9,277 matches
-
De aceea Guénon plasează existența unui om spiritual pe triada: doctrină, simbol și ritual. Doctrina, așa cum am afirmat în prelegerile mele anterioare, nu înseamnă dogmă, ci modalitate hermeneutică și de aplicabilitate a cunoștințelor transmise de mii de ani. E un nesfârșit temporal, concentrat într-o sumă de noțiuni simbolice care definesc cuantele fotonice și se pot desfășura prin extensie explozivă în universuri complexe. Onto și filogenetic dintr-o celulă ia naștere, prin complexitatea informației deținute, un întreg organism. Așa prin Cuvântul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
urnit./ Pe drumul meu de astre-mpodobit/ aș fi vrut să fii cu mine/ în acea măreață clipă.548 După cum spuneam, fără a pătrunde într-un spațiu meditativ, în gălbenușul matrice sălășluiește o greșeală furtul prometeic din Olimp. Și acolo contemplarea nesfârșitului erodează coaja oului ce ține prizonier focul și îl eliberează ca o transmutare a păcatului în lumină, în acea lumină pe care întunericul n-o poate cuprinde. Dalai Lama consideră că oamenii îmbrățișează o religie cât timp nu au atins
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Un destin amenințător influențează atitudinile cu stări obsesionale, cu conștiința supremației absurdului, a vidului. Dar acestă stare nu înseamnă înfrângere. În ciuda oricărei voințe, oricărei inteligențe și poate tocmai datorită acestora, poetul creează cu o luciditate ieșită din comun, cu eroziunea nesfârșită a vieții, în dauna sufletului și a trupului. Max Jacob 646, un mim fantast, creează un infim acord în oceanul dizarmonic al lumii, pentru a plonja spectaculos în spațiul interior al creierului uzat de căutătorii de incubații subliminale, avizi, la
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
tunete de orgă în glas, urlați profund/ Și-n inimi hrube-n care vechi gemete vibrează,/ Ecourile noastre ca un prohod răspund. 695 Și continuă: O hoardă ticăloasă de mari păianjeni țese/ În creierele noastre rețele fumurii.// Și lungi și nesfârșite convoaie mortuare/ Încet și fără muzici prin suflet trec mereu;/ Speranța-nvinsă plânge; și rea, dominatoare/ Înfinge spaima negrul ei steag în craniul meu696. Alcoolul și drogurile (opium) crează o trecere spre paradisul pierdut, cu șansă mare de a deveni infern
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și tăcere, haosul metafizic ordonat în infinitul vid. Calea e plenitudine și principiul suprem în care se topește întreaga creație. De aceea, ca un ocean, El se întinde la dreapta și la stânga și în tot universul iar prin puterea sa nesfârșită vin în existență toate ființele, El oferindu-le toată libertatea fără să le domine. Apreciind imensitatea, veșnic și fără dorință, am putea să-l numim chiar mic. Dar când toate ființele se întorc în sânul său fără a-l amplifica
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de dragă sufletului nostru, dragostea purtată cu tandrețe spre oul de început al lumii, e teama picurată prin poesie și de aceea ... vâslim printr-o lumină/ cu aripi/ înaintăm/ cu pași nesiguri/ spre Infernalia/ acolo unde/ veșnica tăcere/ a spațiilor nesfârșite/ înspăimântă 794. Și pentru că întotdeauna căutăm cheia de la poarta vidului, aceasta este în misterul poesiei. Fără nicio îndoială, caracterul uranian al adevărurilor profunde ce sălășluiește în vers și între cuvintele acestuia e cheia. Păzitorul porții o păstrează sub forma unei
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ochi, ușor albăstrie.// Cu ce să aseamăn adaosul,/ când vraja pereche nu are?/ Cu o priveliște, cu vreo-ntâmplare,/ uitate-n ținuturi uitat-legendare?// De izbânzi, răspunzând în pierzanii,/ de-un farmec rănit/ amintește umbra subt ochi,/ de-o prelungire la nesfârșit// a vremii cu freamăt de mai,/de mireasma răsurii, de arderea gurii,/ de Eva în fuga ieșind din rai/ și, nu știu cum,/ de-ntâia ei umbra căzută pe drum830. Dacă în limba greacă umbră înseamnă scriere cu lumină 831 și mulți
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
matrice pentru ca după ispășire și iertare să ne întoarcem la armonia prevăzută de Sfântul Ioan în Apocalips: "până rămâne numai ea, ideea/ care forțează spațiul să-i fie împotrivă [...]", Golul-tunel se naște golul-con cu vârfu-n cei ce vin și baza nesfârșită, ei populează tragicul eon cu nori compacți siliți să se târască pe-originarul spațiu ruinat care îi descompune în regnuri și în oameni Aici cuvântul însuși se surpă-n gol spre gol se cațără-n fiorduri fatidice și moare cei
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Un destin amenințător influențează atitudinile cu stări obsesionale, cu conștiința supremației absurdului, a vidului. Dar acestă stare nu înseamnă înfrângere. În ciuda oricărei voințe, oricărei inteligențe și poate tocmai datorită acestora, poetul creează cu o luciditate ieșită din comun, cu eroziunea nesfârșită a vieții, în dauna sufletului și a trupului. "Azi, romburi, cuburi, s-au retras/ orânduindu-se în sfere./ Cel mai senin din Labirintul Cerului/ e-acum. Sus, știu, e Podul Curcubeu/ iubindu-ne în cele Șapte Serpentine/ prin care ai
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
templu, unii intră, alții își continuă drumul și coboară apăsați de bătrânețe pe partea cealaltă a muntelui. Din pântecu-i purces, un stejar suia-n zenit, Tot mai înalt prin ceruri de un albastru greu; Cu el o seminție suia, lanț nesfârșit; Cânta un rege jos, sus murea un dumnezeu 1263. Conștiența noastră subiectivă participă în primul rând, așa cum dovedesc numeroasele cercetări, la activitatea care depășește stadiul uzual de supraviețuire al ființelor create pe pământ. Orice individ care și-a pierdut memoria
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
al treilea care merge alături de tine? Când număr nu suntem decât tu și cu mine Dar când privesc înainte pe drumul alb Mai este întotdeauna cineva mergând alături de tine... Cine sunt gloatele acelea cu fața ascunsă rotindu-se Peste câmpii nesfârșite, împleticindu-se în pământ crăpat Prins în inel în zarea fără adâncime doar Care este orașul de peste munți... În groapa aceasta năruită în inima munților În lumina stinsă a lunii, iarba cântă Peste mormintele răsturnate, în jurul schitului Este schitul pustiu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
să pornim pe câmpia albastră / Se făcea / în vis / că mergeam / când împreună / când singuri / pe drumul închipuit / al aleșilor, / cavaleri astrali. Dar simt cum tot visul / e pentru spirit realitatea / în căutarea / Marelui Magistru / pe figura căruia, / în jilțul nesfârșit / îi văd masca / ce se-aseamănă / nespus de bine / cu a mea/"1289. Nunta simbolică dintre Soare și Lună pare a fi pentru mulți o baladă. Dar nu și pentru autorul 1290 care o imaginează în ochii minții sale de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
stemă. Nu-i greu să înlocuiești steagul tricolor cu altul, monocolor, roșu, pe care să aplici, așa cum au râs totdeauna rușii și nerușii de moldoveni, capul de bou ca stemă. Cât despre imn, acesta există din traducere rusească în „moldovenească” : „nesfârșită-i țara mea iubită”. Cum s-ar putea răspunde de către România la toată această voroniadă ? Mai întâi, și într-un fel e bine, România nu vrea să-i răspundă lui Voronin, adică ar fi de dorit să nu fie luat
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
prostia de a aduce studenții în fața gloanțelor. Cu un adevăr ocolit, spus pe jumătate, împestrițat cu zvonuri, anulat, strivit de „minciuna care stă ca regele la masă”, sprijinit și de la Victoria și de la Cotroceni, cu castele și palate, cu păduri nesfârșite, cu pajiști, cu reședințe luxoase, pentru care nu se plătesc impozite și taxe, cum să-ți nu-ți zburde orzu-n fund și să nu pierzi simțul măsurii? Câtă nedreptate este pe lume! Să luăm cazul unui pensionar care a muncit
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Lăcustă Vodă? Evident, va trebui să vă feriți și să feriți Țara de împrumuturi străine. Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială au interesele lor, îți fac un raport nefavorabil ca să împrumuți în condiții oneroase, că doar „datoria neachitată e comoară nesfârșită”. Deja, domnule Boc, ai făcut destule greșeli, dar, de exemplu, nu intru în corul altora care te condamnă că ai alocat sau vei aloca 70 de milioane de euro pentru un stadion în Cluj-Napoca. Fă-l, domnule, și fă-l
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
la distanță este implicată În mai multe proiecte, cu atât aceștia adună mai multe cunoștințe. Au o foarte mare ambiție să Își Îmbunătățească și capacitatea de rezolvare a problemelor, a mai spus Kulkarni. „Trebuie să Înveți permanent. Viața este un nesfârșit examen. Învățarea nu are granițe. Nu există limită În ceea ce poate face un om“. Spre deosebire de Columb, eu nu m-am oprit doar la India. După ce am ajuns acasă, m-am hotărât să continui explorarea Orientului pentru a găsi și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
MCI, mai ales În privința traficului peste graniță... Cu toții au crezut că apăruse o lume nouă și că ea nu va mai avea sfârșit. Existau firme competitive care foloseau capital liber și toată lumea a crezut că gogoașa se va umfla la nesfârșit. Așa că fiecare companie a spus: «Îmi voi instala cablu cu fibră optică Înaintea ta și voi primi o porție mai mare decât voi». Trebuia să fie doar o creștere pe verticală, drept În sus, și fiecare dintre noi a crezut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
proprietar a dat faliment, iar bunurile sale sunt vândute de bancă cu 10 cenți la dolar. Ei bine, primii cumpărători ai tuturor cablurilor instalate de companiile de cabluri cu fibră optică - care au avut impresia că se vor Îmbogăți la nesfârșit Într-un univers digital aflat Într-o expansiune continuă - au fost acționarii lor din America. După colaps, ei au rămas cu stocuri fie fără valoare, fie În număr foarte mic. Indienii, pe de altă parte, au reușit să fie „al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
nu am avut grijă așa cum se cuvinte de aceste instrumente. De aici ne-am ales cu criza tăcută. Prezumția conform căreia economia Americii, după ce a dominat lumea mai bine de un secol, va continua pe mai departe să domine la nesfârșit este astăzi o iluzie la fel de periculoasă ca și iluzia anilor ’50, și anume că America va fi mereu În frunte În domeniul științei și tehnologiei. Și nici de acum Înainte nu va fi mai ușor. Adaptarea din mers a societății
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
cu venituri medii care se simt presate de China: „În loc să facă o fixație pentru locurile de muncă pierdute În favoarea Chinei, aceste țări ar trebui să-și amintească un fapt de viață economică: nici o țară din lume nu poate rămâne la nesfârșit producătorul cu cele mai mici costuri - până și China va pierde această poziție Într-o bună zi. În loc să Încerce să-și apere slujbele cu salarii mici din asamblare, Mexicul și celelalte țări cu venituri medii ar trebui să se concentreze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
mult mai profund. În articolul de fond al revistei Time (numărul din 24 octombrie 2005), dedicat lui Steve Jobs și iPod-ului video de la Apple, am fost frapat de un anume paragraf. În el scria: „Angajații companiei Apple vorbesc la nesfârșit despre ceea ce ei numesc «colaborare profundă», sau «polenizare Încrucișată», sau «inginerie concurentă». În esență, acest termen Înseamnă că produsele nu trec, pur și simplu, de la o echipă la alta. Nu există faze de dezvoltare discrete, secvențiale. În schimb, procesul este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
trec, pur și simplu, de la o echipă la alta. Nu există faze de dezvoltare discrete, secvențiale. În schimb, procesul este unul simultan și organic. La produse se lucrează În paralel, cu angajarea tuturor departamentelor deodată - design, hardware, software - În ture nesfârșite de revizuiri interdisciplinare ale designului. Managerii altor companii se laudă cu puținul timp pe care-l pierd În ședințe; Apple pune mare accent pe ele și e mândră că o face. Modul Încetățenit de istorie În care se dezvoltă produsele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
se-amestecă-ntr-un cântec cu armonie gravă și pedalată lung... ... și-adorm lipit de zid! O, ce scump e visu-acesta! Ce Taină crește-n zid, de crapă de lumină, Lumină izvorând? Serafice cântări mă însoțesc în sfere pe trepte de lumină, în nesfârșit urcuș... Și crește-n „adormire” un trup sfințit în mine, ca-n Lazăr putrejunea se face Monastire și fiecare rană e-o boabă de rubin, iar lanțul se preschimbă în ochi de Heruvimi ce leagănă în Cruce Hristoși în răstigniri
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
se mai mire - așa cum făcea odinioară păgânul lui Tertulian - că un cărturar ca Mircea Eliade a aderat la Mișcarea Legionară sau că un Frate de Cruce ca Valeriu Gafencu a murit în temniță cu faimă de sfânt! De asemenea, nici nesfârșitele persecuții la care au fost supuși legionarii nu trebuie să contrarieze sau să dezarmeze pe cineva. Istoria a demonstrat că destinul Adevărului este de a fi mereu persecutat. Pe brațele Crucii de pe Golgota au fost pironite Adevărul și Iubirea. Spune
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cărările înaltelor idealuri, cu nobilă generozitate. Apariția lui a fost ca o înviere din morți. Ieșea din bezna temnițelor ca dintr-un mormânt. Dar a fost de nerecunoscut pentru mult încercata lui mamă care vărsase un noian de lacrimi în nesfârșiții ani amari, pentru el și pentru ceilalți doi fii, plecați și ei pe drumul Calvarului, dintre care unul nu se va mai întoarce niciodată. Cât de adânc trebuie să fi pătruns sabia durerii în inima acestei mame-martire când a rostit
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]