8,467 matches
-
este alcătuită din formațiuni sedimentare flișoide de vârstă Jurasic superior - Cretacic inferior (Strate de Sinaia). Pânza aflorează pe sectorul Orșova - Drobeta Turnu Severin într-un afloriment spectaculos la Vârciorova, în amonte de Cazanele Mari (viaductul Grăniceri) precum și la confluența dintre pârâul Sirina și Dunăre. Pânza Getică aflorează în partea vestică a Parcului Natural Poțile de Fier în arealul Munților Locvei și la est de Valea Cernei. Fundamentul metamorfic este reprezentat prin șisturi metamorfice cu diferit grad de metamorfism. Alături de acestea sunt
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Valea Racilor (în ) este un afluent de stânga al râului Arieș. Acest râu a săpat Cheile Turului (prin ridicarea lentă a culmii de calcare jurasice). Pe harta oficială a municipiului, publicată de Primăria Turda, poartă numele de Pârâul Racilor. Harta Iosefină din 1769-1773 (sectio 110) arată că în acea perioadă pe teritoriul orașului Turda, de-a lungul acestei văi, existau 7 mori de apă. Conform acestei hărți, Valea Racilor ar fi curs parțial de-a lungul străzii Dr.I.
Râul Valea Racilor, Arieș () [Corola-website/Science/307889_a_309218]
-
(denumită și Nouă pentru diferențiere de Schitul Agapia Veche) este o mănăstire ortodoxă de maici din România, situată pe valea pârâului Agapia, la o distanță de 9 km de orașul Târgu Neamț. Ea se află amplasată în mijlocul unei păduri, la o distanță de 3 km de satul Agapia (județul Neamț). Este una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din România
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
1940-1950), Eustochia Ciucanu (1960-1992) și Olimpiada Chiriac, iar printre duhovnicii săi s-a numărat protosinghelul Nicodim Măndiță (1935-1945, 1962-1975). La această mănăstire s-a retras și mitropolitul Irineu Mihălcescu al Moldovei în perioada 1947-1948. Mănăstirea Agapia este situată pe valea pârâului Agapia, fiind străjuită de dealurile Muncelu, Ciungi, Bogoslov și Dealul Crucii. Complexul mănăstiresc cuprinde bisericile „Sf. Voievozi”, „Adormirea Maicii Domnului”, „Sf. Ioan Bogoslovul” și paraclisul „Sf. Nicolae”, clădirile de incintă și satul mănăstiresc alcătuit din 141 de case monument istoric
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
derivat bîrsan (bârsană) care desemnează lână lungă și aspră (țurcană) Geografic, este o depresiune dispusă în interiorul arcului Carpatic, delimitată de localitățile Apața la nord, Bran la sud, Vlădeni la vest și Prejmer spre est. Este străbătută de numeroase râuri și pârâuri repezi de munte, fiind delimitată pe o bună porțiune de râul Olt. Locuită din vechi timpuri, în 1211 regiunea a fost donată Cavalerilor Teutoni de către Regele Andrei al II-lea al Ungariei pentru păzirea graniței de sud-est a Regatului Ungariei
Țara Bârsei () [Corola-website/Science/303218_a_304547]
-
mare construcție medievală cu dublă funcționalitate (civilă și militară) din România aflată încă "în picioare". Castelul a fost ridicat în secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaști. Este o construcție impunătoare, prevăzută cu turnuri, bastioane și un donjon. Acoperișurile sunt înalte și acoperite cu țiglă policromă. Castelul a fost restaurat și transformat în muzeu. Cetatea a fost una dintre cele mai mari și vestite proprietăți ale
Castelul Hunedoarei () [Corola-website/Science/302217_a_303546]
-
Minereul fărâmițat manual („părăclit”) cu ciocanul era așezat în blocuri de fag întărite cu cremene , puse în dreptul fiecărui pisălog, prevăzut la capătul de jos cu saboți de cremene sau de fier. Șuvoiul de apă, ce era îndeobște abătut dintr-un pârâu apropiat, mișca roata, iar fusul acesteia, cu ajutorul unor zimți, ridica și lăsa în voie pisăloagele să cadă în blocul de fag cu minereu. Măcinatul și spălatul minereului erau ajutate de o șuviță de apă, care trecea necontenit prin piua de
Aur () [Corola-website/Science/302304_a_303633]
-
001 m), intersectează cursul mijlociu al văii Pietroasa de Jos, urcând spre nord până la localitatea Bistrița Bârgăului. În continuare, către est, urmărește valea Bistriței până în apropiere de Colibița, de unde se abate spre sud, și întretaie cursul superior al Pănulețului și pârâul Colbul, pe sub Vf. Țiganca. Limita se orientează către nord-est, ocolind Vf. Dălbidanu (1.648 m), Vf. Tomnatec (1.542 m), Vf. Buba (1.670 m), și traversând cursul superior al râului Dorna până în valea Negrișoarei, pe care o însoțește către
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
o însoțește către nord până la Măgura Mică (1.226 m), ocolind în continuare, pe la nord-nord-est, Vf. Buza Șerbii (1.530 m). Spre comuna Saru Dornei, limita sud-estică a depresiunii cu același nume, pătrunde adânc în masiv până în apropiere de confluența pârâului Haitii cu Neagra Sarului, de unde se abate către nord-est, pe lângă Piciorul Cerbului (1.650 m) și piciorul Țiganului (1.700 m), până în valea Călimanului. Limita estică marchează contactul dintre munții cristalini ai Bistriței și masivul vulcanic al Călimanului. De la localitatea
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
pe lângă Piciorul Cerbului (1.650 m) și piciorul Țiganului (1.700 m), până în valea Călimanului. Limita estică marchează contactul dintre munții cristalini ai Bistriței și masivul vulcanic al Călimanului. De la localitatea Panaci ea se îndreaptă către sud-est de-a lungul pârâului Călimanelul și străbate depresiunile Păltiniș, Drăgoiasa, Bilbor, pentru a se orienta apoi spre sud-est urmărind valea Secului și cea a Topliței, până la localitatea cu același nume. Limita sudică este jalonată de valea transversală a Mureșului (defileul Toplița-Deda), care separă Călimanul
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
el a descoperit mormântul lui Emil Rebreanu într-o livadă de la marginea fostei frontiere. La 2 octombrie 1921, Liviu Rebreanu a fost prezent la exhumarea rămășițelor pământești ale fratelui său și reînhumarea lor pe pământul fostului Vechi Regat Român, peste pârâul care fusese graniță (de la Ghimeș la Palanca), așa cum fusese ultima sa dorință. Reînhumarea a avut loc într-un cadru oficial, cu concursul societății „Mormintele eroilor căzuți în război”. Reîntors la București, Liviu Rebreanu a reluat lucrul la roman, fără a
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-a-A-05644 și fiind formată din 7 obiective: Mănăstirea Slatina se află la o distanță de circa 28 km nord-vest de orașul Fălticeni, într-o zonă împădurită de la poalele Munților Stânișoarei, pe valea pârâului Suha Mică. Numele Mănăstirii Slatina provine de la un izvor cu apă sărată (slatină) aflat în apropiere, care a secat în timp. Istoria zidirii mănăstirii se pierde în negura timpului. Legendele spun că aici trăia un sihastru cu numele de Pahomie
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
a Județului Suceava în spatele Munților Calimani, în Depresiunea Dornelor - subdiviziunea Depresiunea Șarul Dornelor, care este un spațiu intramontan dominat de terase (șesuri ) cu un sol pietros și sărac, neprielnic agriculturii Comună Șaru Dornei se învecinează: Altitudinea minimă este la confluenta pârâului Borcut cu Râul Neagră Șarului și altitudinea maximă în Pietrosul Călimanilor, respectiv - 2102 m. Rețeau hidrografica este formată de râurile Neagră Șarului și Sărișorul Mare cu afluenții acestora. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Șaru Dornei se ridică la
Comuna Șaru Dornei, Suceava () [Corola-website/Science/302003_a_303332]
-
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,32%). Pentru 1,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Reședința comunei este Satul Neagră Șarului. Este organizată administrativ în 7 sate ce sunt dispuse radial pe cursul unor pârâuri de munte: Șaru Dornei, Neagră Șarului, Gura Hâiții, Sărișor, Plaiu Șarului, Sărișoru Mare, Șaru Bucovinei . Comună este străbătuta de drumul județean DJ174 , care vine de la Vatră Dornei , intră în comuna prin satul Plaiu Șarului, străbate parțial satul Șaru Dornei și
Comuna Șaru Dornei, Suceava () [Corola-website/Science/302003_a_303332]
-
suflete.Odată cu împroprietărirea din 1942 prin Ordinul Primăriei Bucovina,Directoratul Afacerilor Administrative Nr.7158/1942 și Ordinul Nr.682/1942,comuna Voivodeasa a fost desființată,declarată SAT și lipită ( nu contopita ) de Comună Sucevița. Satul Voivodeasa este așezat pe valea pârâului Voivodeasa, care se varsă în râul Sucevița. Se mărginește : 1 La nord ( apus ) - comună Putna ( dealuri și păduri) 2 La sud ( răsărit ) - comună Marginea 3 La vest - satul Sucevita 4 La est- Comună Horodnic de Sus ( dealuri și păduri ) . Orașul
Voievodeasa, Suceava () [Corola-website/Science/302015_a_303344]
-
teritoriul comunei Glăvile face parte din podișul Getic, fiind situat în partea de nord-est a Olteniei la vest de Olt. Cu toate localitățiile din jur, comuna Glăvile are numai hotare naturale marcate de cumpăna apelor ce formează bazinul hidrografic al pârâului Pesceana. Astfel, la vest este culmea dealului numit Dealul Stăneștilor și o separă de comuna Stănești; mai la sud se învecinează cu comuna Gușoeni și este delimitată prin Dealul Teiului. La nord se învecinează cu comunele Pesceana și Scundu, delimitată
Comuna Glăvile, Vâlcea () [Corola-website/Science/302026_a_303355]
-
alte particularități,relieful comunei se poate împărți în două mari zone și anume:partea de nord-deluroasă și partea de sud-relief de muntoasa .Culmile domoale și paralele ale dealurilor sunt în general orientate pe direcția N-S,fiind despărțite de afluenții pârâului Pesceana ce traversează comuna Glăvile.Spre miazănoapte,altitudinea maximă a dealurilor nu depășește 400m față de nivelul mării,iar spre sud,la hotar cu comuna Amărăști,altitudinea lor scade la 150m.Luncile dintre dealuri ocupă suprafețe mici,sunt înguste și nu
Comuna Glăvile, Vâlcea () [Corola-website/Science/302026_a_303355]
-
suprafață de 135 km² și o lungime de 24 km, însă ea curge pe teritoriul comunei Valea Moldovei pe o lungime de mai puțin de 1 km mai precis chiar în zona de confluență. Principalul afluent din cursul inferior al pârâului Suha Mică este Valea Seacă, care cu întregul său bazin ocupă cea mai mare parte din cursul teritoriului. Pârâul Valea Seacă are o lungime de 10 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 12 km². Afluenții săi sunt de
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
o lungime de mai puțin de 1 km mai precis chiar în zona de confluență. Principalul afluent din cursul inferior al pârâului Suha Mică este Valea Seacă, care cu întregul său bazin ocupă cea mai mare parte din cursul teritoriului. Pârâul Valea Seacă are o lungime de 10 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 12 km². Afluenții săi sunt de dimensiuni foarte mici. Referitor la râul Moldova considerăm că dacă bazinul acestui râu totalizează o suprafață de 4.326
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
Ardeal pentru muncă, care erau agricultori și crescători de animale, în special oi. În perioada stăpânirii austriece (1774-1918) au fost colonizați germanii, repatriați apoi în 1941. Numele inițial al satului Valea Moldovei a fost Valea Seacă, nume dat după denumirea pârâului ce străbate satul de la vest la est. Numele nou de Valea Moldovei, a fost dat în în 1967, după noua împărțire administrativ teritorială. Satul Mironu își are numele de la un locuitor numit Miron, meșter fierar, așezat în zona centrală a
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
numi Băile Govora localitatea s-a numit Prajila. În urmă desființării comunei Govora, aceasta a decăzut ca importanță și azi este confundată deseori cu BĂILE GOVORA. Govora este străbătuta de DN67 (Rm. Vâlcea - Târgu Jiu) și se află la confluenta pârâului Hința cu râul Govora. Principala ocupație a locuitorilor este agricultură și creșterea animalelor. În perioada industrializării, majoritatea locuitorilor lucra la Uzina de Soda Govora și în Băile Govora. Accesul cu trenul se face până la gară Govora și de acolo cu
Govora, Vâlcea () [Corola-website/Science/302028_a_303357]
-
secol, părți de sate se află dincolo de Darjov, ele nu sunt legate prin poduri de restul comunei. Cand Darjovul își crește apele, părțile acestea de sate rămân complet izolate. Poate poate, odată și odată se va arcui și pește undele pârâului vre-un pod. Ca să nu mai vorbim de ulițele desfundate de ploi de toamnă până primăvară. Vatra satului Turia se află în valea pârâului cu același nume. La intrarea în Turia din Vale, curge un izvor, iar din imediata să
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
de sate rămân complet izolate. Poate poate, odată și odată se va arcui și pește undele pârâului vre-un pod. Ca să nu mai vorbim de ulițele desfundate de ploi de toamnă până primăvară. Vatra satului Turia se află în valea pârâului cu același nume. La intrarea în Turia din Vale, curge un izvor, iar din imediata să apropiere începe singură ulița a satului ce se strecoară printre deal și parau. Dintre toate satele, Turia din Vale este cea mai rea așezare
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
printre deal și parau. Dintre toate satele, Turia din Vale este cea mai rea așezare. Pe după sat, din locul numit Siberia, un drum poartă pe călător spre Turia din Deal. Satul este așezat pe panoul dintre Valea Turiei și valea pârâului Chiara. Din ulița principala se desprind ulițe care se îndreaptă spre est și sfârșesc în izlaz. De la halta Recea, spre Barcă, pe sub dealul Stepru, după 1960 s-a format un nou sat. Lângă cele 3-4 case ale localnicilor s-au
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
traversează șerpuitor localitatea, întregesc relieful acestei așezări. Ca aspect general valea este asimetrică, mai abrupt fiind malul drept care în cea mai mare parte se sprijină pe dealuri, în timp ce malul stâng este plat pentru că este săpat în depozitele ultimei terase a pârâului. Lunca Otăsăului este destul de bine dezvoltată în special la nord și la sud, spre zonele de intrare și ieșire a Otăsăului din localitate. Desfășurarea luncii se face pe o lungime de 3,5 km și cu o pantă de 15
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]