11,435 matches
-
a unei melodii. Gfeller, Olszewscki (2005) au realizat o cercetare cu scopul examinării abilității de a recunoșate melodii din câteva genuri muzicale. Subiecții au arătat dificultăți în a identifica muzica comparativ cu grupul de control de auzitori, iar rezultatele au relevat faptul că deficienții de auz au identificat mai exact muzica pop și country și au avut cele mai mari dificultăți în a identifica muzica clasică. Până nu de mult, tehnologia utilizată în implantul cohlear permitea transmiterea acelei părți ale vorbirii
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
Este ușor pentru persoanele cu implant cohlear să percepă ritmul, să distingă între modele ritmice, să identifice durata tonurilor. Dintre toate calitățile sunetelor muzicale, ritmul este cel mai bine perceput de către deficienții de auz. În ceea ce privește discriminarea frecvenței, numeroase studii au relevat variații mari în abilitatea subiecților cu implant cohlear de a percepe modificarea frecvenței, pornind de la cei care pot discrimina schimbări a 4 semitonuri, până la cei care nu pot identifica modificări ale unei octave. (Fujita and Ito, 1999). Cu toate evoluțiile
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
local al gestului, în sensul că semnificația acestuia depinde de cultura societății; * accepțiunea artistică ilustrează caracterul estetic al gestului în toată splendoarea și naturalețea sa; * accepțiunea pedagogică prezintă caracterul educativ al gestului, care facilitează înțelegerea unităților de învățare; * accepțiunea semiotică relevă caracterul relațional și contextual al gestului. Analiza gestului sub coloratura unor accepțiuni diferite vizează îndreptarea către o definiție integratoare: semioza gestualității comunicative, care să cuprindă: gestul înnăscut, dobândit, personalizat, universal, cultural, estetic, educativ și contextual. Situația semiotică" (de semnificare) și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevilor. În acest capitol, am prezentat evaluarea performativității comunicării didactice de către elevi din perspectiva rezonanței/ impactului relației educative (dimensiunea pragmatică) și am analizat mai multe modele semiotice ale discursului didactic (ținând cont de tipologia propusă de Charles Morris), care să releve în aceeași măsură structura internă și mecanismele performative ale acestuia. Valorizarea gesturilor în comunicarea didactică este ilustrată în capitolul 3 prin exemplificarea funcțiilor acestora: acompaniază, completează, accentuează, substituie, reglează comunicarea verbală; captează atenția elevilor; facilitează învățarea; ilustrează obiecte și fenomene
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cuvintele cheie, acționând asupra elementelor emoționale. Din această mărturie, desprindem un prim criteriu de definire a gestului, preluat și dezvoltat de-a lungul timpului: relația gest-cuvânt. Interpretând explicațiile oferite de Marcus Fabius Quintilianus, putem menționa câteva caracteristici ale gestualității, care relevă legătura dintre limbajul gestual și cel verbal: a) gesticulația ajută la înțelegerea amplorii emoționale a discursului și a oratorului, atrăgând publicul; b) gesticulația contribuie la înțelegerea logică a discursului, a componentelor sale structurale, deținând astfel virtutea de a persuada publicul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
jos. În contrast cu deschiderea limitată și defensivă a gesturilor evreilor, cele ale italienilor sunt largi, cu dese depărtări de corp ale membrelor, sugerând faptul că nu se simt niciodată amenințați în compania altora 14. Importanța și amprenta culturii asupra gestualității (aspect relevat de David Efron) este demonstrată și de Ray Birdwhistell pe parcursul cercetărilor sale. Observând comportamentul nonverbal al persoanelor care proveneau din clase sociale diferite ale societății americane, antropologul constată că apartenența la o clasă socială (superioară, medie, de jos) determină o
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unei clase de celule nervoase cu rol de a controla mușchii și mișcările corpului (,,neuronii-oglindă"), care acționează la fel ca un poligraf interior ce răspunde mai degrabă la afișarea emoției exprimate de limbajul corporal decât să simuleze emoții. Concluzia cercetării relevă cum ,,neuronii din operculul parietal drept sunt cei care urmăresc acțiunile altora și ne ajută să răspundem adecvat mișcărilor lor"27. O altă explicație legată de nesesizarea unor gesturi denumite de Peter Collett ,,indicatori comportamentali" se referă la rapiditatea cu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
femeilor de a-și restrânge teritoriul (de exemplu, ținerea strânsă de corp a genții sau așezarea acesteia în poală, încrucișarea picioarelor atunci când se așază pe scaun, autoatingerea pentru a se proteja etc.). În literatura de specialitate, multe studii și cercetări relevă faptul că femeile au o mai mare abilitate în codarea și decodarea mesajelor nonverbale decât bărbații, deși vorbesc aceeași limbă, iar comunicarea nonverbală este compusă din aceleași elemente. Această calitate se datorează fie unor diferențe hormonale și biologice înnăscute, fie
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ale acestora capătă expresie prin îngenunchere, aplecare și reverențe. Semnalul cheie aici este micșorarea corpului față de individul dominant"44. O serie de gesturi și posturi sumisive întâlnite la oameni (aplecarea trunchiului și lăsarea capului, privirea în jos, tragerea picioarelor înapoi) relevă interiorizarea unor modele de comunicare nonverbală cu scopul integrării sociale, menținerii relațiilor prin recunoașterea statutului celorlalți, evitării pedepselor, obținerii unor avantaje etc. Analogia dintre mișcările corporale folosite de om și de animale se observă mai ales în exprimarea ostilității, agresivității
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
că, în multe situații, gesturile emițătorului sunt involuntare, însă receptorul percepe mesajul primit ca fiind intenționat. Prin urmare, emițătorul poartă responsabilitatea celor transmise și a modului în care se prezintă pe sine. Analiza contextelor sociale în care oamenii se întâlnesc relevă necesitatea și utilitatea performării unor gesturi intenționate care servesc la integrarea și adaptarea indivizilor la situațiile sociale, construirea și menținerea relațiilor cu ceilalți, influențarea gândurilor și faptelor celorlalți în mod pozitiv sau negativ, crearea unei impresii adevărate sau false despre
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Orient)"59. Observăm că în societățile colectiviste din Europa de Est, Orientul Mijlociu, Africa, gesturile sunt mai des întâlnite, mai sincronizate și prietenoase decât în cele individualiste din Europa de Vest sau America de Nord, societăți asociate unei retractilități gestuale. 1.8. Accepțiunea culturală Dacă accepțiunea etologică relevă caracterul universal al gestului, accepțiunea culturală susține caracterul local (tradițional), în sensul că semnificația gestului unei persoane depinde de cultura societății sau grupului social din care face parte. Gesturile pot să varieze de la o societate la alta, de la țară la
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
termeni abstracți pictografele; • gesturi de mânuire, atingere, manipulare a obiectelor sau aparatelor (șterge tabla cu buretele, răsfoiește cartea, tastează la calculator etc.); • gesturi care ,,trădează" adevărata intenție (profesorul îl apreciază pe elev pentru ajutorul acordat, ținând mâinile încrucișate, gest ce relevă de fapt rezerva și păstrarea distanței față de acesta); • gesturile tip ,,semnătură", tip ,,marcă" sau personale: pot fi normale, în sensul că indică simptome ale condițiilor interne (își șterge nasul, se scarpină pe obraz) și patologice/ticuri (răsucirea unei șuvițe de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
claritatea, nu limbajul sofisticat, abstract; ideile, nu artificiile de stil; varietatea, nu rigiditatea; naturalețea și originalitatea, nu șablonismul și monotonia. Performativitatea discursului didactic este asigurată numai atunci când elevii asimilează mesajul în semnificația dată de profesor. Exigențele de ordin pragmatic ne relevă faptul că discursul didactic, prin transmiterea sensurilor și fixarea semnificațiilor, influențează percepția și mentalitatea elevilor, schimbă atitudinea și comportamentul acestora, creează imagini, produce emoții și sentimente, îi determină să acționeze. Elevii nu se gândesc la efortul depus de profesor în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de domeniul de studiu); c) contextul spațial (sala de clasă); d) contextul temporal (data și ora zilei, ,,momentul istoric" în care se încadrează tema discursului). • macrocontextul: condițiile globale instituționale, sociale, economice, politice, cultural-educative în care se realizează discursul. Discursul didactic relevă întotdeauna subiectivitatea celui care produce intervenția discursivă. Reprezentările țin atât de contextul discursiv dat, cât și de particularitățile auditoriului. Prin discursul didactic, profesorul nu acționează numai asupra elevilor, ci și asupra sa. În funcție de impactul propriului discurs, profesorul se simte dorit
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de învățare este mai importantă decât cunoașterea psihopedagogică a elevilor, asaltarea cu informații numeroase și teme pentru acasă, mai relevantă decât dezvoltarea imaginii de sine a elevilor, dezvoltarea competențelor academice, mai utilă decât dezvoltarea competențelor socio-emoționale. c) caracterul explicativ este relevat prin utilizarea unor procedee didactice (definirea, reformularea, schematizarea, caracterizarea etc.) menite să însoțească explicațiile profesorului și să sporească înțelegerea mesajelor de către elevi. Această misiune se regăsește în expresii utilizate de profesor (sau de ,,profesorul perfect" din perspectiva elevilor): ,, Aștept întrebările
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ușoară a ochilor, indicarea cu degetul arătător); • încheie un enunț incomplet lingvistic (gestul ducerii mâinii în fața elevului exprimă încetarea conversației); • reglează comunicarea verbală (mișcarea aprobatoare a capului, contactul vizual, apropierea de interlocutor); • anticipează efectele și desfășurarea comunicării verbale (zâmbetul profesorului relevă bucuria reîntâlnirii cu elevii); • trădează emoții (atingerea repetată a accesorilor exprimă starea de neliniște) și acompaniază stările interioare; • indică intensitatea stării emoționale (mișcarea excesivă a degetelor relevă un grad ridicat de nervozitate a unui elev); • exprimă atitudini (aplecarea corpului înainte
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
contactul vizual, apropierea de interlocutor); • anticipează efectele și desfășurarea comunicării verbale (zâmbetul profesorului relevă bucuria reîntâlnirii cu elevii); • trădează emoții (atingerea repetată a accesorilor exprimă starea de neliniște) și acompaniază stările interioare; • indică intensitatea stării emoționale (mișcarea excesivă a degetelor relevă un grad ridicat de nervozitate a unui elev); • exprimă atitudini (aplecarea corpului înainte demonstrează o atitudine de cooperare, interes, prietenie); • definește personalitatea (gesturile de autocontact îi caracterizează pe cei timizi, cele agresive, pe impulsivi); • reflectă natura relației dintre actorii școlii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mai comod, încrucișarea sau descrucișarea picioarelor pentru a-și schimba poziția corpului etc. Alte gesturi personale ale profesorului sunt legate de caracteristicile fizice sau de artefactele preferate (vestimentație, accesorii): purtarea ochelarilor, pălăriilor, mărgelelor, brățărilor, gulerelor strâmpte, puloverelor largi etc. Ele relevă o parte lăuntrică și permit trecerea de la universul interior la cel exterior. În funcție de cauza determinării gesturilor personale ale profesorului, delimităm: a) gesturi caracteristice normale, ca simptome ale condițiilor interne (scoaterea batistei și ștergerea nasului, masarea frunții cu degetele, sprijinirea de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
lor ,,în bătaia vântului" etc.) și gesturi restrânse (degetul mare unit cu celelalte patru degete, încrucișarea degetelor, ținutul mâinilor în buzunare, așezarea degetului mijlociu peste arătător etc.). În timpul interacțiunii, frecvența utilizării gesturilor de mică sau de mare amploare poate să releve trăsăturile de personalitate ale profesorului. De regulă, gesturile de mică amploare sunt definitorii profesorilor modești, prevăzători, cu tact, meticuloși, dar și celor emotivi, timizi, lipsiți de energie. Gesturile de mare amploare sunt caracteristice profesorilor dinamici, pasionați, expresivi, deoarece mărcile kinezice
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
rolul întruchipat: dacă profesorul interpretează rolul unui personaj literar și vrea să creeze o atmosferă de poveste, gesturile mai ample sunt mai expresive și mai binevenite; • structura anatomo-fiziologică: articulația tibia-femur are o mobilitate redusă, comparativ cu articulația braț-trunchi; • genul: cercetările relevă faptul că gestualitatea masculină este dominatoare, centrifugă/de ocupare a teritoriului, iar gestualitatea feminină este reactivă, centripetă/de restrângere a teritoriului; prin urmare, gesturile ample sunt specifice bărbaților, iar gesturile restrânse sunt adoptate de femei; • stilul de predare: profesorul cu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cu cele ale picioarelor, datorită structurii anatomice a corpului uman). * După direcția de execuție, observăm îndeosebi în comunicarea didactică gesturi centrifuge (întinderea și deschiderea brațelor și mâinilor) și gesturi centripete (încrucișarea mâinilor și picioarelor). De regulă, mâinile dirijate către exterior, relevă dispobilitatea de a comunica, iar mâinile orientate în mod sistematic către corp, desemnează mai degrabă preocuparea pentru sine. Practic, direcția de execuție a gestului relevă atitudinea profesorului față de elevi: dacă gesturile centrifuge se asociază cu atitudinea deschisă, gesturile centripete relevă
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și mâinilor) și gesturi centripete (încrucișarea mâinilor și picioarelor). De regulă, mâinile dirijate către exterior, relevă dispobilitatea de a comunica, iar mâinile orientate în mod sistematic către corp, desemnează mai degrabă preocuparea pentru sine. Practic, direcția de execuție a gestului relevă atitudinea profesorului față de elevi: dacă gesturile centrifuge se asociază cu atitudinea deschisă, gesturile centripete relevă o atitudine închisă față de aceștia. Observăm frecvent apariția gesturilor pluridirecționale cu amplitudine mare în sala de clasă. În activitatea de predare, predomină orientarea palmelor și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
relevă dispobilitatea de a comunica, iar mâinile orientate în mod sistematic către corp, desemnează mai degrabă preocuparea pentru sine. Practic, direcția de execuție a gestului relevă atitudinea profesorului față de elevi: dacă gesturile centrifuge se asociază cu atitudinea deschisă, gesturile centripete relevă o atitudine închisă față de aceștia. Observăm frecvent apariția gesturilor pluridirecționale cu amplitudine mare în sala de clasă. În activitatea de predare, predomină orientarea palmelor și brațelor deschise către elevi și susținerea contactului vizual cu toți elevii. Prin urmare, recomandăm evitarea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
siguranță în ceea ce spune și ceea ce face în sala de clasă. În comunicarea didactică, poziția palmelor profesorului exprimă de fapt atitudinea acestuia: mâinile în supinație (palmele îndreptate în sus) denotă deschidere față de elevi, mâinile în pronație (palmele îndreptate în jos) relevă autoritate, oprire sau reținere. În interacțiunea cu elevii se recomandă ca profesorul să țină mâinile deschise și palmele orientate în sus pentru a le transmite elevilor disponibilitate, colaborare, apropiere și să nu încrucișeze mâinile la piept, deoarece acest gest reflectă
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de către 5 liceeni din clase diferite ale aceluiași liceu. Am remarcat faptul că prezența și prestația observatorilor liceeni au constituit ingredientele cheie ale succesului cercetării noastre. 4.5. Analiza și interpretarea rezultatelor Rezultatele obținute în urma aplicării chestionarului și testului arborelui relevă un număr destul de mare a profesorilor (76 din 227) cu reactivitate accentuată la stres. Acest lucru este îngrijorător dacă ne gândim la relația de interdependență dintre starea de sănătatea fizică, mentală și emoțională a formatorului și armonia comunicării didactice. Profesorul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]