7,858 matches
-
trupul. Aici el a îndurat: „Nopți de cazne, nopți de smoală Cu fiori de bezne-adânci, Oameni vii în pielea goală Dăltuind în negre stânci.” Iar cei care sfărâmau bolovanii cu barosul, cântau: „În stânci izbim ciocanul greu În aer sar scântei mereu, Deasupra noastră n-avem cer Că așa-i viața de miner. Și când ieșim flămânzi și goi Ne doare că lumina sa Pământul ține-o lume rea.” De la minele de plumb Valea Nistrului a fost transferat la Zarca Aiudului
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
, Vartan (21.X.1936, Constanța), prozator și publicist. Este fiul lui Haciadur Arachelian, comerciant, și al lui Supie (n. Ovanesian). După absolvirea Facultății de Filologie a Universității din București (1965), îmbrățișează cariera jurnalistică: redactor la „Scânteia tineretului” (1965-1970) apoi, până în 1999, cu două întreruperi, în 1983 și 1991, când este îndepărtat temporar, redactor la Televiziunea Română. Din 1999, activează ca jurnalist independent. A debutat cu schițe în ziarul „Dobrogea nouă” (1955), iar editorial cu volumul Aventurile „originalității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, qui respecte le découpage original des vers) : O, de ce-am tălmăcit vremea și zodiile/ altfel decât babă ce-și topește cânepă în baltă ?/ De ce am dorit alt zâmbet decât al pietrarului/ ce scapără scântei la margine de drum ? Am inteles păcatul ce apasă peste casa mea) (Blaga, 2010 : 123) Pourquoi ai-je interprété zodiaque et saisons/ Autrement que la vieille qui fait rouir/ Son chanvre dans la mare ?/ Pourquoi ai-je désiré un autre sourire/ Que
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
un corps, ô montagnes) (Boeșteanu, 1998 : 71). Quand " năprasnic " est adverbe, leș traducteurs recourent à une transposition (c'est le cas de Paul Miclău) ou l'omettent en traduction : " Demonul nopții ține parcă-n mâini pământul/și sufla peste el scântei că peste-o iasca/năpraznic să-l aprindă. " " Terrible, le démon de la nuit tient la terre/entre șes mains et souffle des étincelles/comme și c'était un amadou. " (Noi și pământul/ Nous et la terre) (Miclău, 1978 : 145) l
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
souvent à des solutions inédites de traduction. 5. 1. 3. Compensation Grace à la compensation, le traducteur réussit à combler leș pertes enregistrées au niveau sémantique ou stylistique du texte-traduction : " De ce am dorit alt zâmbet decât al pietrarului/ce scapără scântei la margine de drum ? " " Pourquoi ai-je désiré un autre sourire que celui de l'ouvrier/qui fait jaillir leș étincelles de pierre au bord de la route ? " (Am inteles păcatul ce apasă peste casa mea/J'ai compris le péché qui
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în Din clasicii noștri. Contribuții la ideea unui protocronism românesc, Editura Eminescu, București, 1977. PAVELESCU, Amalia, " Lucian Blaga traducătorul ", consulté le 12 juillet 2011, URL : http://cclbsebes.ro/publicatii blaga/traducatorul.pdf. PĂTRĂȘCANU, Lucrețiu, " Curente și tendințe în filosofia românească ", în Scânteia, 2-115, 1945. PETRESCU, Irina, " Présentation de Lucian Blaga ", în Lucian Blaga " Le Grand Passage ", suivi de Nichita Stănescu " Une vision des sentiments ", Autres Temps, Marseille, 2003, p. 37-40. PONCET, Jean, " Oser traduire Blaga ", în Leș marches insoupçonnées, réunit leș colloques
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
916 Elena-Brândușa Steiciuc, " Le chant de la terre et des étoiles ", în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 20. 917 Idem, p. 21. 918 Ibid. 919 V. Lucrețiu Pătrășcanu, " Curente și tendințe în filosofia românească ", în Scânteia, 2-115, 1945 : Blaga est accusé d'être un " écrivain mystique à influence médiévale " (" un mistic cu un vag parfum medieval ") qui s'oppose au " matérialisme dialectique [...] qui seră, sans doute, le fondement des systèmes de pensée et de recherche de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poète traducteur et le style du poème qu'il traduit : " El izbutește în cazurile când între structura unor texte [...] și structura poeziei blagiene există un intim acord. Atunci traducerile sunt cu adevarat mișcări la nivelul structurilor poetice, fiind înstelate cu scânteia zămislirii. " (p. 74) (" Îl réussit quand entre la structure du texte à traduire [...] et la structure de la poésie de Blaga îl y a un accord intime. Dans de tels cas, leș traductions deviennent de vrais mouvements au niveau des structures
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în care publicația se mută la Bacău. Fondator de publicații literare, I. mai activează ca director la ,,Tribuna poporului” (Satu Mare) și redactor responsabil la ,,Viitorul Maramureșului”. Întâiul volum de versuri al lui I.-O., Primele acorduri (1908), conține „licăriri și scântei din marele foc”, precum aprecia încurajator în prefața cărții Al. Macedonski. Scriind despre versurile din Statornicie (1918), care includ, în afara temei iubirii aprinse pentru femeie, și unele încercări cu subiecte arhaice, biblice, Tudor Vianu nu reușea să-și ascundă sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287591_a_288920]
-
în 1961 și Facultatea de Limba și Literatura Română din București în 1966, fiind colegă de promoție cu Nicolae Baltag, Maria-Luiza Cristescu, Dana Dumitriu, Mircea Iorgulescu, Laurențiu Ulici. Din 1966 lucrează ca redactor la Radiodifuziunea Română. Debutează în 1960, în „Scânteia tineretului”, cu poezii. Debutul în volum are loc în 1969, cu Iliada, din nou. Colaborează la „Viața studențească”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Terra” (rubrică permanentă: „Arhipelagul București”), „Ecart”. A fost distinsă cu Premiul pentru reportaj al revistei „Viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
în volum are loc în 1969, cu Iliada, din nou. Colaborează la „Viața studențească”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Terra” (rubrică permanentă: „Arhipelagul București”), „Ecart”. A fost distinsă cu Premiul pentru reportaj al revistei „Viața studențească” (1961) și al „Scânteii tineretului” (1963). Primele ei versuri aduceau în peisajul liric al momentului o personalitate formată, fără șovăielile și stridențele începutului de drum, care își descoperise tema principală, ce va rămâne aceeași în toate scrierile ficționale: tema responsabilității morale și a ecourilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
noi despre mâțe și cotoi, București, 2003. Repere bibliografice: Ileana Mălăncioiu, „Iliada, din nou”, LCF, 1969, 11; D. Micu, Victoria Dragu, „Iliada, din nou”, RL, 1969, 15; Vasile Rebegea, „Iliada, din nou”, AFT, 1969, 4; Nicolae Baltag, „Iliada, din nou”, „Scânteia tineretului”, 1977, 4; Liviu Grăsoiu, Virtuțile analizei, LCF, 1987, 44; Eugenia Tudor-Anton, Un debut, RL, 1987, 49; Laurențiu Ulici, Găsirea locului, RL, 1988, 1; Liviu Grăsoiu, Enigma din titlu, LCF, 1989, 9; Alexandru Horia, Orizont contemporan, LCF, 1989, 15; Elisabeta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
specializare la Pisa, în Italia, unde își dă doctoratul în istoria artelor (1975), obținând și doctoratul în filologie la București, în 1981. Debutează cu versuri în „Luceafărul”, în 1963; debutul editorial îl constituie volumul Exodul (1967). A fost redactor la „Scânteia” (1967-1968), „Luceafărul” (1968-1969), „Scânteia tineretului” (1969-1970), „Amfiteatru” (1971-1973, 1975-1982), „Viața studențească” (1975-1982). A publicat articole și cronici de artă nu numai în periodicele la care a fost redactor, ci și în „România literară”, „Contemporanul” ș.a. În 1987 se stabilește în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
Italia, unde își dă doctoratul în istoria artelor (1975), obținând și doctoratul în filologie la București, în 1981. Debutează cu versuri în „Luceafărul”, în 1963; debutul editorial îl constituie volumul Exodul (1967). A fost redactor la „Scânteia” (1967-1968), „Luceafărul” (1968-1969), „Scânteia tineretului” (1969-1970), „Amfiteatru” (1971-1973, 1975-1982), „Viața studențească” (1975-1982). A publicat articole și cronici de artă nu numai în periodicele la care a fost redactor, ci și în „România literară”, „Contemporanul” ș.a. În 1987 se stabilește în Italia, unde lucrează la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
dat seama ă datorită faptului că lumea muncii se schimbă rapid dinamica cea mai importantă a succesului În afaceri este legată de factorul uman, de managementul creativității lui. Autorii citați (2007, p. 190) apreciază că „oamenii creativi pot ptoduce acea scânteie ce marchează diferența, valoarea adăugată și unicitatea care reprezintă cheia avantajului de durată În afaceri”. Cultivarea creativității și dezvoltarea comportamentelor creatoare este cerută de caracteristicile lumii În care lucrează organizațiile. Într-o lume În care organizațiile și indivizii au acces
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
etc: „Codru clocoti de zgomot și de arme și de bucium.” „Tot ce stă În umbra crucii Împărați și regi s-adună...” (M. Eminescu) - oximoron- alăturare de cuvinte exprimând noțiuni contradictorii: „Neguri albe strălucite Naște luna argintie.” „Țesând cu recile scântei O mreajă de văpaie...” (M. Eminescu); „Curat murdar...” (I. L Caragiale); „Povestea lui Harap Alb” (I. Creangă); - paradoxexpresie exprimând aparent o idee contrară: „În fiecare sunet tăcerea ta se-aude.” (T. Arghezi) „La-nceput pe când ființă nu era, nici neființă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
poetic bacovian se simte Înstrăinat, inadaptat, fără putință de comunicare cu ceilalți, rătăcește fără sens, cu gesturi absurde. Sentimentul inadaptării produce Înstrăinarea și dorința de evadare. Motivul solitudinii apăsătoare este elementul recurent În volumul de debut, din 1916, Plumb. Volumul „Scântei galbene” (1926) aduce În discuție importanța cromaticii În lirica bacoviană. Într-un interviu din 1929, În revista „Viața literară”, poetul declară: „Fiecărui sentiment Îi corespunde o culoare. Acum În urmă m-a obsedat galbenul, culoarea deznădejdei... În plumb culoarea galbenă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
provoacă panică, este dorită și așteptată ca un remediu al maladiei de care suferă poetul. Volumele „Cu voi” (1930) și „Comedii În fond” (1936) continuă să sugereze o lume de infern, absurdă, halucinantă, stări prezente și În volumele „Plumb” și „Scântei galbene”. Călinescu vorbește de un „manierism” existent În volumul „Comedii În fond”. În ultimul volum, „Stanțe burgheze” (1946), poetul cultivă cotidianul, biograficul, stereotipia actelor umane, vocabularul prozaic, ironia discretă. Fără a schimba temele și motivele liricii sale, Bacovia e un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cele mai frumoase și profunde poezii bacoviene este „Plumb”, definitorie pentru Întreaga creație a poetului. Cu această poezie se deschide volumul din 1916, cu același titlu. Opera poetică a lui G. Bacovia s-a adunat În șase volume: „Plumb”, 1916; „Scântei galbene”, 1926, „Bucăți de noapte”, 1926; „Cu voi”, 1930; „Comedii În fond”, 1944 și „Stanțe burgheze”, 1946. Creația sa poetică aparține primei jumătăți de veac al XX-lea, afirmat cu multiplele lui manifestări literare. Bacovia a fost considerat un poet
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
negrului castel / Când ea o să-i apară". Mișcările sunt imperceptibile, pentru că au loc Într-un plan oniric, dezvăluind puritatea sentimentului de iubire exprimat prin motivul zburătorului: „Și pas cu pas pe urma ei Alunecă-n odaie, Țesând cu recile-i scântei O mreajă de văpaie.” Planul terestru alternează cu cel cosmic: „Și când În pat se-ntinde drept Copila să se culce, I-atinge mâinile pe piept, I-nchide geana dulce”. Motivul zburătorului apare alături de simbolul oglinzii. Ca și În Floare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dă astfel acestuia o valoare expresivă deosebită. De altfel, poetul Îl așază În fața substantivului pentru că pune accent pea valoarea lui expresivă: „O prea frumoasă fată...” „Din umbra falnicelor bolți...” „Pe mișcătoarele cărări...” „Spre umbar negrului castel...” „Țesând cu recile-i scântei...” „O dulce-al nopții mele domn...” „Marmoreele brațe...” și exemplele pot continua. Strămutarea acesor adjective din locul unde au fost fixate de poet duce la transformarea expresiei În cel mai banal loc comun, ori expresie comună. Sunt și situații În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să nu-l răpească cineva. „Petrișor se scâncea, iar el Îl ogoia ca o doică iscusită, gândindu-se mereu că duce În brațe tot pământul câștigat cu stăruință și zbuciumări atât dr Îndelungate.”75 În comportarea personajului nu licărește nici o scânteie de umanism, În afară de unele elemente prezente În partea a doua a romanului, „Glasul iubirii”. De dragul pământului, Ion renunță la demnitate. Își jertfește iubirea pentru Florica, În scopul obținerii pământului. Disprețuiește datinile strămoșești, e lipsit de sentimentul patern, moravurile comunității lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
popular specific zonei, someșana, și introducerea treptată a personajelor și sugerarea viitoarelor conflicte. Romancierul Înregistrează pe rând lăutarii, cântând sub șopron, ritmul Îndrăcit al someșanei, gesturile flăcăilor, ciocnind cizmele: „Zecile de perechi bat Someșana cu pasiune, că potcoavele flăcăilor scapără scântei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe jos se Învâltorește, se așează În starturi groase pe fețele brăzdate de sudoare, luminate de oboseală și de mulțumire. Cu cât Briceag iuțește cântecul, cu atât flăcăii se Îndârjesc, Își Înfloresc jocul, trec
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe cai albi, care poartă porunca lui Vodă etc. Privirea largă asupra societății, mai cu seamă asupra imaginii satului și țăranului, dă prilej scriitorului să pregătească pe cititor pentru Înțelegerea evenimentelor tragice din partea a doua a romanului, intitulată „Focurile”. Capitolul „Scânteia” este dedicat sfaturilor și măsurilor luate de proprietari În vederea evitării unor ciocniri. Grupurile politice adversare Își precizează pozițiile față de amenințările țăranilor. La Amara spiritele sunt aprinse. Lovirea copilului lui Costică Tunaru de către mașina lui Rudolf, șoferul Nadinei, stârnește o aspră
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și reiterată în noaptea de 28/29 iunie 194123. Cert este faptul că pe fondul atmosferei tensionate ce domnea în oraș ca urmare a psihozei antisemite existente și a zvonurilor referitoare la pactizarea evreilor cu inamicul, a fost suficientă o scânteie pentru a aprinde vălvătaia în seara zilei de 28 iunie 1941. Întrucât desfășurarea evenimentelor tragice consemnate în Iași în zilele de 28-30 iunie 1941 este binecunoscută, fiind prezentată pe larg în cadrul literaturii de specialitate 24, nu vom insista asupra lor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]