8,529 matches
-
aclimatizate la înălțimi mari concentrația de esterului glicerin-2-3-difosfat sanguin este mult crescută, ceea ce permite transportul unor cantități mai mari de oxigen la nivelul țesuturilor în condițiile unei presiuni a oxigenului scăzută. Acest fenomen în care o moleculă Y afectează legarea moleculei X pentru transportul moleculei Z. Atunci cînd are loc moartea hematiilor, membrana lor se rupe, hemoglobina este hidrolizată iar Fe recuperat. Ciclul porfirinic se desface iar fragmentele sunt metabolizate de ficat. În urma procesului rezultă o moleculă de CO pentru fiecare
Hemoglobină () [Corola-website/Science/304450_a_305779]
-
concentrația de esterului glicerin-2-3-difosfat sanguin este mult crescută, ceea ce permite transportul unor cantități mai mari de oxigen la nivelul țesuturilor în condițiile unei presiuni a oxigenului scăzută. Acest fenomen în care o moleculă Y afectează legarea moleculei X pentru transportul moleculei Z. Atunci cînd are loc moartea hematiilor, membrana lor se rupe, hemoglobina este hidrolizată iar Fe recuperat. Ciclul porfirinic se desface iar fragmentele sunt metabolizate de ficat. În urma procesului rezultă o moleculă de CO pentru fiecare moleculă de hemoglobină metabolizată
Hemoglobină () [Corola-website/Science/304450_a_305779]
-
moleculă Y afectează legarea moleculei X pentru transportul moleculei Z. Atunci cînd are loc moartea hematiilor, membrana lor se rupe, hemoglobina este hidrolizată iar Fe recuperat. Ciclul porfirinic se desface iar fragmentele sunt metabolizate de ficat. În urma procesului rezultă o moleculă de CO pentru fiecare moleculă de hemoglobină metabolizată. Procesul este unul natural și reprezintă o sursă de CO pentru corpul uman, monoxid care se elimină prin aerul expirat. Produsul de metabolizare final este bilirubina, un pigment de culoare galbenă a
Hemoglobină () [Corola-website/Science/304450_a_305779]
-
X pentru transportul moleculei Z. Atunci cînd are loc moartea hematiilor, membrana lor se rupe, hemoglobina este hidrolizată iar Fe recuperat. Ciclul porfirinic se desface iar fragmentele sunt metabolizate de ficat. În urma procesului rezultă o moleculă de CO pentru fiecare moleculă de hemoglobină metabolizată. Procesul este unul natural și reprezintă o sursă de CO pentru corpul uman, monoxid care se elimină prin aerul expirat. Produsul de metabolizare final este bilirubina, un pigment de culoare galbenă a cărui nivel semnifică distrugerea hematiilor
Hemoglobină () [Corola-website/Science/304450_a_305779]
-
Microscopia de fluorescență este o ramura a microscopiei care studiază fluorescența compușilor organici și anorganici concomitent cu absorbția și reflexia. De obicei cercetarea respectivei proprietăți are loc în prezența unei molecule numite fluorofor : proteina verde fluorescentă, fluoresceină .Proba de analizat este supusă unei lumini cu o anumită lungime de undă.Radiația luminoasă este absorbită de către fluoroflor, care mai apoi va emite o altă radiație luminoasă cu o altă lungime de undă
Microscopie fluorescentă () [Corola-website/Science/312081_a_313410]
-
aerul folosit (uzat). Prin respirație, oxigenul (O) din aerul inspirat ajunge la nivelul celulelor, iar dioxidul de carbon (CO) rezultat este eliminat prin intermediul expirației. Toate organismele aerobe au nevoie de oxigen pentru a-și crea energia prin respirație, prin metabolismul moleculelor bogate în energie, precum glucoza. Pe Pământ există însă și organisme anaerobe, ca de exemplu unele microorganisme din lacurile subterane. Din punct de vedere fiziologic și biochimic, se pot deosebi: respirația externă și respirația internă (sau celulară). Se deosebesc următoarele
Respirație () [Corola-website/Science/312093_a_313422]
-
biochimic, se pot deosebi: respirația externă și respirația internă (sau celulară). Se deosebesc următoarele tipuri: Au loc o serie de procese biochimice la nivelul celulei (mai exact, membrana internă a mitocondriei), în scopul eliberării energiei, care se finalizează cu formarea moleculelor de adenozintrifosfat. Oxigenul inspirat și ajuns în plămâni este transportat, prin intermediul sângelui, către celule și țesuturi. Dioxidul de carbon eliberat de acestea este condus, tot prin intermediul sângelui, la plămâni și eliminat prin procesul de expirație.
Respirație () [Corola-website/Science/312093_a_313422]
-
sunt masele finale ale acestora m1<m2<m3<m4. Ionii de Cu2+ sunt atrași de catod care le cedează electroni, sunt neutralizați și se depun pe acesta. Ionii de 2Cl cedează electroni anodului; atomii neutri de clor, sub formă de molecule de gaz se dizolvă parțial în apă; este caracteristic mirosul înțepător. Neutralizarea electrică a ionilor este însoțită de reacții chimice specifice care transformă calitativ suprafața electrozilor. Reacțiile chimice de la electrozi duc la fenomenul de ionizare electrolitică a acestora. Comparând m3
Efectele curentului electric () [Corola-website/Science/312275_a_313604]
-
pe calea acidului mevalonic și a IPP (izopentenilpirofosfat) și DMAPP (dimetilalilpirofosfat). ul este produs de o serie de plante sau de plancton, având un rol probabil în procesele oxidative încă neclarificat, sau in membrana celulară a bacteriilor sunt legate de molecule de lipide, glicerina și eter. Doză toxică letală „LD50”-pentru șobolan este >2000 mg/kg, are și un efect cancerigen, producând și mutații genetice. În contact cu pielea sau mucoasele are un efect iritant intens; inhalat, produce senzația de vomă
Izopren () [Corola-website/Science/311567_a_312896]
-
de vapori de apă. Schimbările de gaze dintre organism și atmosferă se efectuează în funcție de presiunea atmosferică la locul respectiv. La variația presiunii, fiecare gaz din acest amestec își va păstra proporția față de celelalte, însă în același volum de aer, numărul moleculelor se va mări atunci când presiunea va crește, sau se va micșora - dacă presiunea va scădea. Modificările presiunii parțiale a diferitelor gaze ce intră în compoziția aerului atmosferic au consecințe asupra solubilității lor în lichidele și țesuturile organismului și, de rând
Presiune atmosferică () [Corola-website/Science/311591_a_312920]
-
ul este a doua formă alotropica a oxigenului, fiind constituit din trei atomi ai acestuia. Formulă să chimică este O. Moleculă să este instabilă și se descompune după un timp scurt în oxigen diatomic. El este un oxidant puternic din care cauza este dăunător omului, producând dureri de cap, fiind iritant, caustic al mucoaselor respiratorii. Stratul de ozon prezent în atmosferă
Ozon () [Corola-website/Science/311021_a_312350]
-
ozonului sub acțiunea razelor ultraviolete. ul se obține cel mai simplu de la oxigen, cu ajutorul unei energii străine (căldură, lumină, electricitate), după reacția: Această reacție este endoterma cu concentrație de volum. În proporția cea mai mare oxigenul liber în natură are moleculă formată din 2 atomi, O2. Există însă o formă alotropica a oxigenului având o moleculă formată din 3 atomi, O3 , numită OZON (Corp gazos de culoare albăstruie, cu miros caracteristic , a cărui moleculă se compune din 3 atomi de oxigen
Ozon () [Corola-website/Science/311021_a_312350]
-
energii străine (căldură, lumină, electricitate), după reacția: Această reacție este endoterma cu concentrație de volum. În proporția cea mai mare oxigenul liber în natură are moleculă formată din 2 atomi, O2. Există însă o formă alotropica a oxigenului având o moleculă formată din 3 atomi, O3 , numită OZON (Corp gazos de culoare albăstruie, cu miros caracteristic , a cărui moleculă se compune din 3 atomi de oxigen, care se găsește în natură sau se poate obține prin descărcări electrice în aer și
Ozon () [Corola-website/Science/311021_a_312350]
-
mai mare oxigenul liber în natură are moleculă formată din 2 atomi, O2. Există însă o formă alotropica a oxigenului având o moleculă formată din 3 atomi, O3 , numită OZON (Corp gazos de culoare albăstruie, cu miros caracteristic , a cărui moleculă se compune din 3 atomi de oxigen, care se găsește în natură sau se poate obține prin descărcări electrice în aer și este folosit că antiseptic și la sinteze organice, din fr.ozone DEX 1998) Tocmai datorită faptului că este
Ozon () [Corola-website/Science/311021_a_312350]
-
razelor ultraviolete) și pădurile de brazi (produs în urmă oxidării terebentinei și a altor compuși organici). Existența ozonului în atmosferă este datorată interacției dintre razele solare ultraviolete și oxigenul atmosferic. Aceste raze, caracterizate printr-o cantitate semnificativă de energie, descompun moleculele de oxigen în câte doi atomi. Ozonul se formează prin unirea a câte trei astfel de atomi, dar este instabil, astfel că din nou atomii se unesc în molecule de oxigen și ciclul se repetă la infinit. Stratul de ozon
Ozon () [Corola-website/Science/311021_a_312350]
-
atmosferic. Aceste raze, caracterizate printr-o cantitate semnificativă de energie, descompun moleculele de oxigen în câte doi atomi. Ozonul se formează prin unirea a câte trei astfel de atomi, dar este instabil, astfel că din nou atomii se unesc în molecule de oxigen și ciclul se repetă la infinit. Stratul de ozon din jurul Pământului protejează biosferă de efectele dăunătoare ale radiațiilor ultraviolete solare (cum ar fi cancerul de piele) și ale radiațiilor electromagnetice potențial periculoase. Ozonul format în apropierea pământului este
Ozon () [Corola-website/Science/311021_a_312350]
-
și având un număr impresionant de patente în legătură cu tehnologia. După aceea, și-a îndreptat atenția în a aplica tehnicile de microunde din timpul războiului pentru spectroscopie pe care a prevăzut-o ca o unealtă puternică în studierea structurilor atomilor și moleculelor și ca o potențială bază în a controla undele electromagnetice. La Universitatea din Columbia a continuat cercetările în legătură cu fizica microundelor, în mod particular studiind interacțiunile dintre microunde și molecule și folosind microundele spectrale pentru studierea structurilor moleculelor, atomilor și nucleelor
Charles Hard Townes () [Corola-website/Science/311164_a_312493]
-
prevăzut-o ca o unealtă puternică în studierea structurilor atomilor și moleculelor și ca o potențială bază în a controla undele electromagnetice. La Universitatea din Columbia a continuat cercetările în legătură cu fizica microundelor, în mod particular studiind interacțiunile dintre microunde și molecule și folosind microundele spectrale pentru studierea structurilor moleculelor, atomilor și nucleelor. În 1951, doctorul Townes a conceput ideea de maser iar câteva luni mai târziu el și asociații lui au început munca la un dispozitiv folosind gazul de amoniac ca
Charles Hard Townes () [Corola-website/Science/311164_a_312493]
-
structurilor atomilor și moleculelor și ca o potențială bază în a controla undele electromagnetice. La Universitatea din Columbia a continuat cercetările în legătură cu fizica microundelor, în mod particular studiind interacțiunile dintre microunde și molecule și folosind microundele spectrale pentru studierea structurilor moleculelor, atomilor și nucleelor. În 1951, doctorul Townes a conceput ideea de maser iar câteva luni mai târziu el și asociații lui au început munca la un dispozitiv folosind gazul de amoniac ca un mediu activ. În 1954, prima amplificare și
Charles Hard Townes () [Corola-website/Science/311164_a_312493]
-
a rezultat într-o lucrare comună despre maserii optici și infraroșii și lasere (amplificarea luminii prin emisie stimulată de radiație). Alte cercetări au fost efectuate în câmpul opticii neliniare, radioastronomiei și astronomiei infraroșii. El și asistenții lui au detectat primele molecule complexe în spațiul interstelar și au măsurat pentru prima dată masa unei găuri negre din mijlocul galaxiei noastre. S-a înscris ca Profesor Asociat în Fizică la facultatea din Universitatea Columbia în anul 1948. Townes a fost desemnat profesor în
Charles Hard Townes () [Corola-website/Science/311164_a_312493]
-
A.N. Oraevsky, V.V. Nikitin, G.M. Strakhosvky, V.S. Zuev și alții, doctorul Basov a studiat dependența frecventei oscilatorului având parametrii diferiți pentru o serie de linii spectrale de amoniac. A propus metode pentru a creste frevența stabilității prin încetinirea mișcării moleculelor, totodată a propus metode pentru a produce molecule lente. A investigat funcționarea oscilatorilor cu rezonatoare în serie. A realizat fază de stabilizare a frecventei klystron prin intermediul unor oscilatoare moleculare, a studiat procesul de tranziție în oscilatoarele moleculare și a realizat
Nikolai Basov () [Corola-website/Science/311184_a_312513]
-
Zuev și alții, doctorul Basov a studiat dependența frecventei oscilatorului având parametrii diferiți pentru o serie de linii spectrale de amoniac. A propus metode pentru a creste frevența stabilității prin încetinirea mișcării moleculelor, totodată a propus metode pentru a produce molecule lente. A investigat funcționarea oscilatorilor cu rezonatoare în serie. A realizat fază de stabilizare a frecventei klystron prin intermediul unor oscilatoare moleculare, a studiat procesul de tranziție în oscilatoarele moleculare și a realizat un oscilator folosind un fascicul de amoniac. Ca
Nikolai Basov () [Corola-website/Science/311184_a_312513]
-
de mașină (care țineau loc de vânt, soare, etc.), Lorentz a introdus numere cu doar 3 zecimale. Această inexactitate aparent minoră a fost amplificata și a dat peste cap întreg sistemul. Această exactitate este foarte importantă. Vremea reprezintă comportamentul tuturor moleculelor care formează atmosferă. Principiul Incertitudinii ne împiedică să localizam cu exactitate o particulă, acesta este motivul pentru care previziunile meteorologice nu sunt valabile mai mult de 2-3 zile, și totodată acesta e motivul pentru care ele sunt simple aproximări ale
Teoria haosului () [Corola-website/Science/311971_a_313300]
-
ani-lumină. Forța de gravitație este prea slabă pentru a comprima norul, fiind contracarată de presiunea foarte slabă a gazului din nor. Fie în urma coliziunii cu un braț spiral, fie din cauza undei de șoc emise de supernove, atomii se condensează în molecule mai grele, fapt care duce la formarea unui nor molecular. Aceasta precedă formarea stelelor din nor cu . Discul se concentrează în nucleul viitoarei stele, care poate fi înconjurat de un disc protoplanetar. Aceasta este faza în care se află Nebuloasa
Nebuloasa Orion () [Corola-website/Science/311967_a_313296]
-
și se numesc bosoni; în contrast cu fermionii, ei se pot afla în număr mai mare în aceeași stare cuantică. Exemple de bosoni sunt fotonul și bosonii W și Z. La începutul secolului al XX-lea, a devenit clar că atomii și moleculele cu perechi de electroni sau număr par de electroni sunt mai stabile decât cele cu număr impar de electroni. În celebrul articol din anul 1916 "Atomul și molecula" de Gilbert N. Lewis, de exemplu, regula trei din cele șase postulate
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]