7,796 matches
-
400 de festivaluri internaționale, printre care Cannes, Toronto, Rotterdam, Londra, Locarno și Tribeca. Marlina În sfârșit, printre surprizele, meandrele atât de îndrăgite de Edouard Waintrop să cităm revenirea lituanianului Sharunas Bartas, estet radical, la condiția de cineast angajat (pe frontul ucrainean) cu Frost. Sau pe Maestrul Abel Ferrara care se instituie în documentarist al lui însuși ca rocker, în Alive in France, turneul muzical pe care l-a întreprins anul trecut. Chiar dacă nu reușește să intre în Competiția Oficială, Sharunas Bartas
Cannes. La Quinzaine des réalisateurs, între nori și vise by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105538_a_106830]
-
în Germania unde Martin Luther însuși a scris Von Himmel Hoch și a tradus alte cântece de Crăciun din latină. Sunt cunoscute Colindul Cimpoierilor, inspirat de melodia siciliană Canzone di zampognari, Colindul clopotelor, a cărui muzică este scrisă de compozitorul ucrainean Mikola Leontovici, cât și Concertul de Crăciun, o piesă orchestrată în secolul al XVII-lea de Arcangelo Corelli. Din Evul Mediu până la Bach, de la Bing Crosby la John Lennon, cele mai populare imnuri de Crăciun revin în fiecare an cu
Colindăm în Sfânta Noapte de Crăciun. Crăciun fericit, Merry Christmas, Joyeux Noel, Feliz Navidad, Buon Natale, Froehliche Weihnachten! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105890_a_107182]
-
care arată că dictatura lui Stalin a ridicat la rang de politică de stat ororile Gulagului. Astfel, a existat episodul foametei din timpul colectivizării forțate, din 1930-1933. „Este stabilit, dincolo de orice îndoială, că Stalin i-a înfometat până la moarte pe ucrainenii sovietici în iarna 1932-1933. Până la urmă, au murit mai mult de trei milioane de locuitori ai Ucrainei Sovietice”, arată Timothy Snyder, profesor de istorie la Universitatea Yale. Au urmat cele circa 700.000 de execuții din timpul crimelor politice din
Gulag – Lagărele morţii () [Corola-website/Journalistic/296307_a_297636]
-
uitați... Alte momente crâncene ale crimelor staliniste împotriva propriilor cetățeni sunt cele din 1943-1946 și 1948-1949, în care erau țintite tot naționalități minoritare din fosta URSS (ceceni, tătari din Crimeea, karaceai, balkari și calmuci, urmați, după război, de germani, baltici, ucraineni sau moldoveni). Acestora li se adaugă reprezentanți ai burgheziei, membri de partid epurați, „sabotori” din agricultură și industrie și, nu în ultimul rând, zecile de mii de oameni care au ajuns în Gulag condamnați în baza acuzației de „propagandă antisovietică
Gulag – Lagărele morţii () [Corola-website/Journalistic/296307_a_297636]
-
în Balcani sunt numeroși lideri „îmbrăcați” democratic, care s-au adaptat jocului dublu internațional de nevoie, se poate spune. Care ar fi motivația acestei diplomații pe două voci? Răspunsul este simplu: situația geopolitică actuală a fost factorul favorizant. Contextul crizei ucrainene i-a pus pe liderii balcanici în postura de a deveni interlocutori interesanți pentru „socotelile” altora în Balcani. De pildă, criza refugiaților a schimbat poziția guvernării din Macedonia față de problemele interne. Profitând de unele accente ale dezbinării europene și de
Diplomaţia balcanică în faţa pericolelor dezbinării Europei by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296317_a_297646]
-
spectaculoasă în arenă mondială. Afirmarea să în lume, continuu ascendentă în timpul președințiilor lui Puțin, a stopat extinderea spre est a UE și a NATO, ca și intențiile europene și euroatlantice ale statelor post-sovietice europene. „Preinfarctul” relațiilor ruso-occidentale, cauzat de criza ucraineană, pare să se cicatrizeze, căci și în Europa unită (mai puțin „Nouă Europa”), și în Statele Unite, avantajele unor relații pragmatice cu Moscova încep să prevaleze asupra politicilor de forță și sancțiunilor. În plus, Washingtonul și capitalele europene realizează că sfidări
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
a tradițiilor și obiceiurilor strămoșești. Se cunoaște că până nu demult, acest lucru a fost anevoios; relațiile dintre România și Ucraina aveau ca fundament suspiciunea, dezacordurile, mentalitățile închistate. Aceste rivalități s-au răsfrânt mult timp asupra românilor din interiorul statului ucrainean, supuși divizărilor, discriminărilor, resentimentelor. Chiar în anul 2014, studiile, cercetările, analizele, precum și reportajele și documentarele realizate de mass-media românești arătau că românii din Ucraina se simțeau abandonați, uitați, pe de o parte, de țara-mamă, iar pe de altă parte tratați
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
românești arătau că românii din Ucraina se simțeau abandonați, uitați, pe de o parte, de țara-mamă, iar pe de altă parte tratați ca niște cetățeni „de mâna a doua”, fără drepturi, de țara în care trăiesc (un singur exemplu: statul ucrainean a tăiat la un moment dat finanțarea publicației „Zorile Bucovinei”, din cauza conținutului... naționalist). În aceste condiții, an de an, tot mai mulți părinți și-au dat copiii la școli ucrainene, considerând că astfel le vor oferi mai multe șanse în
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
drepturi, de țara în care trăiesc (un singur exemplu: statul ucrainean a tăiat la un moment dat finanțarea publicației „Zorile Bucovinei”, din cauza conținutului... naționalist). În aceste condiții, an de an, tot mai mulți părinți și-au dat copiii la școli ucrainene, considerând că astfel le vor oferi mai multe șanse în viitor, iar limba română se aude din ce în ce mai rar... Provocările prezentului De la aceste repere nefericite pornea reluarea unor relații mult mai cordiale între România și Ucraina, odată cu schimbarea direcției politice a
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
bună odată cu întoarcerea țării vecine spre Europa occidentală, că Ucraina a fost lovită de anexarea Crimeii, intrând într-o perioadă de instabilitate explozivă care se menține și astăzi. În aceste condiții, pașii spre normalizarea abordării problematicii minorității românești de către statul ucrainean se preconizează a fi mai lenți. Dar vor fi. Acest lucru este imperios necesar dacă țara își dorește să adere la valorile vestice. Iar problemele nu sunt puține: accesul la învățământul în limba maternă, utilizarea oficială a limbii române în
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
regiunea Odesa, separat de cel dedicat școlilor românești din Transcarpatia și Cernăuți; divizarea comunității românești în români și „moldoveni”, prin tolerarea și, pe alocuri sprijinirea unor „moldoveniști”; „moldovenizarea” școlilor și a elevilor români din regiunea Odesa, fenomen pe care statul ucrainean, chiar dacă oficial nu-l încurajează, nici nu-l împiedică; slaba calitate a manualelor școlare puse la dispoziție de statul ucrainean școlilor românești din cele trei regiuni; lipsa unor facultăți pedagocice sau a unor linii de studiu în limba română la
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
tolerarea și, pe alocuri sprijinirea unor „moldoveniști”; „moldovenizarea” școlilor și a elevilor români din regiunea Odesa, fenomen pe care statul ucrainean, chiar dacă oficial nu-l încurajează, nici nu-l împiedică; slaba calitate a manualelor școlare puse la dispoziție de statul ucrainean școlilor românești din cele trei regiuni; lipsa unor facultăți pedagocice sau a unor linii de studiu în limba română la Ujgorod, Ismail și Cernăuți (în Transcarpatia, de exemplu, etnicii maghiari au astfel de facultăți și linii de studiu, unde sunt
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
din țara vecină și-ar putea reface viețile și ar putea privi spre un viitor mai bun într-un stat democratic, cu principii europene. Timpul reciprocității În vreme ce românii din Ucraina au fost lipsiți de drepturi civile până nu demult, statul ucrainean angajându-se abia acum ca în următorii ani să implementeze măsurile necesare în domeniu, iată cum sunt tratați ucrainenii din România: interesele religioase ale celor circa 50.000 de minoritari ucraineni sunt reprezentate de Vicariatul Ortodox Ucrainean al Bisericii Ortodoxe
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
fost lipsiți de drepturi civile până nu demult, statul ucrainean angajându-se abia acum ca în următorii ani să implementeze măsurile necesare în domeniu, iată cum sunt tratați ucrainenii din România: interesele religioase ale celor circa 50.000 de minoritari ucraineni sunt reprezentate de Vicariatul Ortodox Ucrainean al Bisericii Ortodoxe Române, care cuprinde 25 de parohii, precum și de Vicariatul General Ucrainean al Bisericii Greco-Catolice; asigurarea necesităților de informare ale etnicilor ucraineni din România se face pe calea realizării emisiunilor de radio
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
nu demult, statul ucrainean angajându-se abia acum ca în următorii ani să implementeze măsurile necesare în domeniu, iată cum sunt tratați ucrainenii din România: interesele religioase ale celor circa 50.000 de minoritari ucraineni sunt reprezentate de Vicariatul Ortodox Ucrainean al Bisericii Ortodoxe Române, care cuprinde 25 de parohii, precum și de Vicariatul General Ucrainean al Bisericii Greco-Catolice; asigurarea necesităților de informare ale etnicilor ucraineni din România se face pe calea realizării emisiunilor de radio în limba ucraineană, difuzate de posturile
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
măsurile necesare în domeniu, iată cum sunt tratați ucrainenii din România: interesele religioase ale celor circa 50.000 de minoritari ucraineni sunt reprezentate de Vicariatul Ortodox Ucrainean al Bisericii Ortodoxe Române, care cuprinde 25 de parohii, precum și de Vicariatul General Ucrainean al Bisericii Greco-Catolice; asigurarea necesităților de informare ale etnicilor ucraineni din România se face pe calea realizării emisiunilor de radio în limba ucraineană, difuzate de posturile de radio regionale din orașele Iași, Sighetu Marmației și Timișoara; pe postul național de
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
de Vicariatul Ortodox Ucrainean al Bisericii Ortodoxe Române, care cuprinde 25 de parohii, precum și de Vicariatul General Ucrainean al Bisericii Greco-Catolice; asigurarea necesităților de informare ale etnicilor ucraineni din România se face pe calea realizării emisiunilor de radio în limba ucraineană, difuzate de posturile de radio regionale din orașele Iași, Sighetu Marmației și Timișoara; pe postul național de televiziune TVR2 este difuzată emisiunea „Împreună către Europa”, în cadrul căreia se pregătesc și emisiuni despre viața comunității ucrainene; Uniunea Ucraineană din România editează
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
emisiunilor de radio în limba ucraineană, difuzate de posturile de radio regionale din orașele Iași, Sighetu Marmației și Timișoara; pe postul național de televiziune TVR2 este difuzată emisiunea „Împreună către Europa”, în cadrul căreia se pregătesc și emisiuni despre viața comunității ucrainene; Uniunea Ucraineană din România editează cinci tipuri de reviste periodice; în România funcționează o instituție cu predare în limba ucraineană - Liceul ucrainean „T.G. Shevchenko”, în Sighetu Marmației - iar în unele școli românești din regiunile dens populate de ucraineni, limba și
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
radio în limba ucraineană, difuzate de posturile de radio regionale din orașele Iași, Sighetu Marmației și Timișoara; pe postul național de televiziune TVR2 este difuzată emisiunea „Împreună către Europa”, în cadrul căreia se pregătesc și emisiuni despre viața comunității ucrainene; Uniunea Ucraineană din România editează cinci tipuri de reviste periodice; în România funcționează o instituție cu predare în limba ucraineană - Liceul ucrainean „T.G. Shevchenko”, în Sighetu Marmației - iar în unele școli românești din regiunile dens populate de ucraineni, limba și literatura ucraineană
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
postul național de televiziune TVR2 este difuzată emisiunea „Împreună către Europa”, în cadrul căreia se pregătesc și emisiuni despre viața comunității ucrainene; Uniunea Ucraineană din România editează cinci tipuri de reviste periodice; în România funcționează o instituție cu predare în limba ucraineană - Liceul ucrainean „T.G. Shevchenko”, în Sighetu Marmației - iar în unele școli românești din regiunile dens populate de ucraineni, limba și literatura ucraineană sunt predate ca materie de studiu; pe baza legislației actuale, există două organizații etnice ucrainene, una dintre ele
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
de televiziune TVR2 este difuzată emisiunea „Împreună către Europa”, în cadrul căreia se pregătesc și emisiuni despre viața comunității ucrainene; Uniunea Ucraineană din România editează cinci tipuri de reviste periodice; în România funcționează o instituție cu predare în limba ucraineană - Liceul ucrainean „T.G. Shevchenko”, în Sighetu Marmației - iar în unele școli românești din regiunile dens populate de ucraineni, limba și literatura ucraineană sunt predate ca materie de studiu; pe baza legislației actuale, există două organizații etnice ucrainene, una dintre ele reprezentată în
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
Ucraineană din România editează cinci tipuri de reviste periodice; în România funcționează o instituție cu predare în limba ucraineană - Liceul ucrainean „T.G. Shevchenko”, în Sighetu Marmației - iar în unele școli românești din regiunile dens populate de ucraineni, limba și literatura ucraineană sunt predate ca materie de studiu; pe baza legislației actuale, există două organizații etnice ucrainene, una dintre ele reprezentată în Parlamentul de la București; ucrainenii din România beneficiază de un sprijin financiar consistent din partea statului român. Românii din Ucraina au pentru
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
predare în limba ucraineană - Liceul ucrainean „T.G. Shevchenko”, în Sighetu Marmației - iar în unele școli românești din regiunile dens populate de ucraineni, limba și literatura ucraineană sunt predate ca materie de studiu; pe baza legislației actuale, există două organizații etnice ucrainene, una dintre ele reprezentată în Parlamentul de la București; ucrainenii din România beneficiază de un sprijin financiar consistent din partea statului român. Românii din Ucraina au pentru ce să lupte cu timpul și vitregia vremurilor. În regiunea Cernăuți funcționează 70 de școli
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
Românii din Ucraina au pentru ce să lupte cu timpul și vitregia vremurilor. În regiunea Cernăuți funcționează 70 de școli cu predare în limba română, la care se adaugă 15 unități de învățământ mixte, în Transcarpatia (între Tisa și Carpații ucraineni, la granița cu România) există 11 școli cu predare în limba română și două școli mixte. Românii sunt bine coagulați și în asociații și organizații care îi reprezintă și le susțin interesele, una dintre cele mai importante fiind Uniunea Interregională
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
manifestă românii de aici, diplomatul român Cătălin Țîrlea a transmis „salutul atât oficial, cât și de suflet al Ministerului Afacerilor Externe al României și al ministrului de Externe, dl. Lazăr Comănescu, atât comunității românești din nordul Bucovinei, cât și prietenilor ucraineni cu care comunitatea trăiește de mulți ani împreună”. Ascunsă parcă în platoșa pitorescului deal ce veghează asupra satului, pe un ax ce străbate inima localității, Mănăstirea de maici Leorda e un pilon pe care se sprijină credința și nădejdea românilor
Monumente ale credinţei () [Corola-website/Journalistic/296390_a_297719]