7,807 matches
-
la extrema opusă, susținând că, pentru a se dezvolta, copilul are nevoie de libertate deplină. O astfel de concepție abandonează copilul propriilor sale pulsiuni și influențelor neprevăzute ale mediului. Fără a merge atât de departe în a susține ideea autonomiei, pedagogia nondirectivă recomandă intervenția adultului numai la cererea copilului, în rest, lăsându-i acestuia din urmă libertatea de a-și alege activitățile. Concepțiile amintite limitează foarte mult sau chiar neagă necesitatea intervenției adultului în procesul devenirii copilului (în particular, se neagă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Blaga" din Sibiu. A publicat peste 180 de articole în ziare, reviste de cultură și de specialitate și aproximativ 150 de studii în volume și în reviste cu profil psihologic și pedagogic. Volume apărute: Familia și Casa de Copii (1989), Pedagogie. Propedeutică. Didactică (1997), Prostituția între ignorare și mistificare (2005), Lucian Bologa. Viața și Opera (2005), Surâs, lacrimă, speranță. Publicistică psihologică și pedagogică. 1972-2005, vol. I-II (2006), Umorul în publicații astriste (2007), Tratat de Pedagogie. Propedeutică (2007), Educația și integrarea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și Casa de Copii (1989), Pedagogie. Propedeutică. Didactică (1997), Prostituția între ignorare și mistificare (2005), Lucian Bologa. Viața și Opera (2005), Surâs, lacrimă, speranță. Publicistică psihologică și pedagogică. 1972-2005, vol. I-II (2006), Umorul în publicații astriste (2007), Tratat de Pedagogie. Propedeutică (2007), Educația și integrarea europeană (autor și coord. 2007), Țiganii / Romii. Realități și perspective (autor și coord., 2008), Pelerini în Țara Sfântă (2008), China un univers fascinant de cultură și civilizație (2010), Bicentenarul nașterii Mitropolitului Andrei Șaguna (autor și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și perspective (autor și coord., 2008), Pelerini în Țara Sfântă (2008), China un univers fascinant de cultură și civilizație (2010), Bicentenarul nașterii Mitropolitului Andrei Șaguna (autor și coord. 2010). A primit, în anul 2003, Premiul Academiei Române "Constantin Rădulescu-Motru" pentru lucrarea Pedagogie. Teoria educației, vol. I (2001) și vol. II, (2002). Este prezentă bio-bibliografic în enciclopedii și dicționare apărute în țară și în străinătate. Elena Macavei, Curtezane și pseudocurtezane (c) 2011, Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, Iași, str. Grigore
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
deosebiți. Imperia s-a remarcat prin rafinament artistic, în salonul ei primea intelectuali de vază pe care-i încânta cu conversații spirituale și cu sensibile interpretări muzicale. Cardinalul și umanistul Jacopo Sadolet, prieten cu Pietro Bembo, autorul unui tratat de pedagogie, De liberis recte instituendis liber, 1533, al unei lucrări de reflecții, De laudibus philosophiae libri duo, 1538, a celebrat-o în scrierile sale. Imperia a fost amanta unor importante personalități ale timpului, printre care și cel mai mare bancher din
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o serie de strategii, de intervenții astfel Încât copiii să beneficieze de șanse În vederea adaptării și familiarizării cerințelor vieții sociale din comunitate. Transpunerea În practică a integrării copiilor cu cerințe speciale necesită un sistem Închegat de acțiuni din domenii diverse: psihologie, pedagogie, sociologie, asistență socială, medicală, juridică etc. Educația incluzivă nu este o sarcină numai pentru profesori, ci necesită schimbări la diferite nivele ale Învățământului. Modul În care profesorii realizează incluziunea În clasă depinde, În mare măsură, de atitudinea lui față de copiii
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2151]
-
, Lia (2.XII.1930, Nicolinț, Serbia), filolog și memorialistă. Este fiica Paraschivei (n. Ruja) și a lui Teodor A. Ciobanu, preot. Urmează școala primară în satul natal, apoi Liceul Român din Vârșeț și Școala Superioară de Pedagogie din Zrenjanin, secția limba și literatura română-limba și literatura sârbo-croată. Între 1957 și 1966 funcționează ca profesoară la școala elementară din Ecica și în Redacția programului în limba română de la Radio Novi Sad. În 1970 obține licența la Facultatea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287954_a_289283]
-
să facă din școală „un factor de cultură cu o rază de acțiune mai cuprinzătoare”, A. acordă o atenție specială mișcării ideologice, literare și științifice din țară și din străinătate. Dacă nu publică deloc literatură propriu-zisă, în schimb studiile de pedagogie, filosofie, estetică, istorie și istorie literară sunt bine reprezentate și au adesea o remarcabilă ținută academică. Printre colaboratorii revistei s-au numărat câțiva autori de prestigiu, ca Ion Pillat (Tradiție și modernism, Specificul românesc în lirica noastră modernă, Poezia pură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285491_a_286820]
-
face clasele primare în satul natal, pe cele secundare la Liceul „Lațcu Vodă” din Siret și Facultatea de Litere și Filosofie la Universitatea din Cernăuți, fiind licențiat magna cum laude în 1936, în limba și literatura română, secundar istorie și pedagogie. În timpul studenției devine membru al asociației Arboroasa, căreia în 1934 și 1935 i-a fost și președinte, apoi vicepreședinte al Centrului studențesc din Cernăuți (1936). Se orientează spre mișcarea legionară și spre extrema dreaptă, reprezentând studențimea bucovineană la congresele Uniunii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
procuror-șef la procesele ulterioare: „Prea mulți oameni credeau că au fost lezați pe nedrept de liderii celui de-al Treilea Reich și voiau o judecată În acest scop”. De la Început, procesele criminalilor de război germani au Îmbinat justiția și pedagogia. Procesul de la Nürnberg era transmis de două ori pe zi la radio, iar dovezile adunate aveau să fie expuse În școli, cinematografe și centre de reeducare din Întreaga țară. și totuși, efectul educativ al proceselor nu era Întotdeauna garantat. La
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Vichy de a substitui prezentului urban supărător un trecut rural idealizat. După război, sub a Patra și a Cincea Republică, statul a investit sume considerabile În conservarea specificului național și regional, acumulând un patrimoine culturel conceput ca un soi de pedagogie palpabilă: după un secol tulbure și dureros, un glacial memento contemporan despre trecutul unic al țării. Dar, În ultimele decenii ale secolului, Franța (Franța lui Mitterrand și Chirac) suferise schimbări care o făceau de nerecunoscut. Acum se cereau comentate nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Pentru decorativismul bizantin, mărcile stilistice stau, de asemenea, la îndemâna artizanului: linii în zig-zag, steluțe înscrise în cercuri, ochiuri, împletituri de linii de evanghelii etc. Ilustrarea acestei metode facile, Eugene Grasset o va numi la rândul lui "Art facile", camuflează o pedagogie negativă a exemplului prost. Baltazar se pronunță ferm împotriva unei naționalizări a artei populare, arta veche românească prin împrumutarea, translația motivelor caracteristice în arta cultă, echivalent cu "un botez românesc stilului bizantin"155. "Artistul sau decoratorul care folosește elemente populare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atitudinea față de sine, atitudinea față de muncă, atitudinea față de instituțiile statului, etc). Varietatea de forme și conținuturi ale atitudinilor existente În realitatea psihologică umană a determinat abordarea fenomenului din unghiul de vedere al mai multor discipline: psihologia generală, psihologia socială, sociologie, pedagogie etc. Se poate spune că, până acum, principalul loc În studiul atitudinilor Îl deține psihologia socială care le-a acordat, lecenii de-a rândul, o mare atenție și a reușit să treacă de la descrierea, definirea și clasificarea or la făurirea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a le Încălca pe ale altora”. Este deci, o „concepție democratică” asupra relațiilor interumane. Asertivitatea a fost introdusă de unii specialiști În terapia comportamentală, fiind preluată apoi și utilizată În relațiile de muncă, În tehnicile comerciale, În Învățământ și În pedagogie. Unele studii științifice au demonstrat marea eficiență a exersării asertivității și impactul favorabil asupra persoanelor În toate domeniile vieții lor. Astfel, considerăm că această componentă a competenței sociale ar putea face parte din educația de bază, Începând dacă nu din
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Sociale și la dezvoltarea sistemului de servicii de asistență socială. Chiar de la înființarea învățământului de asistență socială, la Universitatea din București, au avut loc discuții despre locul unde trebuie plasată asistența socială: la sociologie, la psihologie, la psihopedagogie specială, la pedagogie. S-a luat în acel moment o decizie cu consecințe pe termen lung, foarte importantă pentru profilul profesiei: secția de asistență socială s-a dezvoltat în cooperare cu secția de sociologie și cu sprijinul acesteia, proiectată, totodată, cu un profil
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
instituțională și care dispăruse din conștiința colectivă mai bine de 25 de ani. Din anul universitar 2001-2002, învățământul superior de asistență socială s-a organizat pe module de specializare: servicii de asistență socială pentru familie și copil, asistența socială comunitară, pedagogie socială, politici sociale, probațiune, consiliere și asistență socială școlară, prevenirea și combaterea drogurilor, a violenței domestice etc. La acestea s-a adăugat formarea postuniversitară de tip masterat și doctorat. Un accent special a fost pus pe acele forme de specializare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cercetarea interculturală; (c) cercetarea cantitativă și cercetarea calitativă; (d) cercetarea constatativă și cercetarea experimentală. În cele ce urmează, le vom discuta pe scurt pe fiecare dintre acestea. 1.4.1. Cercetarea fundamentală versus aplicativă Cercetarea pedagogică fundamentală contribuie la constituirea pedagogiei ca știință, este teoretică și intens conceptualizată și presupune formularea unor teorii, legi și modele care caută să aducă noi informații științifice, să explice sau s. optimizeze fenomenul pedagogic în ansamblul său. Cercetarea pedagogică aplicativă, pe de altă parte, urmărește
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
vertical obiectivele urmărite, iar în căsuțele rezultate nivelul de realizare a obiectivelor de către fiecare elev); 1.De-a lungul timpului, rezultatele experimentelor au fost prezentate pe larg în zeci de studii publicate de membrii colectivului de cercetare în Revista de pedagogie, Anuarul Centrului de științe socioumane din Iași, seria dedicată filosofiei din Analele Universității „Al.I.Cuza” Iași. Vezi o prezentare extinsă a rezultatelor cercetărilor în Roman, 1995. -verificarea rezultatelor clasei conform principiului 50/50 (cel puțin 50% dintre elevii clasei
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Iași. Vezi o prezentare extinsă a rezultatelor cercetărilor în Roman, 1995. -verificarea rezultatelor clasei conform principiului 50/50 (cel puțin 50% dintre elevii clasei trebuie să realizeze cel puțin 50% dintre obiective); -dacă principiul nu este respectat, se revine cu pedagogie corectivă (în funcție de gravitatea situației, reluarea materiei cu întreaga clasă, cu o parte a acesteia studiu individual etc.); -reaplicarea probei 1. Prin obiective operaționale înțelegem obiective educative redactate în termenii „ce trebuie să știe” sau „ce trebuie să știe să facă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de instrucție în masă" / 55 Capitolul 2. Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă / 59 2.1. Analiza discursivă a manualelor de istorie ca vectori ai memoriei naționale / 59 2.2. Analiza documentelor sociale și critica "sociologiei de fotoliu" / 63 Capitolul 3. Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare / 67 3.1. Patriotism civic pre-naționalist (1831-1859) / 73 3.1.1. Cadrul politic / 75 3.1.2. Sistemul educațional / 79 3.1.3. Concepția despre naționalitate / 90 3.1.4. Memorii colective: gestiuni separate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
infrastructura instituțională a statului modern, reprezintă cureaua de transmisie ce asigură transferul consensului asupra valorilor fixat de elitele politice și intelectuale către păturile inferioare ale societății. Manualul școlar, în special cel de istorie națională, este vehiculul prin intermediul căruia se realizează "pedagogia neamului". Educația publică de masă a fost agentul de naționalizare prin care s-a operat instituționalizarea identității naționale și configurarea unei concepții specifice despre trecutul colectiv. Într-o capodoperă a genului sociologiei istorice, în care educației școlare îi este atribuit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
O succintă privire istorică asupra evoluției literaturii didactice românești apare ca o prefață necesară a capitolului metodologic. 1.2.1. Literatura didactică românească: de la bucoavnă, prin abecedar, către manual Manualul școlar de istorie este principalul instrument prin care se realizează "pedagogia națională", fiind, de asemenea, principalul vector al memoriei colective. Ca unealtă pedagogică de creare a sinelui național, manualul de istorie s-a dovedit a fi cel mai eficient medium înspre atingerea acestui scop. Însă manualul de istorie este un instrument
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
socializarea mnemonică și echiparea lor cu o memorie sociobiografică. În al doilea rând, funcția socială primordială a școlii este de a asigura un proces educațional, în cadrul căruia moștenirea culturală a societății este prezervată și transmisă mai departe pe calea unei pedagogii a memoriei. În fine, prin crearea de texte istorice sub forma manualelor școlare de istorie, comunitatea textuală a națiunii își istoricizează existența, elaborându-și o meta-narativă a originii, destinului și devenirii. Școala este, așadar, instituția cardinală a comunității textuale a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sociale pe care le tratează ca depozitare ale semnificațiilor grevate material ale realității sociale, ca urme ce au supraviețuit acțiunilor actorilor sociali, a căror studiere facilitează înțelegerea realității sociale sau a feliilor de realitate aflate sub vizorul investigației. Capitolul 3 Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare Faimoasa sentință postulată de K. Marx și F. Engels în Manifestul Partidului Comunist din 1848 potrivit căreia "un spectru bântuie Europa" a fost puternic afectată de distorsiunile inerente oricărei argumentații pro domo sua. Nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
minorat" (selbstverschuldeten Unmündigkeit). Dimpotrivă, statul habsburgic urmărea introducerea omului în starea de tutelaj statal prin formarea lor ca cetățeni conștiincioși moral și supuși politic statului habsburgic. Școala, transformată în politicum de către Maria Tereza, cu asistența lui von Felbiger, propovăduia o pedagogie a obedienței statale și a loialității dinastice. Infuzia iluministă în corpul social, realizată prin reformele educaționale începute în 1774, vizau "formarea unor cetățeni docili dar instruiți, capabili să aplice în provincie directivele economice, politice, culturale și religioase trasate de cabinetul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]