8,218 matches
-
cel puțin nu În următoarele trei zile. Distracție plăcută! strigă el, trimițându-ne sărutări În oglinda retrovizoare. E minunat, spuse Sammy În timp ce ne croiam Încet drum prin traficul de pe West Side Highway. Ca un copilaș care a scăpat de școală prefăcându-se că e bolnav. Am pus Monster Ballads (comandată de la un număr cu 800 Într-o criză de insomnie, la trei dimineața) În CD-ul cu șase discuri și am căutat până am dat de „To Be with You“, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cină Încât avusese dificultăți să răspundă la Întrebări simple, cum ar fi ce studia și unde se născuse. Deși nu-i mai văzuse pe Avery și Penelope de ani Întregi, tata tot mă mai suna din când În când, se prefăcea că e dealerul fictiv al lui Avery și mă Întreba cu o voce fals-baritonală dacă aș vrea să cumpăr cinci sute de grame din „cea mai tare marfă“. Ni se părea extrem de hilar și În mod evident el nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
și mă Întorceam acolo, ca un porumbel la cuib, de fiecare dată când veneam În oraș. La gândul că Sammy stătuse singur acolo mă cuprinse tristețea și nostalgia. Ne-am instalat În cel mai puțin mizer separeu și ne-am prefăcut că analizăm meniurile din plastic, care nu se schimbaseră de zeci de ani. Deși eram ghiftuită, am cumpănit dacă să-mi iau pâine prăjită cu scorțișoară sau cartofi prăjiți și apoi am hotărât că În afara Manhattanului excesul de carbon era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ăia de treabă pentru echipa lor redacțională. Totuși, până când m-am Întors, Philip părea să-și fi pierdut cunoștința. —Philip. Hei, uite, ți-am adus o bere. —Hrr. Mormăia, cu ochii zbătându-i-se sub pleoape, semn clar că se prefăcea. —Hai, scoală-te odată. Poate că ești beat, dar nu dormi. Ce-ar fi să te pun Într-un taxi? —Mmm. O să dorm puțin, iubire. Hrr. Își ridică picioarele Încălțate pe canapeaua mea cu o agilitate surprinzătoare și strânse una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
de cele cinci-șase ori când fusesem acolo cu ea și o urmărisem În timp ce flirta cu Sammy, Îl Îmbrățișa, Îi mulțumea și se purta În general ca și cum ar fi cei mai buni prieteni. Din câte Îmi dădeam seama, totuși, nu se prefăcea; chiar nu avea habar cine e. În acel moment, atenția tuturor se Îndreptase spre situația jenantă care se desfășura și cu toții se Întrebau probabil de ce anume tipul ăsta foarte atrăgător li se părea atât de al naibii de cunoscut când nu reușeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
că n-o numești relație, dar nu cred că el a Înțeles asta până acum. Sincer, nu știu cum să explic, pentru că nu sunt sigură că eu Însămi Înțeleg. E ca și cum Philip și cu mine avem această Înțelegere mută, reciprocă, să ne prefacem că suntem Împreună deși nu am fost niciodată intimi. Capul i se ridică brusc. —Ce? E imposibil. Nu e imposibil. Aș minți dacă aș spune că nu m-am Întrebat de ce nu-l interesez, dar te asigur că n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
de Înfrumusețare și destrăbălare nocturnă. Privit Sammy, dar nu și atins (Ambien-ul Isabellei nu durase suficient) și În general avut grijă ca toți invitații să fie mulțumiți și să nu se bage În Încurcături. Am terminat cu Turcia așa cum Începuserăm - prefăcându-ne că eram Împreună - deși, dacă cineva s-ar fi obosit să se uite mai cu atenție, ar fi observat că nu dormisem nici măcar o dată În camera lui Philip. În săptămâna de după Întoarcerea acasă, eu și Philip ne Întâlniserăm În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
am văzut așa dezamăgiți. Ei, poate ajungem noi acolo, spuse Will, nu prea convins. Am auzit că se mănâncă decent. Și, În sfârșit, din fericire, conversația lunecă spre viitoarea lor excursie În Caraibe și eu am rămas acolo În tăcere, prefăcându-mă interesată, În timp ce visam la Întâlnirea mea romantică, nocturnă, cu noul meu iubit. 27 Ziua de luni a trecut În ceață. Eram atât de nerăbdătoare să-l văd pe Sammy după serviciu Încât am plutit toată ziua Într-o stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
În copilărie În Poughkeepsie. Avea să-mi spună că nu va fi ușor - să fim Împreună, cu presiunile sociale și profesionale cu care ne confruntam amândoi - dar că merită să luptăm, iar el era pregătit și dispus. Aveam să mă prefac că meditez la toate astea, dând din cap din când În când și Înălțându-mi brusc capul la unele cuvinte, ca și cum aș fi vrut să spun „Ei da, Înțeleg ce vrei să spui“ și când În sfârșit aveam să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
și, la cerere, alegerea ținutelor. Din nou pauză, apoi o privire Încruntată. — Da, sigur că vor fi amândoi acolo. Mmm... hmmm, Îmi va face mare plăcere să mă ocup de asta. Entuziasmul Îi slăbise și acum devenise evident că se prefăcea. Excelent! O să luăm legătura mâine dimineață, la prima oră, ca să punem la punct toate detaliile. De-abia aștept să le văd mâine seară. Super! Ciao! —Bravo! spuse Kelly, În timp ce grupul nostru izbucni În aplauze discrete, ceea ce-mi aminti că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
fie? am spus, mulțumită că păream nonșalantă, rece și de o nepăsare supremă, exact cum intenționasem. Păi, mi-am adus aminte că tu aveai un fel de... ăă... legătură cu paznicul ăla de la Bungalow care a deschis Sevi, nu? Se prefăcea că nu-și amintește numele lui Sammy, ca de obicei, dar nu mă mai interesa s-o corectez. —Da, așa e. De fapt, sunt la Sevi chiar acum, am spus. —Ești acolo? Ești la restaurant chiar În clipa asta? Vai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Moabitul nu trebuiau să intre niciodată în adunarea lui Dumnezeu, 2. pentru că nu veniseră înaintea copiilor lui Israel cu pîine și apă, și pentru că tocmiseră împotriva lor cu preț de argint pe Balaam ca să-i blesteme. Dar Dumnezeul nostru a prefăcut blestemul în binecuvîntare. 3. Cînd au auzit Legea, au deosebit din Israel pe toți străinii. 4. Înainte de aceasta, preotul Eliașib, care era pus peste cămările Casei Dumnezeului nostru, și rudă cu Tobia, 5. pregătise pentru el o camară mare unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
îi cere fratelui să meargă înainte (sau se oprește să bea apă) și, pentru a scăpa, se aruncă în mare și se transformă într-o mreană cu solzii de aur. Dumnezeu sau sfinții o scot și-o aruncă pe cer, prefăcând-o în Lună. Astfel, cei doi, oricât s-ar urmări, nu se vor putea întâlni niciodată: „Și de-atunci se trase / și de-atunci rămase / lumea cât o fi / și s-o pomeni, / că ei se gonesc / și nu se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
Frank, Marck G. și Th. Gilovich, "Black uniforms and Agression in Preofessional sports", în Laura K. Guerrero și Michael L. Hecht (eds.), The Nonverbal Communication Reader. Clasic and Contemporary Readings, Waveland Press, Long Grove, Illions, 2008, pp. 82-85. Frisby, David, "Preface to the third edition", în G. Simmel. The Pshilosophy of Money, ediția a III-a revăzută, Routledge, Londra, pp. xv-xlvi, 2004. Frisby, David, Georg Simmel, ediție revăzută, Routledge, Londra, 2004. Gains, Atwood D., "Faith, fashion and family: religion, aesthetics, identity
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și patomimie ține de motivație. Deși ambele condiții presupun intenția de a părea bolnav, în primul caz, intenția individului este de a-și asuma rolul de suferind, fără ca aceasta să implice un beneficiu major. În cazurile de patomimie, individul se preface a fi bolnav, însă motivația o constituie un beneficiu major. TULBURAREA DE SOMATIZARE Caracteristici clinice asociate diferitelor stadii de dezvoltare În ciuda faptului că, de obicei, copiii reacționează la factorii de stres psihosocial prin acuze fizice și somatice indirecte, diagnosticul de
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
18 ani. Copiii cu tulburare de conduită inițiază frecvent acțiuni agresive, se implică în altercații fizice sau îi amenință, sfidează și intimidează pe cei din jur. În multe cazuri, îi manipulează pentru că știu foarte bine să mintă și să se prefacă și pentru că nu reușesc să își țină promisiunile și să își îndeplinească obligațiile. Ei încep să încalce regulile încă de la o vârstă fragedă (înainte de 3 ani) și, în unele cazuri, fug de acasă (cel puțin de două ori) și lipsesc
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Iorga), la începutul secolului al XIII-lea. Din Țara Bârsei, unde fuseseră instalați, cavalerii teutoni și-au extins aria de locuire și stăpânire-ei puteau bate monede, cu acordul regelui. Cavalerii se pun pe lucru, acționează eficient și, până în 1218, ei prefac prin luptă o simplă concesie regală într-o "frumoasă stăpânire" (Iorga) pe teritoriul Țării Bârsei. Astfel, secuii și ungurii din sate aleargă la dânșii, găsind ordinea lor mai sigură, ceea ce îngrijorează pe episcopul Transilvaniei, Wilhelm, care-și rezerva supușii, dijmele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ținuturi românești, dintre care cel mai însemnat era Banatul Severinului. După retragerea tătarilor, Banatul a fost reluat de unguri, în 1243, când este menționat ca ban, Ștefan Csak. Și Iorga arată că țara de dincolo de Olt (Oltenia) urma să se prefacă într-un teritoriu de cruciată, "într-o nouă Franță orientală", cum va fi peste puțin timp I. Rodos. Magistrul Ordinului, Raimbaud, încheia o înțelegere cu regele Bela prin care i se dă cetatea Severinului, cu drepturi regești asupra voievozilor locali
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
treierat pâine albă la 40 și cea a doua până la 80 de merțe, mașini de desfăcat păpușoi, care dau pe zi iarăși cel puțin 200 merțe, apoi mașini de curățit și altele. Totodată, recomandează că poate repara sau și a preface mașinile aduse din năuntru după trebuința și interesul țării, fiindcă acele mașini, nefiind făcute potrivit obiceiului de aice, cele mai multe nu numai că nu aduc nici un folos, dar și unele stau cu totul în nelucrare”. La aceste ateliere, după mărturia aceluiași
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
străduiește să atragă privirile bărbaților, ferindu-se în același timp de acestea. Așezată pe banchetă, observă că doi călători aflați chiar în fața ei îi aruncă din vreme în vreme câte-o ocheadă. Foarte preocupată să-și protejeze respectabilitatea, fata se preface că nu-i vede. Însă asta n-o împiedică să facă tot ce-i stă în putință pentru a atrage privirile lor măgulitoare. De fiecare dată când trenul trece printr-un tunel, Catherine își mușcă buzele pentru a le da
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
oprească se lungește peste mine, întinzând mâna după ceva să fi fost un coupe-papier? O batistă? Îi susțin preț de o clipă, fără prea multă tragere de inimă și nespus de tulburată, greutatea trupului mângâietor ce artă... să oferi totul prefăcându-te neștiutoare". Ce atitudine ar fi trebuit să adopte? Catherine, deși ispitită, ezită, sfârșind prin a fugi de Georgie, îngrozită de perspectiva unei relații homosexuale. La acest sfârșit de veac, nu are îndrăzneala să încalce dubla interdicție a sexualității și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
al închipuirii. Tocmai aceasta face Marie prin intermediul jurnalului. Astfel, în aprilie 1877, atunci când unul dintre bărbații cu care flirtează, contele Alexandre de Larderel, îi cere să întindă amândouă mâinile pentru a i le săruta în chip de rămas-bun, Marie se preface, după cum scrie în jurnal, că se împotrivește, "pentru a mi-l aduce și mai aproape, pentru a-i atinge mâinile amândouă, pieptul, pentru a-i simți răsuflarea pe chip atunci când mă aplec ferindu-mă de el. Mi-a sărutat o
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o galanterie mascată. Însă Marie nu întârzie să grăbească ritmul. Când descoperă că Alexandre de Larderel ocupă în hotel camera învecinată cu a sa, tânăra își pierde pur și simplu capul. Îl spionează prin gaura cheii, asta atunci când nu se preface a fi confundat ușa pentru a-l surprinde în cameră. Inversând rolurile feminin masculin, îi trimite flori și nu se jenează să-l urmărească, allegro furioso, în tren. În mod inevitabil, această idilă napolitană se încheie abrupt. Larderel, un desfrânat
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
apare la prima vedere. Căci el ricoșează, se răsfrânge, reverberează și în privirea unui al treilea. Posedând o artă desăvârșită a ostentației și a discreției, frumoasa mondenă și cavalerul său se etalează atunci când par a se ascunde. Pretind că se prefac pentru a fi spionați și mai atent. Se așează ceva mai departe, rămânând totuși acolo unde pot fi zăriți. Stabilesc între ei și ceilalți invitați de la serată o distanță calculată cu dibăcie, care să-i permită oricărui observator atent să
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ocupație, se simte curând acaparat de joc. Pentru a demasca dorința femeii și a o forța să reacționeze, recurge într-o seară la un mic șiretlic. Vreme de jumătate de ceas, fără întrerupere aproape, n-o slăbește cu privirea. Se preface apoi că pleacă fără a-i da vreo atenție, dar se întoarce brusc, cu aerul că uitase ceva. Așa cum se aștepta, o surprinde pe necunoscută privindu-l cu nesaț... Prinsă în capcană, atrasă din vizuină, femeia se zăpăcește și roșește
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]