8,290 matches
-
mare a verii. El a venit atunci când spiritele tuturor erau înfierbântate, erau cuprinse de patime, și cu cânticele sale în care se concentra visul, gândul și dorința fiecărui individ a rupt coaja ce acoperea gura vulcanului, lăsând astfel ieșire liberă patimilor strânse la un loc. Și pentru acest lucru toți tinerii s-au cuprins de acel pesimism învăpăiat, la unii de ocazie; de aceea toți au început să scrie, să cugete, să vorbească în aceeași limbă dulce ca și el...” Este
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
umezeală mistică, pierdută cu îmbătrînirea, / Se face praf și pulbere". [*the furnace of desire: vezi numeroasele referiri în opera lui Blake la "furnale"/"cuptoare înalte".] "Iubirea-i plăcere, solidă, aieve, Nimic fantezist, nimic ideal, Ea e fericirea omenescului neam; Celelalte patimi se mișcă de-a pururi Toate supuse-ascultînd de Iubire, Ea este al minții tiran". Resignation / Resemnare - "Norii cei negri ai Discordiei învăl[uind] Cerul". Journal / Jurnal - "mașinăria cea întunecată", "enigmatică și nevăzută"; "Sacra Bucurie-a Iubirii a murit"*; "Temnița lanțului
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
să cânți îți trebuie o anumită stare sufletească. O armonie în sufletul tău. Cel ce merge să fure pe cineva, acela nu poate cânta. Nici cel ce merge să facă o nedreptate. Nici cel al cărui suflet e ros de patimi și de vrăjmășie față de camaradul său. Și nici acela al cărui suflet este rupt de credință. De aceea, voi, legionarii de azi sau de mâine, de câte ori veți avea nevoie de a vă orienta în spiritul legionar, să vă reîntoarceți la
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Părintele Nil Dorobanțu a fost un mare monah și faptele sale, file de istorie, rămân ascunse sub oborocul vremurilor păgâne pe care le trăim încă și care au pus stăpânire și pe cei obligați să facă lumină, să facă cunoscute patimile și vrednicia faptelor credincioșilor și a slujitorilor Bisericii lui Hristos. Prin tăcerea lor, Părintele Nil Dorobanțu rămâne condamnat a nu-și putea rosti cuvintele mărețelor sale fapte prin gura celor rămași. Dar Dumnezeu împarte harul cu cei vrednici, nu cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ani de Temniță Grea. La fel și șefii de unități menționați, au primit câte 10 ani de temniță grea, dar pe Costinel Popovici nu l-au descurajat, nu l-au clătinat. El crede! Viața legionarului este o pătimire continuă (vezi patimile Mântuitorului Iisus Hristos) și un urcuș ce continuă întru desăvârșire. Temnița, pentru el, a fost un popas pe drumul ales, convins că vom birui toate cumpenele vieții și toate vrăjmășiile și nedreptățile. Temnița a fost pentru el o luptă cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
vor vorbi și pietrele! Vuind, cumplita urgie se va înfrunta veșnic cu neînvinsa IUBIRE, până când tulnicele heruvimilor vor suna chemarea din urmă. Atunci, nici o putere din negrul infern nu va putea acoperi sudoarea frunții noastre, faptele noastre și însângeratele noastre patimi. „Astăzi și în zilele care vor urma, nu este decât un fel de a nu fi trădător, nu va fi decât un chip de viață care să nu fie trădare: e viața eroică” ( I. S.). Osânda biruită înseamnă veșnicie întru
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
noștri vor învia, ei se vor ridica cu raclele în spate, cu ștreangurile pe gât, cu fluierele picioarelor zdrelite, cu tâmplele găurite, de sub vitriol, de sub grele lespezi de beton și Dumnezeu ne va recunoaște că am fost ai Lui după patimile noastre, după rănile noastre, și în vecii vecilor ne vom bucura de lumină veșnică. Vești săgetătoare: „Venerabilii” politicieni de azi au redeslănțuit campania de distrugere a Mișcării Legionare cu vechea și „neghioaba” lor acuzație de fascism jargou folosit de toți
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
am fost contrariată. Cum domnule, ăștia sunt criminalii fioroși despre care am învățat eu la școală? Ce schimbare profundă a avut loc, oare, în închisoare de au devenit „mielușei”, de au învățat maniere de „nobili”, de vorbesc așa calm, fără patimă, de sunt așa corecți? Treptat mi s-au lămurit și celelalte nebuloase. Legionarii nu au fost niște criminali. Iată ce le spunea Corneliu Zelea Codreanu despre violență și orice fel de ripostă necreștină: „Camarazi, noi slujim lui Dumnezeu și patriei
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
dat curaj și bărbăție, mi-a fost spadă și scut. Să te arunci în flăcări și să nu fii mistuit. E ocrotirea Cerului, sabia Arhanghelului Mihail, protectorul spiritual al Mișcării Legionare și puterea Crucii lui Hristos, cea cu care prin patimile Sale a sfărâmat porțile iadului.
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
propriilor experiențe sau cunoștințelor arheologice și istorice. Volumul Scene din viața dobrogeană reunește povestiri fie rurale, fără acțiune, cam idilice, în care sunt abia schițate câteva personaje (La cișmea), fie din alt mediu social, mai agitat, cu oameni orbiți de patimă și băutură, apăsați de fapte necinstite, samavolnicii, toate părând însă niște pretexte pentru descrierea locurilor și obiceiurilor (Între pescari). Altundeva se creionează personaje de o bunătate cristică, negustori, muncitori portuari, ca în schița În jurul lui Muratacai, o oarecare reușită în
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
Articolul-program are în vedere „teatrul de mâine”, în întâmpinarea căruia se propune crearea unei atmosfere favorabile și a promovării unui repertoriu original, ceea ce ar însemna selectarea unor piese „noi”, ca Baia domniței de Const. Rîuleț, Inspectorul broaștelor de Victor Eftimiu, Patima roșie de Mihail Sorbul și Morții cântă de Al. Davila, cât și publicarea unor texte de teorie sau critică, plasate la rubricile „Știri și polemici”, „Adevăruri crude”, „Expoziții” etc. În sumar mai intră versuri de Al. Iacobescu, I. C. Aslan, Al.
TEATRUL DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290109_a_291438]
-
Corneliu Moldovanu, Sandu Teleajen, Christea N. Dimitrescu (Cridim), Ada Umbră, poeme în proză de Const. Rîuleț și, bineînțeles, mult teatru sau comentarii despre teatru. Al. Bran și Ion Minulescu emit considerații despre „teatrul de mâine”, sunt analizate piesele Răzbunarea și Patima roșie de Mihail Sorbul, e comentată dramaturgia lui Henrik Ibsen (Const. Rîuleț), Maurice Maeterlinck (Al. T. Stamatiad), G. B. Shaw. Sunt incluse și însemnări despre Marioara Ventura, Al. Davila, G. Ciprian ș.a., se publică un interviu cu George Enescu, e
TEATRUL DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290109_a_291438]
-
1966; Cu ușile deschise, București, 1967; Nu trageți în caii de lemn, București, 1967; Durerile altora, București, 1969; Scamatorul, București, 1969; Camera cu oglinzi, București, 1971; Drumul spinos al întoarcerii, București, 1971; Viață de buzunar, București, 1972; Navetiștii, București, 1974; Patima urșilor albi, București, 1975; Arșița verii și a sufletului meu, București, 1976; Roșu pe alb, București, 1977; Jean, fiul lui Ion, București, 1978; Până mă întorc, visează, București, 1980; Suplinitorii, București, 1982; Lege și anexă, București, 1983; Sărindar, București, 1984
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
6; Cristea, Interpretări, 73-78; Damian, Intrarea, 103-106; Dimisianu, Prozatori, 93-95; Mircea Iorgulescu, „Drumul spinos al întoarcerii”, RL, 1971, 9; Alex. Ștefănescu, „Drumul spinos al întoarcerii”, LCF, 1971, 23; Laurențiu Ulici, „Navetiștii”, REVR, 1975, 2; Cristea, Domeniul, 238-243; Valentin F. Mihăescu, „Patima urșilor albi”, LCF, 1976, 22; Titel, Pasiunea, 65-68; Valeriu Cristea, Romanul monografic, RL, 1976, 24; Dimisianu, Nouă prozatori, 152-171; Cornel Ungureanu, Documente de viață, RL, 1979, 17; Cristea, Faptul, 241-244; Ștefănescu, Jurnal, 92-93; Radu G. Țeposu, „Lege și anexă”, 1983
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
intelectuali români. De o calitate literară superioară sunt portretele și amintirile cuprinse în jurnalul intitulat Secvențe din purgatoriu (1999), unde stilul alert și verva portretistică se îmbină cu luciditatea și înțelepciunea retrospectivei, evocările fiind lipsite de spirit vindicativ sau de patimă. Peste decenii întâmplările consemnate în secțiunea Oameni și destine se colorează altfel, iar chipurile unor oameni de litere intrați de acum în istorie, ca Șerban Cioculescu, Mihai Beniuc sau George Ivașcu, par a fi ale unor personaje de roman. SCRIERI
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
doar să fie lămurit și înfăptuit prin existența umană. Simbioza dintre viața religioasă și gândirea filosofică apare în India ca un fenomen promovat de două împrejurări fundamentale: omul religios nu se teme de erezie, iar filosoful nu e atins de patima singularității. Această potrivire a creat un climat optim pentru dezvoltarea spiritualității indiene. India secolelor VI-V î. Hr. trecea printr-o perioadă de intense căutări spirituale și intelectuale. Cadrele înguste ale vedismului au fost depășite. Ritualurile și credințele trec în plan
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
starea de „insubstanțialitate a materiei” sau de „meditație asupra nimicului”. Înfățișându-i maestrului realizarea sa, acesta l-a felicitat și l-a tratat ca pe un egal. Gautama însă a înțeles că învățătura lui Ărăda Kălăma nu duce la diapariția patimii, la stingerea dorinței, la pace, la eliberarea de suferință pe termen lung. Nemaiavând ce să învețe de la acest faimos maestru, Gautama se îndreaptă spre Răjagṛha, capitala regatului Magadha. Regele Bimbisăra, fermecat de tânărul ascet, îi oferă jumătate din regat, dar
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
drum. Propovăduiți Legea, care este binefăcătoare la începutul său, binefăcătoare la mijlocul ei, binefăcătoare la sfârșitul ei. Propovăduiți-o în spiritul ei, în litera ei, arătați, în toată puritatea sa, practica vieții religioase. Există ființe care sunt din fire orbite de patimă: acestea se vor converti la Lege”. Buddha însuși se îndreaptă spre Uruvilvă (păli: Uruvelă). Predica sa aici cunoaște un succes considerabil, iar doctrina atrage rapid asceți, căutători ai salvării și în general pe toți cei care nu erau satisfăcuți de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
acum bodhisattva în cerul Tuśita. Potrivit legendei, viitorul Buddha și-a ales singur locul, momentul, casta și pântecul din care urma să se nască. Mama sa avea toate calitățile necesare unei femei menite să nască un Buddha: era lipsită de patimă, nu pusese niciodată în gura ei alcool și era plină de devoțiune. Se spune că Mahă Măyă a avut un vis prin care i s-a arătat că un elefant alb, care trăia în munții de aur, a coborât în
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
un tron și un altar, hotărât să nu se ridice înainte de a fi reușit să cunoască cauza și remediul răului care-l constituie suferința. În meditație, la picioarele arborelui de pīpal, Gautama înfruntă ultima dintre încercările inițiatice. Măra, Ispititorul, Zeul Patimilor, care domnește peste simțuri și peste dorințe, revine, și prin viziunile sale caută să l distragă de la concentrarea spirituală, pentru a-l împiedica să ajungă la cunoașterea ultimă. Acest zeu a înțeles că descoperirea iminentă a salvării, oprind ciclul etern
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
așezi la masa de scris și vezi hârtia albă înaintea ta,atunci îți dai seama ce vîrtej cumplit îți face mintea în jurul unui subiect.E un chin facerea asta...Talentul e un accident de naș tere,e boală grea...Cere patimă și meșteșug.De aceea artistul nu poate fi un poligraf.Arta cere conștiință;fără un perfect simț de onorabilitate literară nu se pot scrie lucruri de seamă.” “Eroii mă persecută...Forfotesc în mintea mea... Vorbesc...Le văz gesturile;le aud
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
spontan, dar netransfigurate literar vor apărea imediat după război, în foileton, în cotidianul Românimea, fiind reunite în volum, în 1921, sub titlul Capitala sub ocupația dușmanului. Îndată ce orașul va răsufla însă liber la sfârșitul anului 1918, Constantin Bacalbașa, care avea patima ziaristicii în sânge, își va reîncepe activitatea de presă, tot la un jurnal conservator, înființat pentru a încerca să salveze dintre ruinele partidului ideea conservatoare, legată acum de numele a două personalități care au avut luciditatea (dar și norocul) să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
primi acest onor, mie făcut de Colegiul al IV-lea mehedințean; cu toate că scump îmi este a vedea în votul său și a lui întărire că țara, în a sa neatârnare, știe a-și revărsa dreptatea asupra urii și a orbirii patimilor. Mai este aceasta o dovadă că, dacă am putut face ceva pentru țară, ea nu a uitat-o și tot crede că, de departe ca și de aproape, nici o împrejurare 10 nu-mi poate stinge adânca dorință de a o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
armate străine, la cea dintâi turburare care ar mai urma la noi? 74 bucureștii de altădată 32. Vasile Pogor. Oare o asemenea stare de lucruri nu pune în pericol chiar existența noastră națională? Ar trebui cineva să fie orbit de patimi sau trădător țării, ca să o tăgăduiască. Noi, cari nu aveam altă ambițiune decât de a trăi liberi ca cetățeni români în patria noastră, și a vedea onoarea, viața și averea fiecăruia garantate prin instituțiunile țării; noi, cari ne-am săturat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tot timpul cât a durat această instituție, s-au ținut vreo trei sau patru conferințe. Însă, în schimb, comitetul a fost răsturnat cel puțin de 7 ori. Societatea a durat o iarnă. Ab ovo2, firea românului ușuratecă și pornită către patima lucrurilor mici cât și sentimentul lui destructiv se manifesta. Îmi amintesc și simt parcă și acum febrilitatea cu care așteptam ziua și ora ședinței în care era să se dezbată grava chestiune a răsturnării comitetului. Pătimaș de luptă, militant prin
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]