18,249 matches
-
de analiza proceselor informaționale din economie , biologie, tehnică industrială, pe când cibernetica tehnică, în sens general, are ca sarcină sinteza mașinilor informaționale, capabile să realizeze algoritmii respectivi și să le traducă în funcțiuni corespunzătoare, care în particular pot imita funcțiunile creierului omenesc. Cu alte cuvinte obiectul ciberneticii tehnice îl constituie elaborarea teoriei acelor mașini și a principiilor de realizare a acestora, care pot realiza algoritmii , care descriu procesele informaționale respective. Se poate face o analogie între cibernetică și alte științe. Astfel, dacă
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
planificării și a rezultatului sportiv scontat. Antrenamentul sportiv: definiție și componente Una dintre definițiile date antrenamentului sportiv este cea inclusă în „Dicționarul terminologic”, conform căreia antrenamentul sportiv este un: “proces pedagogic desfășurat sistematic și continuu gradat de adaptare a organismului omenesc la eforturile fizice, tehnico-tactice și psihice intense, în scopul obținerii de rezultate înalte într-una din formele de practicare competitivă a exercițiilor fizice’’. Desprindem din această definiție, că antrenamentul sportiv nu se desfășoară oricum, ci numai respectând anumite reguli cu
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
și sportivul să modifice treptat conținutul exercițiilor și mijloacelor de antrenament. Dialectica performanței sportive constă în creșterea treptată a eforturilor în antrenament, până la atingerea nivelurilor maxime, permanent modificabile. Această creștere a eforturilor se bazează pe dezvoltarea capacitații funcționale a organismului omenesc, pe puterea lui de adaptare la mediul înconjurător. Cercetările științifice au arătat că, în cazul în care organismul este supus unui excitant care crește dintr-o dată, dincolo de limită, se produce o slăbire a reacției, o inhibiție (inhibiție supraliminară sau inhibiție
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
Siria, de unde și numele ei, de Magdalena. Fiind bântuită de patimi și de necurate duhuri, ea ducea o viață de desfrâu și de ticăloșie. Auzind Însă de Cristos și de puterea propovăduirii Lui cea aducătoare de mântuire pentru tot neamul omenesc, În sufletul ei s-a născut, ca o flacără sfioasă, nădejdea că va fi izbăvită de Isus. Deci, mergând la El, s-a Învrednicit de milostivirea Lui și El a tămăduit-o de toată stricăciunea”. Câteva rânduri mai departe: „O
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Rom. 6). De ce Însă acest lucru presupune și trădarea? Economia aceasta continuă practica sacrificială iudaică: Isus este „jertfa cea adevărată” oferită pentru mântuirea lumii. Din această perspectivă, sacrificială, nevoia trădării din partea lui Iuda devine clară. Isus Își asumă natura căzută omenească, restaurând-o, aducând-o la „desăvârșirea” originară. Dar economia divină nu s-a realizat complet numai prin Întrupare; a trebuit să se Împlinească prin patimile, moartea și Învierea Celui Întrupat. Mișcarea kenotică, prin care Fiul etern devine Dumnezeu-om În
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
etern devine Dumnezeu-om În termeni istorici, e desăvârșită prin moartea și prin Învierea Sa. Dar, pentru ca această mișcare să Îmbrățișeze Întreaga omenire, El a trebuit să coboare În „adâncurile iadului” sub toate aspectele. Isus a trebuit să asume firea omenească nu doar la modul abstract, ci să asume Însăși suferința omenească, În aspra ei realitate. Iar acest lucru a trebuit să-l facă „personal” („ipostatic”), În așa fel Încât Întruparea, moartea și Învierea Sa să poată Îmbrățișa fiecare persoană umană
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
și prin Învierea Sa. Dar, pentru ca această mișcare să Îmbrățișeze Întreaga omenire, El a trebuit să coboare În „adâncurile iadului” sub toate aspectele. Isus a trebuit să asume firea omenească nu doar la modul abstract, ci să asume Însăși suferința omenească, În aspra ei realitate. Iar acest lucru a trebuit să-l facă „personal” („ipostatic”), În așa fel Încât Întruparea, moartea și Învierea Sa să poată Îmbrățișa fiecare persoană umană În parte, În propria ei realitate ipostatică. Cu alte cuvinte, „ca să
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
propria ei realitate ipostatică. Cu alte cuvinte, „ca să ne facă pe noi ceea ce este El”, a trebuit ca „El să se facă ceea ce suntem noi”, În felul cel mai deplin cu putință, asumându-și aspectele cele mai Întunecoase ale vieții omenești. Faptul implică nu doar suferința fizică și emoțională, ci și trădarea omenească. Într-adevăr, trădarea este un simbol pentru cel mai josnic act pe care noi Îl putem săvârși față de altă persoană (de aceea adulterul a fost văzut dintotdeauna ca
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ceea ce este El”, a trebuit ca „El să se facă ceea ce suntem noi”, În felul cel mai deplin cu putință, asumându-și aspectele cele mai Întunecoase ale vieții omenești. Faptul implică nu doar suferința fizică și emoțională, ci și trădarea omenească. Într-adevăr, trădarea este un simbol pentru cel mai josnic act pe care noi Îl putem săvârși față de altă persoană (de aceea adulterul a fost văzut dintotdeauna ca fiind păcatul cel mai grav Într-o căsătorie: el trădează Încrederea și
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
față de altă persoană (de aceea adulterul a fost văzut dintotdeauna ca fiind păcatul cel mai grav Într-o căsătorie: el trădează Încrederea și, prin aceasta, subminează o relație ca nici un alt păcat). Pentru a-și asuma totalitatea vieții și suferinței omenești, Isus a trebuit să-și asume și trădarea. Numai astfel kenoza Lui se putea „desăvârși”, Îndurând suferința și calvarul nu doar al torturilor fizice, dar și pe acela provocat de trădarea de către unul dintre ucenicii Săi. FINAL PASAJ RETRAS Origen
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Câteva grupuri de gnostici, despre care vorbesc Irineu și Tertulian, Îl consideră adevăratul mântuitor al omenirii. După Pseudo-Tertulian, „deoarece puterile [vrăjmașe] ale acestei lumi nu doreau ca [Isus] Cristos să pătimească, pentru ca nu cumva moartea Lui să aducă mântuirea neamului omenesc, [Iuda], preocupat de mântuirea neamului omenesc, l-a predat pe Cristos”. Alt grup, mult mai radical, văd În Iuda singurul apostol cu discernământ, care a recunoscut În Isus un pseudo-mântuitor, un impostor. Prin urmare, nu mai avem de-a face
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
vorbesc Irineu și Tertulian, Îl consideră adevăratul mântuitor al omenirii. După Pseudo-Tertulian, „deoarece puterile [vrăjmașe] ale acestei lumi nu doreau ca [Isus] Cristos să pătimească, pentru ca nu cumva moartea Lui să aducă mântuirea neamului omenesc, [Iuda], preocupat de mântuirea neamului omenesc, l-a predat pe Cristos”. Alt grup, mult mai radical, văd În Iuda singurul apostol cu discernământ, care a recunoscut În Isus un pseudo-mântuitor, un impostor. Prin urmare, nu mai avem de-a face cu o trădare, ci pur și
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
fac o mulțime de păcate și de crime” (p. 38). Isus explică visul În felul următor (p. 39): numele invocat de preoți este numele Său; tot numele Său e scris și pe casa unde au loc jertfele. În numele Său generațiile omenești „au sădit copaci fără rod, În chip rușinos”. Iar cei doisprezece preoți, vulgari, păcătoși, criminali, desfrânați sunt chiar cei doisprezece apostoli, care n-au Înțeles taina lui Isus, pervertindu-I mesajul. Să nu uităm că avem de-a face cu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
pe Irineu. Ereticii vorbesc despre Iuda ca despre un „instrument al mântuirii”, care L-ar fi predat pe Isus kata ten epouranon gnosin (conform gnozei supracerești) și ar fi Îndeplinit agathon ergon eis sotherian (un lucru bun spre mântuirea [neamului omenesc]). Din cele două mărturii, de fapt, reduse la una singură, cea a lui Irineu, rezultă o imagine, Într-adevăr, pozitivă despre Iuda, „cunoscător al adevărului” și „instrument al mântuirii”. Totuși, mărturia lui Irineu nu prezintă garanție sută la sută, din
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
spre lucruri pernicioase” (Iacob 1,15); ⎯ anomia, „fărădelegea”; păcatul presupne transgresarea unor norme divine (1Ioan 3,4); ⎯ adikia, „nedreptatea”; păcătosul refuză să fie drept atât față de om, cât și față de semeni (1Ioan 5,17); ⎯ prosopolempsia, „favoritism, părtinire”; insul aplică măsura omenească În locul celei dumnezeiești (Iacob 2,9). Blasfemia După dicționarul etimologic al lui Chantraine: blasphemein, În greaca clasică, nu are un sens specific religios, ci Înseamnă „a Înjura, a vorbi de rău pe cineva, a calomnia”. Este sinonim cu loidorein, „a
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
atunci când spuneau că vindecă prin Beelzebul]; e așadar limpede că blasfemul Împotriva Duhului se referă la Domnul Însuși și că Domnul spune acest cuvânt desemnându-se pe Sine”. Când se autointitulează „Fiu al Omului”, Isus se referă la firea Sa omenească (incluzând comportamentul Său uman); când vorbește de Duhul Sfânt, vorbește de firea Sa divină. Atanasie Întărește demonstrația făcând apel din nou la Ioan, de trei ori: episodul manducației trupului Mântuitorului (6,62-63); episodul samaritencei (Isus Îi spune acesteia: Dumnezeu este
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
lui Isus, reducându-L pe acesta la simplă creatură, inferioară Tatălui. Atanasie reia versetul și propune o interpretare diferită În Contra Arium I,50. Aici pneuma nu denumește a treia persoană a Treimii, Duhul Sfânt, ci Duhul care lucrează prin firea omenească a lui Isus, săvârșind minuni. Ioan Gură de Aur Interpretarea marelui capadocian la cuvintele Domnului se află În Omilia 41 despre Evangelia după Matei. În confruntarea Sa cu fariseii Isus merge până la capăt cu blândețea și Îngăduința. El nu le
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Creștinismul poate fi definit mai degrabă ca o religie a Cărților, nu a Cărții. Dar, Înainte de orice, creștinismul este religia lui Isus Cristos; revelația creștină este revelarea lui Isus Cristos, Dumnezeu și om deopotrivă, mort și Înviat Întru mântuirea neamului omenesc. Ajunge să amintim de sensul prim al cuvântului euanghelion: „veste bună”, nu gen literar! Dumnezeu nu ne-a trimis un nou gen literar, o nouă Carte spre mântuire, ci o „veste bună” Întrupată În propriul Lui Fiu. Isus, da, se
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
În sine, aceasta neputând fi conținută decât de Persoana lui Isus, Dumnezeu-Om. Relativizarea percepției noastre asupra Noului Testament, adică Înțelegerea faptului că textele dintr-Însul nu au căzut din cer și că ele conțin mesajul mântuitor Într-un limbaj omenesc, nu Înseamnă altceva decât reafirmarea, implicită, a transcendenței lui Dumnezeu și nelegitimitatea faptului de a-L reduce pe Fiul lui Dumnezeu la conținutul unei Cărți. Astfel vom Înțelege mai just și dezbaterea din jurul canonului Scripturii, precum și soarta rezervată apocrifelor. * Constituirea
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
iadului, cu puterea Ta, Cuvinte. Iadul Întâmpinându-Te, Cuvinte, s-a amărât, văzându-Te om Îndumnezeit rănit de bătăi și Atotputernic; și de Înfricoșătorul Tău chip a rămas fără glas”. Iar În Cântarea a șasea: „Împărățit-a iadul peste neamul omenesc, dar n-a rămas În veci; pentru că Tu, Puternice, fiind pus În groapă, cu palma Începătoare de viață ai rupt Încuietorile morții; și ai propovăduit celor ce dormeau acolo din veac izbăvirea nemincinoasă”. Coborârea lui Isus În iad este o
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
retrage strategic, lăsându-i Iadului dirijarea operațiunilor. Totul Însă e zadarnic. „Porțile de aramă s-au sfărâmat, drugii de fier s-au făcut zob și toți morții au fost sloboziți din legături. Și cum a intrat Împăratul slavei, cu Înfățișare omenească, tot Întunericul Iadului s-a luminat.” Nu pot reproduce integral scena, care ar merita o interpretare profesionistă. De altminteri, cu această mise en scène, cu această „tragicomedie” sacră, desfășurată la porțile iadului, Încep unele slujbe de Înviere. Iadul Îl ia
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
dintre ființa lui Dumnezeu și energiile Sale. În deplin acord cu Palamas, Stăniloae susține inferioritatea științei profane, inclusiv a filozofiei, față de Învățătura Duhului Sfânt. După el există, pe de o parte, o știință intelectuală, al cărei motor principal este rațiunea omenească și, pe de altă parte, o știință spirituală, transmisă omului prin har. Prima este naturală, a doua, supranaturală. Știința spirituală se dobândește prin asceză și rugăciunea inimii. Înainte de a discuta teoria lui Palamas despre lumina dumnezeiască pe care călugării pretind
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
mântuirii: mântuirea nu valorează nimic dacă nu privește Întreaga omenire; 2) faptul că mântuirea se realizează În istorie, loc al Întrupării Cuvântului. Tema universalității/catolicității Bisericii, a unei Biserici contemporane cu momentul Creației, deschisă tuturor și prin care Întreg neamul omenesc e chemat să se mântuiască (nu doar „aleșii”/„credincioșii”/„orthodocșii”), va deveni una din temele majore ale constituției Lumen gentium. În ce privește a doua temă, a dimensiunii istorice, recuperată tot prin Părinți, ea se regăsește ca element axial al gândirii teologice
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
care le ilustrau de obicei tratatele „clasice” De Ecclesia, Înrobite analizelor juridice. „Definirea Bisericii ca un mysterium (gr. mysterion) reia o temă patristică și mistică, ce se referă la unirea intimă cu Dumnezeu prin care se realizează unitatea Întregului neam omenesc. Expresia mysterion tes ekklesias apare În Fragmentele despre Iov ale lui Origen. Alexandrinul lega expresia de Învățătura despre Revelație și de economia mântuirii” (Pietri, p. 518). În ce-l privește, Augustin afirmă, În De baptismo contra Donatistas 5,28,39
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
rezumată astfel: Evanghelia lui Iuda ni-l prezintă pe discipolul trădător Într-o lumină extrem de favorabilă, ca un intim al lui Isus, căruia Acesta Îi dezvăluie secrete nedezvăluite nimănui și căruia Îi poruncește să-L vândă pentru mântuirea Întregului neam omenesc. Iuda devine astfel coautor al mântuirii, iar gestul său, un sacrificiu eroic. Nici un verset din Evanghelia lui Iuda nu susține această interpretare, propusă oarecum sub presiunea modei actuale. Dimpotrivă, textul vorbește despre Iuda ca despre un daimon, cuvânt care are
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]