7,939 matches
-
data-limită de 15 martie 1948. Washingtonul era de părere că în caz contrar ar fi fost periclitată, pe viitor, influența americanilor asupra Dunării. Pe 27 februarie 1948, Departamentul de Stat a informat Moscova cu privire la necesitatea unei conferințe. Pe 15 martie, sovieticii au acceptat și au propus ca întrunirea să aibă loc la Belgrad, în Iugoslavia. Washingtonul a aprobat și lucrările conferinței s-au deschis pe 30 iulie 466. Departamentul de Stat știa din start că sovieticii aveau să domine conferința. Hotărîrile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
unei conferințe. Pe 15 martie, sovieticii au acceptat și au propus ca întrunirea să aibă loc la Belgrad, în Iugoslavia. Washingtonul a aprobat și lucrările conferinței s-au deschis pe 30 iulie 466. Departamentul de Stat știa din start că sovieticii aveau să domine conferința. Hotărîrile se adoptau prin majoritate de voturi și aceștia aveau un avantaj de 7 la 3. Departamentul a conchis că Statele Unite nu sînt obligate să accepte rezultatele conferinței 467. Cît despre rolul României la conferință, Schoenfeld
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la 3. Departamentul a conchis că Statele Unite nu sînt obligate să accepte rezultatele conferinței 467. Cît despre rolul României la conferință, Schoenfeld a anticipat în mod corect că politica Bucureștiului avea să fie "o copiere abjectă a poziției adoptate de sovietici, indiferent care ar fi aceasta"468. În scurt timp, conferința a devenit o arenă de luptă pentru Cavendish Cannon, reprezentantul american și Andrei Vîșinski, delegatul sovietic. Rezultatul final nu a stat, însă, nici o clipă sub semnul întrebării. Au fost respinse
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
neriverane, se ignora Acordul internațional din 1921, referitor la Dunăre, refuzîndu-se astfel Angliei, Franței, Italiei, Belgiei și Greciei drepturile garantate prin acest acord, iar Comisia pentru Dunăre se separa de orice relație cu Națiunile Unite. Toate acestea arătau clar că sovieticii intenționau să blocheze contactele firești cu restul lumii pe Dunăre 471. Observația era veridică și sovieticii n-au luat nici o măsură pentru a schimba această impresie. America adoptă o politică pentru estul Europei, CSN 58/2 De la încheierea Tratatului de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și Greciei drepturile garantate prin acest acord, iar Comisia pentru Dunăre se separa de orice relație cu Națiunile Unite. Toate acestea arătau clar că sovieticii intenționau să blocheze contactele firești cu restul lumii pe Dunăre 471. Observația era veridică și sovieticii n-au luat nici o măsură pentru a schimba această impresie. America adoptă o politică pentru estul Europei, CSN 58/2 De la încheierea Tratatului de Pace cu Bucureștiul, Washingtonul adoptase față de România și Europa de Est o politică de tip "dinte pentru dinte
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
era acela de a scoate în evidență imoralitatea comunismului. "Lunga telegramă" trimisă de George Kennan de la Moscova, în februarie 1946, justifica această nouă abordare politică. Americanii trebuiau să împiedice extinderea comunismului 472. Nu se putea cîștiga nimic ducînd tratative cu sovieticii; ei nu înțelegeau decît duritatea 473. Prin propunerea lui Kennan, mulți înțelegeau că SUA trebuie să tragă o linie, dincolo de care să nu permită răspîndirea comunismului. Una dintre implicații era acceptarea faptului că țările aflate de cealaltă parte erau sub
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Washington față de România era "derivată" din cea adoptată vizavi de Uniunea Sovietică. Reușita oricărei politici românești "depindea fundamental" de succesul relațiilor sovieto-americane. Departamentul arăta, totuși, că Washingtonul se poate folosi de anumite elemente locale, precum antipatia poporului român față de sovietici pentru a întîrzia "consolidarea comunismului" și a submina, în cele din urmă, dominația sovietică 484. Proiectul conținea cîteva obiective pe termen lung și altele pe termen scurt, pe care C. Montagne Pigott, însărcinat cu afaceri la București, le-a criticat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în mod serios pentru a duce la bun sfîrșit acest efort. În sfîrșit, Pigott a arătat că și în cazul în care s-ar fi putut face comerț cu Occidentul, aceasta tot n-ar fi putut influența cu ceva "strînsoarea" sovieticilor asupra României 488. Proiectul Departamentului de Stat conținea și cîteva speculații privind anumite probleme de viitor. Mai întîi, dacă politica americană avea să dea roade, cine urma să conducă România eliberată? Întrebarea era relevantă doar în viitorul foarte apropiat, căci
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Stat conținea și cîteva speculații privind anumite probleme de viitor. Mai întîi, dacă politica americană avea să dea roade, cine urma să conducă România eliberată? Întrebarea era relevantă doar în viitorul foarte apropiat, căci cu cît apucau mai mult sovieticii să domine România, cu atît mai puține șanse erau să se producă o schimbare revoluționară. Departamentul s-a gîndit mai întîi la regele Mihai. După abdicarea sa, din decembrie 1947, regele a făcut o vizită în SUA și pe 22
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și înaintat de către Consiliu președintelui, spre aprobare 496. Preocuparea fundamentală care a precipitat elaborarea proiectului CSN 58/2 a fost găsirea unor modalități prin care Statele Unite să reducă și, în final, să înlăture dominația sovietică din Europa de Est. În ultimele luni, sovieticii fuseseră destul de curajoși. Puseseră bazele unei Germanii de Est independente, înființaseră Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER) și făcuseră pentru prima dată experiențe cu bomba atomică. În CSN 58/2 se arăta clar că țările-satelit au o "importanță secundară". În
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
țările-satelit au o "importanță secundară". În lupta bipolară pentru putere, ele aveau rolul de "adjutante ale puterii sovietice", care se extindea în Europa 497. Și totuși, răzvrătirea lui Tito părea să indice o fisură în dominația pe care o exercitau sovieticii asupra țărilor-satelit. Ruptura dintre Belgrad și Moscova i-a făcut, fără îndoială, pe cei din CSN să creadă că este "momentul propice" ca SUA să treacă la acțiune, pentru a anihila influența sovietică asupra țărilor din estul Europei 498. Concluzia
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Cooperare Economică 505. În septembrie, comitetul a prezentat un proiect pentru un Program de Reconstrucție Europeană (PRE), un program pentru patru ani, ce avea să stea la baza Planului Marshall 506. Pentru a submina acest plan, în toamna anului 1947, sovieticii au transformat Cominternul în Cominform și au cerut partidelor comuniste din Franța, Italia și Germania să îngreuieze activitatea Comitetului European de Cooperare Economică. Cu cîteva zile mai tîrziu, Jdanov își ținea faimoasa cuvîntare "a celor două tabere", confirmînd astfel punctul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cerut partidelor comuniste din Franța, Italia și Germania să îngreuieze activitatea Comitetului European de Cooperare Economică. Cu cîteva zile mai tîrziu, Jdanov își ținea faimoasa cuvîntare "a celor două tabere", confirmînd astfel punctul de vedere al lui Kennan, acela că sovieticii privesc lumea prin prisma ostilității. Dată fiind ostilitatea Moscovei, care urmărea o cale prin care să domine întreaga lume, Administrația americană a căutat și chiar a găsit un punct slab în armura Uniunii Sovietice. Eforturile Moscovei de a-și exploata
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Internaționale, de la Havana, care promova libertatea comerțului 510. Comisia preciza, însă, că prin Articolul 94 al acestui proiect de statut, membrii aveau dreptul să ia măsurile necesare "pentru apărarea intereselor fundamentale de securitate"511. Washingtonul putea privi foarte lesne ostilitatea sovieticilor ca pe o amenințare la adresa securității Americii. Comisia de Planificare Politică remarca, de asemenea, că propunerile EWP sînt mult mai moderate decît cele ale Departamentului de Comerț. Conform raportului EWP, nu trebuiau aplicate restricții speciale numai pentru Europa și nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Reprezentanților a răspuns, însă, destul de greu la solicitările lui Truman privind fondurile pentru Planul Marshall. Catalizatorul care a determinat pînă la urmă Congresul să ia măsuri a fost lovitura de stat din Cehoslovacia, din februarie 1948, în spatele căreia se aflau sovieticii. După patru săptămîni, legislativul a aprobat Legea întrajutorării țărilor străine din 1948, care oferea fonduri pentru implementarea Planului Marshall. În timpul dezbaterilor, membrii Camerei au primit un studiu despre situația economiei est-europene, în care erau expuse în amănunt planurile Moscovei de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
țărilor-satelit. Mai mult decît atît, comerțul atît cît mai rămînea din el trebuia să forțeze Blocul Sovietic să exporte în continuare Occidentului materiale strategice, în schimbul importurilor din Vest. Aceasta însemna că în privința articolelor comerciale importante, Statele Unite aveau să trateze cu sovieticii numai în virtutea principiului "serviciu contra serviciu"524. Amendamentul lui Mundt și hotărîrea Cabinetului au avut ca efect o reacție mult mai agresivă din partea Administrației, în ceea ce privește restricțiile pentru export. Casa Albă dorea ca aliații săi să includă în lista de embargo
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
denunțe nici unul din tratate și nici să nu renunțe la noile reglementări privind autorizațiile impuse pe 1 martie 527. În cazul în care țările din Blocul Sovietic ar fi acuzat Statele Unite de încălcarea prevederilor comerciale, așa cum se întîmplase deja cu sovieticii, Departamentul de Stat sugera să nu se riposteze în nici un fel. În eventualitatea unor presiuni, Statele Unite puteau tărăgăna răspunsul, pentru a profita în continuare de acele părți ale acordurilor comerciale care conveneau Washingtonului. Cînd nu le mai rămînea altă soluție
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
martie a Cabinetului, la care insistase ca relațiile comerciale cu Blocul Sovietic să se întemeieze pe concesii. Acum, însă, Marshall credea că acest tip de comerț ar favoriza acele companii private de export care pot conlucra cel mai bine cu sovieticii. Mai mult decît atît, un quid pro quo i-ar fi dat Moscovei indicii cu privire la ceea ce ar fi trebuit să comercializeze pentru a-și asigura materiale strategice. El era împotriva oricărei standardizări a comerțului cu Blocul Sovietic, pentru că relațiile sovieto-americane
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și relațiile economice româno-americane Relațiile economice româno-americane reflectau eforturile Washingtonului în direcția elaborării unei politici de restrîngere a exporturilor, din perioada 1946-1949. La început, America a promovat acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" României în speranța de a înlocui influența sovieticilor cu valorile și cultura occidentală, prin intermediul comerțului. Guvernul român nu era însă pregătit să facă loc unui comerț bilateral adevărat. Comerțul românesc consta, în cea mai mare parte, în expedieri reparatorii către Uniunea Sovietică. Bucureștiul încheiase numeroase acorduri comerciale, multe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
volumului comerțului româno-american reflecta succesul implementării politicii adoptate atît de Washington, cît și de București. CAPITOLUL IV Hărțuirea la nivel de Legație și restricțiile de export: cei doi piloni ai relațiilor româno-americane, 1949-1951 Bucureștiul și Legația Americană Influența crescîndă a sovieticilor asupra României se resimțea cel mai acut în rîndurile personalului Legației Americane din București. În septembrie 1948, autoritățile române au reținut, timp de șaisprezece ore, patru membri ai Legației, acuzîndu-i că ar fi făcut fotografii într-o zonă interzisă 582
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe 30 septembrie 628, documentul estima că în 1954, Uniunea Sovietică avea să posede suficiente bombe atomice pentru a înfrînge SUA. Pentru a evita aceasta, CSN 68 recomanda o concentrare militară masivă, atît de intensă încît să-i silească pe sovietici să renunțe la orice planuri pentru un atac surpriză împotriva Statelor Unite. Aceasta însemna, fără îndoială, că securitatea militară era mai importantă pentru America decît refacerea economică a Europei de Est prin intermediul unui comerț constant între Est și Vest629. Prin acest
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Europei Occidentale să adopte o strategie comercială "cît mai apropiată posibil de politica americană de îngrădire a exporturilor. CSN a hotărît, de asemenea, să interzică livrarea de articole strategice către toate statele vest-europene care exportau produse identice țărilor din Blocul Sovietic 630. Autoritățile de la Departamentul de Stat le-au atras atenția omologilor britanici și francezi asupra hotărîrii de a le lăsa timp să-și reconsidere pozițiile pînă la întrunirea miniștrilor de Externe, programată pe 18 septembrie. Ca urmare, Anglia și Franța
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și aceasta era, preocuparea principală a Departamentului de Stat. Prin urmare, acesta i-a cerut Consiliului Securității Naționale să adopte o politică mai dură, pentru a sili Marea Britanie, Franța și celelalte țări din COCOM să nu mai exporte către Blocul Sovietic articole care ar fi putut constitui o amenințare pentru securitatea americană 634. CSN a purtat discuții pe tema recomandărilor Departamentului de Stat și pe data de 24 noiembrie, președintele a aprobat hotărîrea CSN 91/1, menită a-i convinge pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
produselor. La două săptămîni după aceea, Departamentul de Stat atrăgea atenția CSN că toate țările vest-europene, mari producătoare și exportatoare, cu excepția Elveției și a Suediei, acceptaseră "de bună voie" să impună restricții și pentru exportul de produse strategice către Blocul Sovietic 643. Restricțiile americane pentru export: un bilanț pentru 1951 Avînd în vedere intensificarea Războiului din Coreea și sprijinul substanțial acordat Coreei de Nord de către China comunistă, CSN nu putea decît să-și continue politica de îngrădire a exporturilor. La începutul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
recentelor epurări în sensul separării comuniștilor de noncomuniști, din statele-satelit, în aparatul sovietic de control s-ar putea deschide niște "fisuri" de care să profite SUA661. În al doilea raport, întocmit la nici trei luni după aceea, se arăta că "sovieticii respinseseră cu succes orice tendință de demarare a vreuneia sau a mai multor state-satelit pe drumul pe care îl urmase Iugoslavia". Cu toate acestea, Departamentul de Stat voia să încerce în continuare să pună în practică obiectivul pe termen lung
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]