7,778 matches
-
format în condiții specifice de climă, de relief și condițiilor de vânătoare. Mână și oprește excelent. Simțul mirosului este dezvoltat. Caută perseverent pe urmă rece, pe urmă proaspătă, lătratul scurt, intermitent, este caracteristic. Răpitoarele mai mici cu păr sunt sugrumate, vânatul mare mânat și oprit. Latră persistent vânatul oprit sau rănit. Lucrează individual și departe de conducătorul lui, cu ocazia unei vânători aleargă chiar și 80-100 km. Totdeauna se întoarce la locul de pornire. La munca lor caracteristică se folosesc haite
Copoi ardelenesc () [Corola-website/Science/319821_a_321150]
-
relief și condițiilor de vânătoare. Mână și oprește excelent. Simțul mirosului este dezvoltat. Caută perseverent pe urmă rece, pe urmă proaspătă, lătratul scurt, intermitent, este caracteristic. Răpitoarele mai mici cu păr sunt sugrumate, vânatul mare mânat și oprit. Latră persistent vânatul oprit sau rănit. Lucrează individual și departe de conducătorul lui, cu ocazia unei vânători aleargă chiar și 80-100 km. Totdeauna se întoarce la locul de pornire. La munca lor caracteristică se folosesc haite mici compuse din trei-cinci copoi, dar lucrează
Copoi ardelenesc () [Corola-website/Science/319821_a_321150]
-
la locul de pornire. La munca lor caracteristică se folosesc haite mici compuse din trei-cinci copoi, dar lucrează și individual. În Europa sunt practicate două feluri de vânători cu copoi: în stil apusean și răsăritean. În vânătoarea apuseană, copoii prind vânatul, scopul principal fiind sportiv, de divertisment. Vânătoarea în stil răsăritean se desfășoară cu unul până la trei copoi. Scopul este stârnirea vânatului, care ziua nu se mișcă, și gonirea lui spre vânătorii la pândă, la trecători. Copoiul ardelenesc nu e bun
Copoi ardelenesc () [Corola-website/Science/319821_a_321150]
-
Europa sunt practicate două feluri de vânători cu copoi: în stil apusean și răsăritean. În vânătoarea apuseană, copoii prind vânatul, scopul principal fiind sportiv, de divertisment. Vânătoarea în stil răsăritean se desfășoară cu unul până la trei copoi. Scopul este stârnirea vânatului, care ziua nu se mișcă, și gonirea lui spre vânătorii la pândă, la trecători. Copoiul ardelenesc nu e bun pentru vânătoarea apuseană, în haită. Rasa e adecvată la ținerea urmei fără abatere și căutarea rapidă pe întinderi mari. Copoiul ardelenesc
Copoi ardelenesc () [Corola-website/Science/319821_a_321150]
-
copoi ardelenesc)" Țara de origine: Ungaria Nr. standard FCI: 241 Data publicării standardului: 6 aprilie 2000 Utilizare: copoi capabil să vâneze singur, la distanță mare de stăpân. Este în mod deosebit capabil să depună muncă de limier și să urmărească vânatul de talie mare. Când găsește o urmă proaspătă, dă glas pe ton plângăreț. Odată pornit pe urmă, glasul, sonor și cu tonalitate înaltă, se aude de la mare distanță. Harțuiește vânatul și îl îndreptă pe linia de tir. În general lucrează
Copoi ardelenesc () [Corola-website/Science/319821_a_321150]
-
deosebit capabil să depună muncă de limier și să urmărească vânatul de talie mare. Când găsește o urmă proaspătă, dă glas pe ton plângăreț. Odată pornit pe urmă, glasul, sonor și cu tonalitate înaltă, se aude de la mare distanță. Harțuiește vânatul și îl îndreptă pe linia de tir. În general lucrează singur sau în cuplu. Clasificare FCI: grupa 6 "Copoi și rase înrudite", secțiunea 1.2: "Copoi de talie medie". Cu probă de lucru. Scurt istoric: Copoiul ardelenesc este o rasă
Copoi ardelenesc () [Corola-website/Science/319821_a_321150]
-
al influenței condițiilor de teren, au evoluat două varietăți de copoi ardelenesc: varietatea cu picioare lungi și varietatea cu picioare scurte. Aceste două varietăți în general au fost păstrate împreună. Varietatea copoiului ardelenesc cu picioare lungi a fost folosită pentru vânat mare precum zimbrii și mai târziu urșii, porc mistreți și râșii, iar copoiul ardelenesc cu picioare scurte a fost folosit pentru a vânat mic precum vulpi și iepuri, pe teren deschis, și capra neagră în zone stâncoase. La începutul secolului
Copoi ardelenesc () [Corola-website/Science/319821_a_321150]
-
tip Mastiff). Originile rasei se găsesc în Germania unde, la finalul secolului al XIX-lea din câini puternici, musculari, denumiți Bullenbeisser, au fost dezvoltați Boxerii actuali. Bullenbeisser, rasă dispărută în prezent, a fost folosită la vânătoare, pentru încolțirea și doborârea vânatului mare, potențial periculos, cum ar fi urșii, mistreții, zimbrii și cerbii. Germania 53-78 cm 23-45 kg 10-12 ani Câine de pază, protecție dar și buni câini de companie. În teorie, varietatea mai mică de Bullenbeisser, denumiți "de Brabant" au fost
Boxer (câine) () [Corola-website/Science/315797_a_317126]
-
un cerc strâns în jurul puilor - o strategie pe care uneori crocodilii o zădărnicesc, năpustindu-se pe la spatele adulților, pentru a ajunge la pui. În interiorul savanei, struții se alătura diverselor specii de antilope, elefanți, bivoli și babuini. Aceasta ampla concentrare de vânat atrage prădătorii - leoparzi, lei, gheparzi, hiene și câini sălbatici - care mișuna în celelalte zone ale deltei. În interiorul rezervației se afla Chief’s Island, unul dintre puținele sanctuare în care oamenilor nu le este permis să locuiască, nici măcar temporar. Animalele mai
Delta Okavango () [Corola-website/Science/316707_a_318036]
-
-se în același timp alura, ușurința, iuțeala și mobilitatea în alergare. Acest sport a fost practicat din vechime, fiind o ocupație importantă în timpul liber a unor grupuri sociale bogate. În afară de cursele de întreceri se mai organizează și vânători cu hăituirea vânatului călare, acțiune care în ultimul timp este tot mai criticată de iubitorii de animale. Cursele pot să fie cu obstacole, pe diferite distanțe și pe categorii de cai. La aceste curse se pot face și pariuri cu diferite criterii, care
Cursă de cai () [Corola-website/Science/315021_a_316350]
-
În continuare, între 2000 și 2005 s-au defrișat circa 22.400 de kilometri pătrați pe an. În Jungla Amazoniana trăiesc un număr mare de grupuri etnice distincte. Acum 500 de ani triburile de aici erau semi-nomadice, se hrăneau din vânat, pescuit și agricultură. Peste 2000 de triburi care au existat în secolul 16 au dispărut că o consecință a stabilirii europenilor, o parte din ei fiind asimilați în populația braziliană. În 1997 s-a estimat că ar exista aproximativ 300
Pădurea Amazoniană () [Corola-website/Science/315118_a_316447]
-
ireal înconjurate de negrul funebru al stâncii sau pe terase de eroziune superioare printre ciorchini de clusterite, coralite, coloane, draperi... Culorile sunt aici ireale, de la albul de cocos al gururilor și perlelor de caverna, la galben și maro, roșu și vânat până la negru pe speleotemele de la înălțime. Galeria se tremină după câteva sute de metri. Continuarea peșterii se face pe a doua galerie ce pornește din Sala de Mese, Galeria Cehilor. Largă și plină de speleoteme, galeria duce la Lacul Minunrea
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
al mandrilului mascul adult. Puii, indiferent de sex, au aceeași culoare ca femelele. Coloritul viu al masculului apare la vârsta de cinci-șase ani, odată cu atingerea maturității sexuale. Regiunile silvatice din vestul Africii Centrale, în sudul Camerunului, Gabon și Congo. Datorită vânatului excesiv și reducerii teritoriului de viață, mandrilul este astăzi pe lista speciilor amenințate cu dispariția. În scopul protejării speciei, ar trebui înființate urgent rezervații naturale.
Mandril () [Corola-website/Science/320207_a_321536]
-
mici dimensiuni. Termenul se întâlnește în expresia sfoară de ploaie, ce desemnează o aversă (de ploaie) cu localizare restrânsă, atât temporal, cât și spațial, care se poate deplasa pe o distanță mică, fiind specifică perioadelor de vară. Folosirea sforilor pentru vânat, împins, tras, legat, atârnat, cățărat datează din timpuri preistorice și a fost esențială în activitățile umane cele mai simple și a avut un rol important în progresul umanității. Primele sfori erau făcute din fibrele plantelor și aveau lungimea acestora, apoi
Sfoară () [Corola-website/Science/325417_a_326746]
-
apoi pleacă mai departe, cu puiul de urs. La puțin timp, puiul o zbughiește îndărăt și îl mușcă pe urs de gât ca să-și răzbune mama. Fram își reia obiceiul de a goni urșii albi cu giumbușlucuri, servindu-se din vânatul lor. Într-o zi, Fram își găseșe micul protejat exersând giumbușlucurile sale. Fram îl scutură bine și se hotărăște să-l părăsească, ca Zgăibărici să ajungă un urs normal. Iarăși, Fram plutește fără țintă, neașteptând nimic bun. Sloiul lui se
Fram, ursul polar () [Corola-website/Science/324491_a_325820]
-
a făcut ca mult timp în istoriografia românească să domine această versiune a cronicarilor, Moldova fiind considerată ca produs al unui „descălicat”. Conform tradiției, întemeierea noului stat este asociată cu numele lui Dragoș, primul voievod al Moldovei, care, venind pentru vânat din Maramureș la malurile râului Moldova și plăcându-i locurile, le-a populat cu români maramureșeni. Dacă voievodul Dragoș a fost considerat „Descălecătorul”, Bogdan I, care a domnit în Moldova până în 1365, este considerat întemeietorul statului de sine stătător cu
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
muncă și în concursurile de dresaj de obediență. Cu adevărat polivalent, Setterul englez știe să-și adapteze cheta la terenul care i se oferă și la dificultățile pe care le întâlnește. Obține constant rezultate bune la concursurile de toamnă la vânatul împușcat. Este foarte apreciat de către vânători la căutarea potârnichilor ori a cocoșilor de munte, a gâștelor din mlaștină, ori a becațelor. Comparativ cu „rudele” sale, Setter irlandez și Setter Gordon, culoarea luminoasă a robei îl fac mult mai vizibil în
Setter englez () [Corola-website/Science/323731_a_325060]
-
Brac Italian. Acești câini s-au bucurat de interesul celebrelor familii italiene Medici & Gonzaga, care au inițiat de timpuriu slecția exemplarelor și inițierea unui standard. A fost mereu o rasă de câini preferată de reprezentanții înaltei aristocrații și folosită la vânatul cu pene. Un câine puternic, musculos, cu o prezență fizică spectaculară. Capul solid, bine desenat are botul lung si stopul pronuntat. Buza superioară este bogată, atârnând mult peste cea inferioară. Ochii, expresivi, au colțurile căzute, oferindu-i o expresie gravă
Brac italian () [Corola-website/Science/323006_a_324335]
-
care și-l dorea el trebuia să fie foarte puternic, rezistent la efort, curajos și cu un foarte puternic spirit de luptător. Trebuia, de asemenea, să posede o capacitate pulmonară deosebită pentru a fi capabil să hăituiască pe distanțe lungi vânatul mare și să posede o rezistență înaltă la durere pentru a se confrunta cu șanse reale cu felinele mari precum jaguarul și puma și a nu abandona lupta chiar în situația în care era rănit serios. La capătul a aproape
Dog argentinian () [Corola-website/Science/323198_a_324527]
-
aplicat produselor care au, sau sunt făcute din, sau cu ajutorul produselor derivate din animale care au murit, au fost sacrificate, sau din animale care mor în timp ce sunt mâncate. Animalele reprezintă animale de fermă, sălbatice sau domestice, incluzând de exemplu păsările, vânatul, scoicile, peștii, crustaceele, moluștele, amfibienii, echinodermele, tunicatele și insectele.” - Agenția standardelor alimentare. Alături de etichetarea voluntară, Societatea vegetarienilor operează cu o schemă unde hrana care îndeplinește criteriile lor stricte poate fi etichetată cu „aprobată de Societatea Vegetarienilor”. Conform acestei scheme, un
Vegetarianismul pe mapamond () [Corola-website/Science/323373_a_324702]
-
se aseamănă cu cele purtate de țaranul român și sunt încălțați cu opinci. Vestigiile arheologice denotă că populația locală vâna animale sălbatice: vulpi, cerbi, bursuci, lupi, urși, ale căror piei erau prelucrate. Cei mai nobili purtau opinci din piei de vânat, cei săraci purtau pe cele din piele de vită sau porc. În trecut opincile se făceau manual din piele prelucrată în condiții casnice. Bucata de piele trebuie să fie mai mare decât talpa, are pe margine găuri prin care trece
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
a-și camufla ieșirea în haiducie, să fi uzat de pretextul că merge la vânătoare. Pe acest motiv a obținut arme de la pasă, precum și câinele de vânătoare al acestuia. După ce astfel a adormit vigilenta pasei, aducându-i în câteva rânduri vânat bogat de iepuri, într’o zi Stânga a repudiat copoiul spre cetate, legandu-i la gât o tinichea cu înștiințarea scrisă pe ea: “Haiducește Stânga’n pace, ca n’ai, pasă, ce-i mai face! “ Iar el s’a ascuns
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
nivel local său european. Parcul include patru rezervații naturale de interes național corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN; astfel: Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu (rezervație naturală de tip geologic, florisic și peisagistic) ce adăpostește rarități floristice, printre care: afin vânat, floare de colț, bumbăcarița sau vulturica.; Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii - arie naturală de tip faunistic instituită în scopul protejării cocosului de mesteacăn, o specie de pasăre din familia fazanilor; Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu, rezervație naturală de tip floristic și
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
de-au lungul vieții: Sonomul pui e mascul, grendelul adult e femelă. Tot asemenea unor specii de broaște, dacă nicio altă pradă nu se găsește în apropiere, grendelii devin canibali. Într-un moment din trecutul recent, majoritatea animalelor care constituiau vânatul insulei au fost distruse de un cataclism necunoscut. Printre puținele specii supraviețuitoare s-au numărat sonomii și grendelii, canibalismul devenind astfel regula, nu excepția. Introducerea de către coloniști a unor specii terestre de pești în ecosistem le-a furnizat grendelilor surse
Moștenirea Heorot () [Corola-website/Science/322639_a_323968]
-
Teuton și eroul poemului lui Adam Mieckiewicz ”Kornad Wallenrod”. Înafară de funcția sa militară (fortul era o bază importantă pentru războaiele duse împotriva Lituaniei), castelul a servit de asemenea ca și centru administrativ și economic, furnizând Ordinului pește, miere și vânat. În ciuda locației strategice, zidurilor groase și construcției masive, castel s-a predat în urma asediului condus de Asociația Prusacă la mijlocul secolului 15. Fiecare cavaler care a supraviețuit, sau care a fost prins fugind din castel a fost înecat cu cruzime în
Castelul din Ryn () [Corola-website/Science/328130_a_329459]