8,125 matches
-
de explorarea unei planete, posibilă actualmente grație roboților* Spirit și Opportunity de pe Marte. Pe Robinson îl interesează dificultățile călătoriei pe Marte, și nu pe Lună, care îl interesau odinioară pe Verne. Își imaginează eventuala instalare a colonizatorilor în acest loc pustiu și posibila transformare a lui în slujba oamenilor ce vor veni. În ambele cazuri regăsim o soluționare speculativă a problemelor reale cu mijloace existente sau probabile și câteva extrapolări la limita veridicității. Luna într-un caz, planeta Marte în celălalt
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
instanțele capabile să producă limba și literatura. Când Herder vrea să vorbească despre geniul unui popor reflectat în practicile sale lingvistice inventează situații și personaje fictive. Tratatul asupra originii limbilor abundă în asemenea construcții: Puneți un om pe o insulă pustie, liniștită și agreabilă: natura i se va arăta prin auz. Mii de creaturi pe care nu le poate vedea vor părea că îi vorbesc, și când gura și ochii vor rămâne închise, sufletul va fi în continuare locuit de limbaj
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sfânt Și lancea ți-au scos-o din vechiul mormânt Odată cu oasele fiilor tăi. Cinci veacuri, Ștefane, stau drept mărturii Că n-a fost Moldova mai tristă ca azi Când dușmanu-ți pradă și codrii de brazi Lăsându-ți străbunele plaiuri pustii. Îți pradă odoarele altarelor tale Și fierul și aurul văilor reci De nu poți, Ștefane, pe-acolo de treci Să nu-ți sângereze și gândul de jale. Îți pradă, Ștefane, și roua din flori Și-a cerului față ți-o
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de impozite și plătitorii lor Susținuți de cutumele medievale, domnii puteau pretinde de la supușii lor o parte din veniturile realizate de aceștia pentru acoperirea cheltuielilor Curții, a aparatului slujitoresc și pentru nevoile militare. Domeniul domnesc cuprindea toate locurile neocupate, numite „pustii", așezările urbane, o seamă de sate numite domnești, mori, ocne, braniște, iazuri, terenuri de vânătoare, teritorii pastoral-agricole. De acest patrimoniu bogat domnii dispuneau după cum credeau de cuviință. Târgurile și satele domnești organizate sub forma ocoalelor, ofereau un suport economic substanțial
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
drept sau mai nedrept - fiecare după caracterul moral al funcționarilor", scrie Melchisedec în „Cronica Hușilor”... Toate aceste autorități își aveau și oamenii proprii pentru asemenea executări. Bieții locuitori, de multe ori, în disperare, își luau lumea în cap; lăsau satele pustii, numai să nu fie globiți. Pentru potolirea lăcomiei globnicilor intervenea chiar Domnul. În cartea dată episcopului Sofronie pentru scutirea coloniștilor de la Crețești, în anul 1676, domnul Antonie Ruset zice: „Și voi Pârcălabi și Globnici de acel ținut, și Deșugubinari etc.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
milostivi și cu frică de zei?"117* se întreabă el. Sunt niște tinere fete și Nausica care cu amabilitate se apropie de el. Ulise este primit cu mare generozitate și marinarul rătăcit, aruncat gol pe țărm, trece de la o plajă pustie unde valurile amare l-au azvârlit la o primire regală. Dorința călătorului de a avea parte de o primire favorabilă se îndeplinește dincolo de dorințele sale și ne este prezentat tabloul unei ospitalități ideale. Mai întâi are parte de primirea foarte
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
protecție nu numai împotriva celui care ar putea să-i ia locul 446, împotriva lumii exterioare (în care se desfășoară povestea), dar și împotriva propriei sale dispariții. Atunci când țăranul "sosit din lumea celor vii" și unic vizitator al acestui loc pustiu trist și singuratic pleacă, naratorul are "impresia de a fi în lumea morților". Bătrânul al cărui nume îl ignorăm 447, este ca și Roderick Usher, ultimul descendent în linie directă al uneia dintre cele mai nobile familii din provincie. El
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Kafka, care gravează legea pe pielea condamnatului). 415 "E un lucru delicios să scrii, să nu mai fii tu însuți" (Către Louise Colet, 23-12-1853). Dar este și o asceză, fiindcă viața scriitorului este cea a unui sfânt ducând "o viață, pustie de orice bucurie exterioară" care încearcă pentru arta sa "o dragoste frenetică și pervertită", "ciliciu care îl scarpină pântecele" (Correspondance, Conard, II, 394). Nu ajungi în cer decât prin martiriu. Urci la cer cu o coroană de spini pe cap
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și în Biblie) derivă din egipteanul Kainaki, consemnat în inscripțiile egiptene.298 În basoreliefurile egiptene, Gază apare sub numele de "orașul Canaanului", fiind menționată de asemenea în tăblițele el-Amarna drept un centru administrativ egiptean, iar în Noul Testament orașul este numit pustia Gază (Fapte 8, 26) din cauza distrugerii sale de către Alexandru Ianeu.299 Începând din momentul cuceririi Țării Sfinte de către Iosua Ben Nun, în 1400 î.Hr., entitatea nou apărută este menționată sub numele de Eretz Israel, denumire ce se va permanentiza în
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
deschidă ușa când a auzit vocea secretarei Clara, care a venit la Comunitate după ce polițiștii i-au ucis fratele - „El era mai mult mort decât viu și era imposibil să scot o vorbă dela el”. Clădirea Comunității era devastată și pustie, iar evreii nu Îndrăzneau să se apropie de ea: „În localul Comunității nu mai venea nimeni de groază”, nota președintele Comunității. Funcționarii Comunității și câțiva dintre membrii comitetului care au ajuns vii la Chestură au fost aranjați două rânduri, bătuți
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
derbedei i-au aruncat pietre În geamuri[le casei]; iar când Viorica Agarici XE "Agarici, Viorica" , sub presiunea amenințărilor, a fost silită să demisioneze de la președinția filialei [Roman XE "Roman" ] Crucii Roșii și să se refugieze la București, casa rămânând pustie, au intrat și i-au distrus mobila”. Vezi „Poporul evreu nu uită pe binefăcătorii săi”, vezi supra, nota 87. Regimul comunist i-a confiscat parcela de pământ și casa și nu i-a recunoscut fapta nobilă. Șef-rabinul Moses Rozen a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
senin Un măr oprește Răsuflarea Se stinge-o lacrimă Stropind Să nu dispară Așteptarea. Mi-i greu Să vreau să nu mai plâng Să joc a bucurie Mi-i greu să știu ce-i drept sau strâmb În camera-ți pustie... Am găsit printre documentele soției această poezioară, pe care am scris-o la două-trei săptămâni după ce ea a ajuns în America. Erau sentimente foarte puternice. N-am cuvinte să exprim ce simțeam eu când am scris aceste rânduri!... A.V.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Și să-mi arăte calea-n infinit Să nu mai am în suflet temeri Despre un vis neîmplinit. Până atunci rămân cu-a mea iubire Un dor nebun de veșnicie, Dar mă-ngrozesc de nemurire, De-o viață rece și pustie.
A doua oară unu by Cernuşcă Lavinia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92954]
-
dat să fie om, pomu-i dat să fie pom." " Omenia mai scumpă ca avuția." "Oricine ești, aduți aminte că om ești." Sunt proverbe care arată ce este omenia, sau ce nu este ea: "Omul fără omenie, e ca o casă pustie." "Cel ce n-are omenie, om drept nu poate să fie." Ce scoate pe om din limitele omeniei? "Mândria pierde omenia." "Lăcomia pierde omenia." Registrul virtuților care furnizează modelele educației morale folclorice este foarte bogat și cuprinde aproape toate categoriile
A doua oară unu by Hluşcu Mariana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92968]
-
între două vârste, pariziancă get-beget, tocmai se pregătea să iasă în oraș. O salută protocolar în timp ce se gândea, firesc, unde se poate duce un om pe o asemenea vreme. Numai că imaginea cu vecina sa înotând prin ploaie pe străzile pustii ale Parisului îi este întreruptă de un gest neașteptat al femeii. A lăsat cheile în ușa încă neînchisă a casei și cu pași grăbiți a coborât până în fața apartamentului din capătul scărilor. Ajunsă aici s-a aplecat și cu un
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
era semnul unei gîndiri concentrate. - Rîndurile vorbesc despre înțelepciune și frumusețe, stăpîne - spuse Li și se închină în fața împăratului. Maimuța îi fugi peste ceafă și i se cuibări pe celălalt umăr. Suveranul l-a exilat pe filosof în cel mai pustiu colț din împărăția sa. Dar fiindcă neliniștea îl chinuia în continuare, a trimis pe urmele lui asasini să termine cu el și să-i aducă mărturie despre sarcina îndeplinită. Împăratul puse să fie chemat Ciang, strategul. Era un bărbat înalt
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
pe pietrele Nordului, volumul apărut de curînd la editura Limes din Cluj-Napoca. Septentrionul nu e, la el, locul unui popas întîmplător. Dimpotrivă, tot timpul își adună mai pe umeri o togă de ,păstor" al ținutului. De actor literar pribegit în pustie. Acolo așteaptă o altfel de lume, făcută din pietre trăsnite, din ape descîntate cu cenușă, din minuni năpraznice. O lume care purcede din Vechiul Testament în Transilvania cu capcîni și stihii. Ei îi închină George Vulturescu o poezie de lotru. Monograme
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
sînt chipurile strămoșilor oameni, fraților fiare. Versurile cad amestecate. Cînd dure, baladești, greu de luat în serios tocmai fiindcă sînt înspăimîntător de serioase, cînd înmuiate, dînd-o cîteodată pe ironie, pe zăngănit de mecanisme. Trebuie să spun că prefer absurdul piețelor pustii, în care vînd și cumpără un Orb și un Străin, imaginilor ,mărețe": ,omul va justifica fulgerele: apropie ele oare pe/ om de Dumnezeu sau doar îl spulberă în/ frumusețea unui brad în flăcări?". De ele, George Vulturescu scapă aproape cu
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
de nopți. Pe Laurent Shuh l-am văzut în rolul titular din Dom Juan. N-am să uit niciodată sunetul violei da gamba din De Sade, împletit cu cel al flautului, care îmi purtau aiurea pașii pe străzile înguste și pustii ale minunatei Praga, mult după încheierea reprezentației în teatrul în care Mozart avusese cîndva premiera cu Don Giovanni. Cele două muziciene, Xenia Stollar și Vera Balogh interpretează și în spectacolul de la Sibiu, divin, compozițiile aceluiași Vasile Șirli. Așadar, cuvîntul lui
Despre starea oamenilor sau cum tălmăcește Purcărete regizorul cuvîntul lui Rabelais by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13667_a_14992]
-
apar propuneri noi și noi metafore durabile, nelovite de îndoială. Lumea de ceară roz cu blonde amintiri și regrete arămii, cu parfum de santal ce întregește poate că nu întâmplător o sferă, dar de ce neapărat ombilicală ( ?), rămâne de străbătut, lunară, pustie și iarăși greu de definit. Ce se va întâmpla, cine îl scapă pe copilul genial din brațe și îl abandonează în lumea săracă și rău alcătuită? Puțin probabil ca el să regrete stilul golaș de pe vremea când geniul, la naștere
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13724_a_15049]
-
unul narativ, astfel încât vedem și obiectul, și reveria pe care el i-o provoacă poetului. Iată cum funcționează procedeul: " CRANIUL unei femei de neam gotic căruia-i/ lipsesc mandibula câțiva dinți și sinusurile/ eu îi spun arhaios și în nopțile pustii când doar/ colțurile stelelor patinează pe geamuri ca/ lăbuțele șoarecelui captiv/ în bolul de sticlă/ îi înfig în orbite două fire de frezie/ apoi vorbim îndelung despre..." "...apoi vorbim îndelung despre/ năprasnice cavalcade pământul câmpiei spulberat în copite/ razele soarelui
Pavel Șușară și încercarea lui de-a se juca de-a literatura by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16659_a_17984]
-
mustață tăiată cu o precizie geometrică, pantalonii făceau pungi la genunchi, iar pantofii îi erau văcsuiți și lustruiți, deși de un model învechit, uzat. Asta văzu Corso din primul moment, înainte ca atenția să-i fie acaparată de enorma casă pustie, de pereții goi, de picturile de pe tavane, deformate de contururile capricioase ale unor bălți sau lagune mucegăite, cangrenate de ghips și de umezeală. ș...ț Vastul salon se termina în partea opusă cu un enorm șemineu având înăuntru un braț
Arturo Pérez-Reverte: Clubul Dumas by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13073_a_14398]
-
AU ÎNFLORIT CASTANII LA SOROCA , Pe strada mea au înflorit castanii Și-n liniștea ce plânge din podgorii, Sub umbra lor se plimbă azi dușmanii. Cum stau la rând, pe ulița pustie, Îmi par răzăși, chemați la adunare Și-n freamătul cu fire de poveste, Trezește parcă din adânc chemare. Bătrânul Nistru, pribegit în vremuri, Urzește cânt pe stative de stâncă Și doina tristă din castani o fură, Să ducă-n sate
Au înflorit castanii la Soroca. In: Curierul „Ginta latină” by Dumitru Iov () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2248]
-
aici, din depărtările pe unde Durerea-și poartă-n amintire pașii, Sub volbura de lacrimi ce duc ochii, Aud pe strada mea cum trec vrăjmașii. Au înflorit castanii la Soroca Au înflorit ș-acuma ca-n toți anii; Pe ulița pustie și străină, Azi, pentru cine-au înflorit castanii? Dă Doamne, toamna care va veni, Să pângărească suflet de pahonț, Să fie-o palmă fiecare ram Și fiecare fruct, să fie-un glonț. COVOR BASARABEAN Ce mâini trudite de țărancă Ți-
Au înflorit castanii la Soroca. In: Curierul „Ginta latină” by Dumitru Iov () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2248]
-
mătănii pe care, inițial, nu le-am băgat În seamă. Zdrențele de la Leagănul de Copii mi-au reamintit de izul mizeriei și sărăciei În care mă născusem. În definitiv, nu sărăcia mă deranja, ci lipsa de perspectivă, lumea goală și pustie ce mi se oferea cu fiecare clipă, după plecarea lor. Mi se părea că viața e plină, În mare parte, de mine și de cei care veneau ca pe bandă de la maternitate, copii nedoriți, ce poposeau câteva zile În acest
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]