ridicat. Am făcut-o doar pentru a da un prilej de meditație. Iar dacă redactorul emisiunii “Radiosfera” va da pe post o melodie veselă ori profundă, adică uităm sau medităm, e, pentru el, o dilemă la fel de mare. Totuși, o concluzie: Prima lege a ecologiei spune că “toate sunt legate de toate”, astfel Încât
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
faună, valorificarea resurselor deltei, impactul feluriților factori și chiar etnografie, mi-a atras atenția, pentru ineditul ei, lucrarea elaborată de copiii de la un cerc de ecologie din Tulcea. Mi-a atras atenția, dar mi-a dat și un subiect de meditație. Era vorba de un caz În care o intervenție minoră a omului, pur și simplu zăgăzuirea prin halde de deșeuri a unei gârle de lângă Tulcea, deci o acțiune mecanică care aparent doar schimbă statutul acelei gârle, din apă curgătoare În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
stare de tranziție. Natura se adaptează, dar tranziția, care va dura desigur mult timp, nu va oferi, În tot acest interval, nici vechea imagine, nici pe cea viitoare. Cele comentate de mine ar trebui să fie poate un subiect de meditație și pentru cei care ar putea sprijini pe acei copii inimoși de la Clubul elevilor din Tulcea și pe profesorul lor, dl. Aurel Doroșencu, care n’au decât entuziasmul. Copiii au propus refacerea legăturii gârlei cu Dunărea, redândui statutul de apă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și o reducere a impactului asupra mediului, dimpotrivă. O fi asta doar o scăpare a omului În dirijarea dezvoltării tehnologiei, reparabilă printr’un alt gen de tehnologie, ori o caracteristică a oricărei tehnologii? Cred că e un bun subiect de meditație. “Radiosfera”, 29 ianuarie 1996, ora 11,39 67. Încă un preț al civilizației Suntem tentați, unii dintre noi, să acuzăm omul de toate relele. Ca de exemplu, degradarea mediului. Personal, nu doresc să Înghit nemestecat felul ăsta de mâncare, cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pun, eu cel puțin, câteva Întrebări care ar putea fi taxate ca anomalii prin comparație cu obișnuințele noastre care datează de pe vremea când nu ne durea decât de noi. Așa o fi oare? Poate merită a deveni un subiect de meditație. De exemplu, e o necesitate, nu neapărat pentru om, să ne opunem eroziunii? Nu e cumva ea un proces de echilibrare a reliefului cu forțele abiotice ale naturii - așa cum sunt ele În momentul de față? Ce constituie altceva Cheile Bicazului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de ani. Ca urmare, nu vom căpăta curând - la scara timpului universului, bineînțeles - răspuns ori barem indicii. Totuși, poate ar fi mai nimerit să nu ne pripim valorificând “plenar” acea circumstanță atenuantă, ci s’o lăsăm doar ca subiect de meditație. Până la urmă, tot natura hotărăște. “Radiosfera”, 21 octombrie 1996, ora 12,07 103. Oameni și veverițe la cules Ce veți fi zicând astăzi, ascultându-mă? Poate: iar mănâncă ăsta ciuperci! Mărturisesc, drept pretext al subiectului de astăzi, că-mi plac
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
poate ar trebui să medităm puțin. Nu de altele, dar Îngăduința aceluia ar fi de prisos... Că eu propun un anume subiect, că acela poate fi doar pretextul pentru a medita la altceva, e o altă poveste; esențialul e ca meditația să existe, fiind proprie esenței umane. Subiectul pe care-l propun? Nimic altceva decât noaptea ce ne așteaptă și care nu e de sărbătoare, de destindere, ci de stress. Surprinde? Eu nu cred și sper să vă conving și pe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ani. Interesul pentru școala rurală al lui Stanciu Stoian s-a manifestat în tot cursul deceniului al patrulea și începutul deceniului următor. Experiența dobîndită în cursul "campaniei monografice" inițiată de D. Gusti, în conducerea școlii țărănești din Fierbinți Ilfov, precum și meditația pe care această experiență i-a impus-o, au întărit convingerea sa asupra relației dintre pedagogie și sociologie în problema aderării școlii la realitățile satului românesc. Pe baza experienței și reflecției de un deceniu, elaborează lucrarea Sociologia și pedagogia satului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
aceeași perioadă se desființează și Institutul de Perfecționare a Personalului Didactic. În 1981, în urma unor acuzații politice aduse Institutului de Științe Pedagogice și Psihologice (între timp institutele de pedagogie și psihologie fuseseră contopite), de a fi colaborat cu propagatori ai "meditației transcendentale" ("colaborare" cerută, de altfel, de "foruri superioare"), se hotărăște de către cea mai înaltă autoritate de stat desființarea unicei instituții create special pentru cercetări în domeniul educației și învățămîntului. Se confirma astfel opinia ,,activiștilor": era suficientă indicația politică! A urmat
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
două (de pildă, o pecete!). Simbolul este „un semn care stă în locul referentului său într-un mod convențional” , semn de recunoaștere și dovadă privind identitatea purtătorului. Or, în planul ideilor, un simbol este tot “un element de legătură, încărcat de meditație și analogie. El unește elementele contradictorii și reduce opozițiile. Nimic nu poate fi înțeles, nici comunicat fără participarea sa. De el depinde logica de vreme ce face apel la conceptul de echivalență” . într-un text, mesajele pot fi construite pe baza unor
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
ton oficial de profesor de mecanică: „Capitolul 10. Echilibrul corpurilor”. Urmează apoi desigur protestele și justificările sonore ale vinovatului și nu odată acestea sunt însoțite în surdină de vorbe neacademice la adresa criticii mele savante. Subiectul însă m-a împins spre meditație, m-a trimis cu gândul la multiplele și complexele lui aspecte. Strict științific, echilibrul corpurilor este de trei feluri: A echilibrul stabil, de exemplu o bilă în interiorul unui vas sferic, oricum am deplasa bila, ea revine în poziția inițială stabilă
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
O LIMBĂ COMUNĂ Prefață CUPRINS 1. Rugină.......................... 2. Spital......................... 3. La țăroaia............................. 4. Foarfeca...................................... 5. Tiptilică............................................ 6. Mowgli............................................. 7. Tiffany Reynaud......................................... 8. Anagrame........................................ 9. Veterinarul........................................ 10. Nervi.................................................... 11. Meditații la creativitate................................. 12. Let it be .................................................... 13. Mirel............................................ 14. Scafandrul..................................... 15. Primele cuvinte....................................... 16. Șăfu.......................................................... 17. În Dumbravă........................................ 18. Leonard Cohen.......................................... 19. Metaviață.................................................... 20. Dincoace de linia lui 41.................................... 21. La lemne................................................. 22. Miruna..................................................... 23. Un roman pășunist........................................ 24. Cârnați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și părintelui. N-am avut să-i strecor în ea și zece bancnote nou-nouțe. A zece mii de lei fiecare. I-am pus acolo doar o hârtie de o sută, pe care o poate folosi și ca semn de carte. 11. Meditații la creativitate 11. Meditații la creativitate Mă rog, nu știu dacă într-adevăr astea au fost cele mai umilitoare chestii. Sau cele mai recente și trebuie să găsesc io urgent o scuză. Să pun în cârca cuiva ce s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
avut să-i strecor în ea și zece bancnote nou-nouțe. A zece mii de lei fiecare. I-am pus acolo doar o hârtie de o sută, pe care o poate folosi și ca semn de carte. 11. Meditații la creativitate 11. Meditații la creativitate Mă rog, nu știu dacă într-adevăr astea au fost cele mai umilitoare chestii. Sau cele mai recente și trebuie să găsesc io urgent o scuză. Să pun în cârca cuiva ce s-a întâmplat. Să-mi explic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
sunt mai tare decât ei. Ca un fel de răfuială indirectă. Și îmi place mie să fac. În afară de asta, de ce să nu recunosc?, aș cam muri de foame în lipsă de pregătiri, chiar dacă nu pretind decât prețuri de bun simț. Meditații la creativitate. Așa se cheamă ocupațiunea. Pentru majoritatea profilor, facultatea devine doar un pretext, o scuză, un alibi pentru a avea oameni la pregătire. Efortul principal îl depun la pregătiri. Unii fac și cu câte treizeci-patruzeci-40 de oameni pe săptămână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de oameni pe săptămână, cu turma. Vă dați seama cam câți bani scot din asta. E nevoie doar de un calcul matematic sumar. Douăj’ de euroi înmulțiți cu fiecare cap de vită furajată. Un fost student care trăiește din asemenea meditații și-a luat garsonieră cu banii rezultați din afacerea asta. Când se dau rezultatele la admitere, vine și lasă cartea de vizită naivilor intresați să devină jurnaliști. Îți trebuie tupeu, coaie pentru ce face el - asta presupune o abjecție pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
a cazurilor, un jurnalist nu foarte talentat, cum ar fi Olaru, care a lucrat în TV trei zile, dar lucrul ăsta nu-l împiedică să se mândrească cu experiența lui jurnalistică acumulată în 72 de ore. Dacă faci cu el meditație, dacă e și în comisie, chiar nu trebuie să te frămânți. Reciți disciplinat finalul pe care ți l-a dictat la pregătire și te-a pus să-l memorezi. E inutil să vă mai spun că e plină facultatea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
aceiași oameni le vin la curs, nu mai au ce să ne spună în plus decât acele două-trei bancuri sau pilde extrase din experiența lor de viață cu care i-au amețit la pregătire. Facultatea - o prelungire absolut inutilă a meditațiilor. Nu mai au ce să ne spună și ne trimit să ne căutăm de lucru. La muncă, nenorociților! E un mod și ăsta de a-ți recunoaște incapacitatea. Io nu am ce să-ți spun, sunt un bou! Pleacă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de idei, informații istorico-literare pentru cei ce vor veni (oare?!), l-am citit, cum se spune, dintr-o suflare, mai mult ca document sufletesc, dar nu numai... Calea aleasă de tine nu poate fi decât fastă, pentru că e rodul unor meditații și penitențe Îndelungi! Doamne ajută! Mircea. 15 iunie 2012 Progrese minore În corectură și tehnoredactare, noi adaosuri bibliografice, dar bat pasul pe loc. Blocajul se accentuează și asta Începe să mă Îngrijoreze, deși În mod logic ar trebui să fiu
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
Câteodată îi aud vorbind pe șoptite că nu se mai poate, atunci mama propune să-i găsească tata și ei un serviciu, funcționară pe undeva, dar tata nu este de acord și spune că o să încerce el să suplinească dând meditații. Este cel mai bun profesor de matematică din oraș. În fiecare zi, tata citește negreșit câteva pagini dintr-o cărticică pe care scrie Noul Testament. Dacă-l întrebi, explică de ce o face: cărticica asta e îndreptarul său, îl ajută să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]