9,114 matches
-
mult. Nu vreau să vorbesc pentru moment decât de o lume în care gândurile, ca și viețile, n-au viitor. Tot ceea ce-l face pe om să muncească și să se zbuciume se folosește de speranță. Singura gândire care nu minte este, așadar, gândirea sterilă. În lumea absurdă, valoarea unei noțiuni sau a unei vieți se măsoară după gradul ei de sterilitate. DONJUANISMUL Dacă ar fi de-ajuns să iubim, lucrurile ar fi prea simple. Dar, cu cât iubim mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Părinții nu-și țin promisiunile, înjură, bat copiii pentru greșeli minore și aceștia, de teamă, ascund greșeli ca: furtișaguri, note mici la școală, chiulul de la ore, conflicte cu colegii, profesorii și altele. Alteori aceeași părinți îi pun pe copii să mintă când vin musafiri neașteptați cerându-le să spună că ei nu sunt acasă, să mintă când ei le scriu temele și atunci când nu vin la ședințele cu părinții, invocând motive puerile. Copilul în astfel de situații descoperă că părinții lor
ARTA DE A FI PĂRINTE by Cristina- Elena Paviliuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93070]
-
ascund greșeli ca: furtișaguri, note mici la școală, chiulul de la ore, conflicte cu colegii, profesorii și altele. Alteori aceeași părinți îi pun pe copii să mintă când vin musafiri neașteptați cerându-le să spună că ei nu sunt acasă, să mintă când ei le scriu temele și atunci când nu vin la ședințele cu părinții, invocând motive puerile. Copilul în astfel de situații descoperă că părinții lor mint din politețe, din cochetărie, din amor propriu, din solidaritate, din interes sau chiar rea
ARTA DE A FI PĂRINTE by Cristina- Elena Paviliuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93070]
-
când vin musafiri neașteptați cerându-le să spună că ei nu sunt acasă, să mintă când ei le scriu temele și atunci când nu vin la ședințele cu părinții, invocând motive puerile. Copilul în astfel de situații descoperă că părinții lor mint din politețe, din cochetărie, din amor propriu, din solidaritate, din interes sau chiar rea voință. La clasă mi-am dat seama că minciuna are anumite cauze: nevoia de afecțiune, dorința de a fi lăudat și admirat, dorința de a-i
ARTA DE A FI PĂRINTE by Cristina- Elena Paviliuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93070]
-
clasă mi-am dat seama că minciuna are anumite cauze: nevoia de afecțiune, dorința de a fi lăudat și admirat, dorința de a-i pune la anumite încercări pe părinți, de a obține bani sau chiar din plăcerea de a minți. Cine și cum ar putea să-i vindece pe acești copii terorizați, bătuți, umiliți, nerespectați sau numai neînțeleși de părinții și frații lor? Un astfel de copil devine mai târziu un părinte, un cap de familie sau un șef care
ARTA DE A FI PĂRINTE by Cristina- Elena Paviliuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93070]
-
restul de 20% ca o creație, o fantazie sau o portiță de a fi remarcat. Dând exemplu de minciuni, am remarcat că stăpânesc foarte bine această artă. La întrebarea „Cui spui de obicei minciuni”, am observat că sunt și eu mințită ca învățător, dar ponderea cea mai mare o ocupă părinții. Dintre cei care învață să spună adevărul cei mai credibili sunt bunicii, învățătorul, părinții, dar și frica de Dumnezeu. Pornind de la aceste constatări, am provocat cu elevii clasei un dialog
ARTA DE A FI PĂRINTE by Cristina- Elena Paviliuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93070]
-
liber al imaginației și al înțelegerii Obiectul natural se află într-o relație deschisă cu acțiunea artistică. Libertatea artistică are ca substitut necesar arbitrarul esențial în dezvoltarea artei. Pin intermediul arbitrarului, adevărul artei este pus la îndoială: arta poate să mintă. Acest lucru se datorează creației care este lipsită în mod absolut de orice fel de normă. Obiectul de artă adus în existență prin intermediul creației este autonom și liber de orice fel de constrângere. Arta poate fi adevărată sau neadevărată, prin
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
anumite caracteristici ontologice ce stau la baza reprezentării. Astfel, prezența este dedusă din structura conștiinței și nu poate fi dedusă decât prin intermediul percepției, iar în cadrul artei diferența nu este nimic altecva decât prezența însăși. Arta prezentă este arta care nu minte și care nu iluzionează, astfel prezența nu poate fi confundată niciodată cu halucinația. Prezența vine din exterior și este complimentară reprezentării având calitatea și de existență. Dacă prezența este ceea ce se bazează pe existență, atunci înseamnă că este principiu ontologic
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și să accepte consecințele. Ei nu trebuie să înțeleagă că indiferent ce fac, atâta vreme cât spun adevărul totul este în ordine. Totodată nu trebuie să se teamă de reacția noastră în fața adevărului în așa fel încât să simtă nevoia să ne mintă. Poate cel mai important lucru, în urma înțelegerii despre adevăr, este conștiința liniștitoare a faptului că sunt cinstiți cu ei însuși. Pacea interioară care izvorăște de aici este un dar neprețuit. Copiii învață respectul când își observă părinții că se tratează
ARTA DE A FI PĂRINTE by Rita Burduja () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93087]
-
frica arestării. Neîndrăznind să se destăinuie nimănui, izolat, obligat să ducă o viață cotidiană* istovitoare, trăind într-o locuință sărăcăcioasă, prost hrănit, supus agresiunii unei propagande neîncetate și ascultând o limbă de lemn* care erodează inteligența și morala, obligat să mintă și să se prefacă a crede, total dependent de stat, infantilizat, fără proiecte de viitor și fără puncte de sprijin în trecut, el nu-și găsește refugiu decât în alcool sau în cinism. Slăbiciunea unui astfel de sistem care ignoră
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
neobosit muncitor, pentru că și-a impus dintotdeauna rezolvarea muncilor la care se înhamă până în cele mai mici detalii. Organizează nenumărate întruniri și primește multă lume. încă din 1953, el vorbește de o retragere „în linia a doua”. Numai că se minte pe sine însuși căci, în lungile lui insomnii, e obosit de amenințările la adresa puterii sale, iar el le traduce ca fiind tot atâtea amenintări la adresa socialismului. Cum n-a avut niciodată destulă încredere în alții pentru a agrea un adevărat
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
câteva zeci la moarte, în urma unor procese „exemplare”. Lenin se concentrează atunci pe redactarea unui nou cod penal și, la 17 mai 1922, își dă instrucțiunile: „Tribunalul nu trebuie să suprime teroarea*, căci o asemenea afirmație ar însemna să te minți ori să minți; ci s-o fundamenteze, s-o legalizeze în principii, clar, fără să înșele ori să mascheze adevărul. Formularea trebuie să fie cât mai deschisă cu putință, deoarece numai conștiința legală revoluționară și conștiința revoluționară creează condițiile de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
moarte, în urma unor procese „exemplare”. Lenin se concentrează atunci pe redactarea unui nou cod penal și, la 17 mai 1922, își dă instrucțiunile: „Tribunalul nu trebuie să suprime teroarea*, căci o asemenea afirmație ar însemna să te minți ori să minți; ci s-o fundamenteze, s-o legalizeze în principii, clar, fără să înșele ori să mascheze adevărul. Formularea trebuie să fie cât mai deschisă cu putință, deoarece numai conștiința legală revoluționară și conștiința revoluționară creează condițiile de aplicare în fapte
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
înscris în mod explicit principiul, just din punct de vedere politic - și nu doar în termeni strict juridici -, care motivează esența și justificarea terorii, necesitatea ei, limitele ei. Tribunalul nu trebuie să suprime teroarea - a pretinde așa ceva ar înseamna să mintă sau să se mintă -, ci să o fundamenteze, să o legalizeze în principiile ei, clar, fără a trișa sau farda realitatea”. Blindat cu acest Cod Penal, Lenin inaugurează o altă formă de teroare: procesul* trucat și montat cu mare fast
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
principiul, just din punct de vedere politic - și nu doar în termeni strict juridici -, care motivează esența și justificarea terorii, necesitatea ei, limitele ei. Tribunalul nu trebuie să suprime teroarea - a pretinde așa ceva ar înseamna să mintă sau să se mintă -, ci să o fundamenteze, să o legalizeze în principiile ei, clar, fără a trișa sau farda realitatea”. Blindat cu acest Cod Penal, Lenin inaugurează o altă formă de teroare: procesul* trucat și montat cu mare fast - cel al socialiștilor revoluționari
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
un tip de călătorii care lasă a se crede că socialismul reprezintă viitorul omenirii. Răsfățați în condiții excepționale, circulând și trăind în circuite închise, acești privilegiați ignoră totul despre condițiile de existență reale ale populațiilor locale... sau le cunosc și mint cu bună-știință la întoarcere. Treziți din beție, unii dezvăluie totuși mărturii apropiate de cărțile critice apărute între cele două războaie mondiale, cum sunt acele anti-povestiri de călătorie despre URSS-ul lui Brejnev, publicate în 1978 de Nina și Jean Kehayan
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de a fi prefăcut și lipsit de onestitate este la fel de veche ca și diplomația. Este bine-cunoscută definiția dată diplomatului, atribuită lui Sir Henry Wotton, un ambasador englez de la începutul secolului al XVII-lea: „un om sincer, trimis în străinătate ca să mintă pentru țara sa”. Atunci când Metternich a fost informat de decesul ambasadorului Rusiei în timpul Congresului de la Viena, se spune că ar fi exclamat: „Este adevărat? Care a fost motivul pentru care a făcut așa ceva?”. Versiunea modernă a deprecierii diplomației acordă o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
produce obiecte, ci de a răspunde și de subordonații care îi sunt încredințați; prin urmare, se interesează de viața lor extraprofesională, de credințele, moralitatea lor, fapt pentru care este întotdeauna apreciat. Autoritarul incompetent este un conducător „infantil”, lipsit de scrupule; minte, brutalizează, corupe, ia toate măsurile care crede că îl vor ajuta la realizarea scopurilor sale. Democratul autentic este cel care își deleagă autoritatea până la eșaloanele cele mai de jos ale ierarhiei, conduce munca liber aleasă de oameni; când lipsește, nu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de legătură comunitară. Dilema provine din ciocnirea a două obligații morale contradictorii, bazate pe două principii practice distincte: principiul deontologic și principiul consecințelor, ambele fiind de tip universalist. Primul cere să nu-i facem niciodată anumite lucruri aproapelui (să-l mințim, să nu-i respectăm identitatea culturală etc.), oricare ar fi consecințele, „chiar dacă la nivel global rezultă un bine mai mic sau un rău mai mare”. În ceea ce privește principiul consecințelor, acesta cere să facem „ceea ce va produce, la nivel global, cel mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apatrid”, este tocmai opusul arianului legat de pământul natal și grijuliu cu rădăcinile sale, iubind tradițiile imemoriale și veghind la păstrarea pedigriului său. Să nu subestimăm nici componenta agrară a ideologiilor de tip fascist, cu exaltarea pământului țării („Pământul nu minte”, spunea Pétain), loc de conservare a autenticității. Acestui cosmopolitism văzut În cheie atât de negativă i se opune un cu totul alt cosmopolitism, care corespunde concepției despre o lume deschisă tuturor și despre un Pământ ai cărui coproprietari sunt toți
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru tot ce este mic, obidit, scuipat și disprețuit. La nivel macro, mă întreb la ce mai este utilă masa aceasta informă de deșeuri ale unui fost sistem care oricum va vota cu Vadim, Becali & Co., cu cei care-i mint mai deșănțat și mai populist. NU cred că există soluție, mai ales pentru cei care au cunoscut „normalitatea“ administrativă a exilului, din țările europene civilizate. Înclin totuși să cred că enervarea este mai mică în Occident decât aici, dar și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
referă la faptul că nu este important atât adevărul faptic al povestirii vieții, cât relația de încredere stabilită între cercetător și povestitor și semnificația dată de acesta din urmă întâmplărilor prin care a trecut. Important este ca povestitorul să nu mintă în mod deliberat (n.t.). Bob Hope (1903-2003), actor și comediant american, o legendă a showbizului care s-a remarcat prin reprezentațiile ținute pentru soldații americani în afara țării (n.t.). Cu sensul de persoană extrem de zeloasă și entuziastă (n.t
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
mai departe nu e o problemă. La nivelul percepției largi, aceste categorii de cetățeni „au de unde să plătească“, deci nu contează că soluțiile au fost găsite tocmai acolo. Iar Varujan Vosganian și întregul guvern susținător al acestei măsuri nu au mințit: într-adevăr, taxele pe salariile propriu-zise nu cresc. Și dacă totuși și unii salariați vor fi afectați, asta se va întâmpla numai în cazul celor cu venituri foarte mari, care obțineau bani și din diverse forme de remunerare suplimentară. Pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
-nceput, pe cînd ființă nu era, nici neființă,/ Pe cînd totul era lipsă de viață și voință,/ Cînd pătruns de sine însuși odihnea cel nepătruns./ Fu prăpastie? genune? Fu noian întins de apă?/ N-a fost lume pricepută și nici minte s-o priceapă./ Căci era un întuneric ca o mare făr-o rază./ Dar nici de văzut nu fuse și nici ochiu care s-o vază./ Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface./ Și în sine împăcată stăpînea eterna pace
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
le pot înlocui; deicticele cu referire la substantivele din propoziții precedente au, de obicei, această funcție: Pictorii și-au expus lucrările. Acestea au fost vîndute repede. Există și substitute pentru verbe (ex. a face): El a promis să nu mai mintă, dar o face adesea; d) relativa unitate a sistemului timpurilor verbale și a aspectului, contribuie la organizarea secvenței de propoziții/fraze în text; condiția ține însă mai mult de aspectele semantice ale unității textuale decît de cele sintactice; e) paralelismele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]