8,622 matches
-
sfârșitul secolului XIX, efectuate de un colectiv format din antropo-geograful francez Emm de Martars și etnograful maghiar M.Peterfy, privind aspecte etnografice ale locuitorilor din Țara Hațegului. Autorul lucrării recomandă celor care vor aborda în viitor tematica cuprinsă în prezenta monografie să aibă în vedere cercetarea și a următoarelor lucrări: Istoria vicariatului greco-catolic al Hațegului, Lugoj 1913. Istoria învățământului românesc din Transilvania până la 1800, București 1944. Din istoria învățământului hunedorean, Ioachim Lazăr, Deva 1973. - Unirea românilor din Transilvania cu biserica romano-catolică
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și cheful regăsindu-se în inimile tuturor cășunenilor. Neculai Pâslaru (n. 17 ianuarie 1866, Comuna Cașin, județul Bacău, România — d. 29 noiembrie 1943, comuna Cașin, județul Bacău, România) a fost un învățător la Școala din Cașin și autor al primei monografii a comunei. A dus o viață de familie exemplu de urmat, dar soarta crudă i-a hărăzit și neliniști, având patru soții care au murit rând pe rând: prima a decedat la nașterea unui copil, alta în urma unui accident iar
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
-le că aceștia luptă pentru o cauză dreaptă. În perioada anilor 1932 - 1934 - 1937, s-a supus la un mare efort intelectual și fizic pentru a-și aduce un ultim obol satului din care făcea parte, și anume redactarea primei monografii a comunei Cașin.. Imaginați-vă ca un intelectual în vârstă de peste 70 de ani, să ia drumul spre gara Onești iar de aici spre București. Acum 70 de ani nu erau alte mijloace de locomoție decât carul cu cai sau
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
volum. Avea credința că-l va putea termina și pe al doilea, dar boala de inimă i s-a agravat și regreta că nu mai are zile să vadă terminarea celui de al II -lea război mondial, să treacă la monografie numele eroilor și veteranilor care au luptat pentru patrie. Dorința Dumnealui înainte de a-și da sufletul a fost să i se facă o înmormântare modestă, să fie dus cu sicriul de un car cu patru boi direct la cavoul unde
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Comitetul de supraveghere și administrație al Gimnaziului „Tudor Vladimirescu”. Conform Listei Monumentelor Istorice - Județul Buzău, 2004, imobilul are statut de monument istoric, fiind nominalizat la poziția 586, cod BZ-II-m-B-02375 („Conacul Procopie Cașota, sat Casota; comuna Glodeanu-Siliștea, datat 1872”). Într-o monografie a satului Corbu, alăturat, la nord, localității Casota, realizată în 1944 de către invățătorul Ion Vișan, se face referire la testamentul lui Procopie Casotta din data de 2 decembrie 1905, prin care acesta donează întreaga moșie (4150 pogoane teren arabil, din
Casota, Buzău () [Corola-website/Science/300801_a_302130]
-
refacem conștiința de neam și spiritualitatea. Comunitatea Românilor din Șerbia editează unică publicație independența a românilor din Șerbia, „Cuvântul românesc”. Pe langă „Cuvântul românesc” apar suplimente editate de filialele CRS și anume: Editură CRS a tipărit și a sprijinit diverse monografii ale localităților românești, manuale școlare și cărți menite publicului larg românesc. Siteul CRS: Www.comunitatea-romanilor.org.rs CRS a înființat 36 de filiale în localitățile rurale cu populație românească și 6 filiale în cadrul românilor din Șerbia plecați în Occident, precum și
Comunitatea Românilor din Serbia () [Corola-website/Science/300841_a_302170]
-
115 x 150 m), înconjurată de șanțuri cu apă (late de 15-20 m). Sistemul defensiv era întregit de un mic bastion circular ("cetatea fetelor"). În secolul al XI-lea aici a fost reședința unui Episcopat Romano-Catolic, mutat apoi la Oradea. Monografia În Biharia au fost descoperite din epoca antică romană: așezare și mormânt al gepizilor ( sec. IV-V), urme ale avarilor târzii (sec.VIII), cimitir din timpul întemeierii statului maghiar (sec.X), cimitir al garnizoanei de apărare a cetății, cimitir medieval
Biharia, Bihor () [Corola-website/Science/300846_a_302175]
-
C ,iar minima în23 februarie 1983 de -22,3°C. Viteza medie multianuală a vântului este de 4,1 m/sec. Cantitatea medie anuală de precipitații este de cca 650-700mm(mai abundente primăvara și toamna).( după stația meteo Borod și monografia județului Bihor) Primele atestări documentare privind învățământul din satul Borod, datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea, când pe lângă Biserica Greco-catolică și cu ajutorul material al nobililor vremii, școlarizarea se făcea cu ajutorul “grămăticilor”. Din 1919 se dezvoltă învățământul de patru și
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
Honvenzilor » de la Uriu este restabilita administrația. Pâraiele : Valea Iancului și Valea Netului sunt doua denumiri hidrografice care amintesc de trecerea lui Avram Iancu după această răsmeriță prin aceste locuri, mărturie fiind mai mulți bătrâni dar și lucrarea lui J.Kadar « Monografia Comitatului Somes-Dabaca, Dej 1903. Căianu își va aduce jerfa sa de sânge în primul război mondial, unde au căzut peste 50 de tineri, iar prin Garda Națională condusă de sublocotenentul George Man în fruntea cetățenilor comunei va contribui la alungarea
Căianu Mic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300868_a_302197]
-
Rupea. Localitatea este cunoscută în special pentru dânsul Fecioareasca Fetelor specific localității, care se află în prezent în repertoriul multor formații artistice profesioniste. Satul Crihalma este situat la șes, sub dealul Doscior, pe malul drept al râului Olt. Există o monografie a satului, nepublicata , întocmită de fostul preot al satului - Dionisie Bucur, în jurul anul 1950. Dată întemeierii satului nu se știe , neexistând documente care să ateste începutul, puținele dovezi care au existat au fost arhivate la Curtea Grofeasca din sat și
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
întemeierii satului nu se știe , neexistând documente care să ateste începutul, puținele dovezi care au existat au fost arhivate la Curtea Grofeasca din sat și au fost distruse în revoluția din 1848 și războiul din 1916, așa cum se arătă în monografia mai sus menționată. Legenda spune că o crăiasa care domnea în regiunea aceasta și-a clădit o cetate cu ajutorul uriașilor din slujba să, pe vârful Dealului Crăiței sau Gruiul lui Crai. Crăiasa s-a măritat cu un prinț frumos, amândoi
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
și îngrijit, ghețar mare, trei grădini, lac pentru colectarea reziduurilor menajere de la animale,etc, este vândută de moștenitorii familiei Petki și cumpărată de 11 țărani din sat, cu contravaloarea a 11 perechi de boi la vremea respectivă. Așa cum reiese din monografia întocmită de preotul satului - Dionisie Bucur, la vremea respectivă acesta a făcut multe demersuri la Consiliul de Miniștrii în vederea încercării de a determina și lămuri statul să cumpere moșia și a o transforma în școală , sau sau sanatoriu, ceea ce nu
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
de cca 3 luni aceștia au darâmat-o și au tăiat totul vânzând materialele de construcție și tot ce au putut și folosind pământul. Aceștia au devenit astfel chiaburi însă au pierdut totul la colectivizare că și ceilalți. La vremea scrierii monografiei, 1950, în satul Crihalma erau 213 case, toate din cărămidă, acoperite cu țigla, fiecare cu 2-3 încăperi și o tinda ( antreu) , cu podea de scândura, cu pivniță total sau parțial sub casă și pod pentru păstrat alimente, obiecte. Populația satului
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
La începuturi satul a fost un sat de iobagi, pe moșia stăpânita de serii de grofi “ domni de pământ” care au stăpânit aceste plaiuri, imbogățindu-se pe spatele și munca țărânilor , țăranii fiind considerați doar unelte de muncă și câștig. În monografia nepublicata a preotului Dionisie Bucur se arată că în anul 1792 în satul Crihalma erau 73 de case de iobagi, 5 case de jeleri (oameni cu funcții în sat sau la Curtea Grofeasca) și 11 case de cetățeni de etnie
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
separare a poporului român al Basarabiei și menținerea lui în sfera de influență a Federației Ruse". Alexandru Moșanu a publicat mai multe lucrări de istoriografie, pe următoarele domenii de interes: Este autorul a circa o sută de lucrări, inclusiv patru monografii dintre care două în colaborare cu alți cercetători și anume: Pentru activitatea sa prodigioasă, a primit Premiul Institutului Cultural Român pentru promovarea valorilor culturii naționale românești. Pe 26 martie 2014, președintele României, Traian Băsescu l-a decorat pe Alexandru Moșanu
Alexandru Moșanu () [Corola-website/Science/301003_a_302332]
-
Babud". În decursul anilor, apare în diverse documente și sub diferite denumiri: 1214 - "Villa Babud", 1262 - "Babuti", 1427 - "Bibotheleke", 1479 - "Babodtheleke", 1510 - "Bobatelek", 1750 - "Nagy Dersida", apărând pentru prima dată cu denumirea actuala în anul 1839. După cum se arătă în monografia Sălajului (1908) de D. Stoica și I.P. Lazăr, Bobota este unul din cele mai vechi sate românești din această parte a județului, locuitorii fiind în cursul anilor nobili și iobagi. Cu o bogată zestre culturală și spirituală, cu tradițiile și
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
1956: 500 locuitori 1966: 402 locuitori români 1977: 336 locuitori români 1992: 210 locuitori români, din care 199 erau ortodocși, 2 greco-catolici și 9 penticostali 2002: 199 locuitori români 2011: 165 locuitori 2016: 99 case, 171 locuitori Bibliografie: Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016, <nowiki>ISBN 978-606-914-017-8</nowiki>
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
este cu mult mai veche. O altă consemnare este din anul 1423 când este pomenit sub denumirea de "villa olachalis Bred." Numele satului variază puțin de-a lungul secolelor, așa cum se consemnează în lucrarea lui Petri Mor, "Szilagyi varmegye monographiaja("Monografia comitatului Sălaj")" publicată în Zalău, 1904: "1450-Bered, 1475-Bros, 1543-Breeb, 1553-Bereed, 1555-Bed, 1557-Beed, 1570-Breh, 1609-Bued." Despre populație, numărul și componența acesteia, datele încep să apară la începutul secolului al XVIII-lea. Este perioada când autoritățile laice iar apoi și cele bisericești
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
de români și 3 de unguri. La pagina 66 a lucrării mai sus pomenite se arată că după 5 ani, în 1720, aici erau tot 4 familii de iobagi dar erau deja 3 de jeleri. Petri Mor în lucrarea sa, ”Monografia comitatului Săjaj” completează aceste date arătând că în anul 1715 erau 45 de suflete (27 români și 18 unguri) iar în 1720 erau deja 60 de locuitori, toți români. După câțiva ani, în 1733, episcopul Inocentiu Klein realizează prima conscripție
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
română: 1956 : 1075 locuitori; 1966: 879 locuitori; 1977: 796 locuitori 1992 : 614 locuitori (336 ortodocși, 3 greco-catolici, 171 baptiști, 65 penticostali și 39 de altă religie) 2002: 593 locuitori; 2011: 550 locuitori 2016: 261 case, 552 locuitori Bibliografie: Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016, ISBN 978-606-914-017-8
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
11 Km de Șimleu Silvaniei și la de municipiul Zalău. Satul Criștelec este atestat documentar din 1257, cu denumirea de Keresteleke. Actuala denumire o primește în anul 1919, nume care se crede că vine de la cetatea Kiris, menționată în unele monografii ale acestor locuri. La locul numit „Fântâna Feciorilor”, odinioară, feciorii satului își găseau loc de refugiu când urmau să fie luați la oaste. Preotul din Criștelec Popa Florea la anul 1669 a scris un Ceaslov. Într-un manuscris, care, în
Criștelec, Sălaj () [Corola-website/Science/301789_a_303118]
-
unități. Așezat la întretăierea unor drumuri importante încă din vechime, satul Creaca apare în documente pentru prima dată în 1385 sub numele de "Kerikapatak". Alte consemnări în documentele vremii, așa cum ne prezintă Petri Mór în lucrarea sa "Szilagyi varmegye monographiaja" (Monografia comitatului Sălaj) publicată în Zalău, 1904, ne pomenesc de "Karika" în 1475, iar în 1543, "Karyka și Kadika". După cum se știe de către mulți dintre locuitori, vatra satului a fost mutată timp de 80 de ani în locul numit ,Satul bătrân” începând
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
că existau aici 5 familii de iobagi iar după două pagini, la 67, vedem că în 1720 existau deja 9 familii de iobagi, 4 jeleri (zilieri) și încă o familie. În completare la aceste date vine Petri Mor care, în monografia sa amintită mai înainte, arată că în 1715 trăiau în Creaca 45 de suflete (27 unguri și 18 români) iar în 1720 s-a ajuns la o populație de 153 de locuitori (81 unguri și 72 români). Conscripția episcopului Inocentiu
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
și juninci, 118 juncani și boi, 48 bivoli, 4 măgari, 75 capre, 342 porci, 195 oi, 702 păsări de curte și 11 coșnițe cu albine. Hotarul satului în jurul anului 1900, așa cum a fost prezentat de către Petri Mor în lucrarea sa ",Monografia comitatului Sălaj”(Szilagy varmegye monographiaja) cuprindea următoarele terenuri: Braniște, Ungur, Șesul din sus, Fânațe, Dâmburele, Iezer, Dumbrava, Săcături, Mestecini, Dos, La șanț, Dumbrăvița, Poiana Munteanului, Valea Indreichii, Satul Bătrân, Ceredești, Dâmbul Morii, Șesul din jos, Cănepiște, Valea Fulgilor, Piatra Lată
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
485 români, 6 țigani și 1 ucrainean) 2002: 492 locuitori (486 români și 6 țigani); dintre locuitori, erau 426 ortodocși, 45 baptiști, 16 penticostali și 5 de altă religie 2011: 423 locuitori. 2016: 204 case, 452 locuitori Bibliografie: Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016, <nowiki>ISBN 978-606-914-017-8</nowiki> Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor De această comună se leagă numele geografului Ion Mac, profesor al Universitații Babeș-Bolyai din
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]