9,098 matches
-
a ordinei divine. De atunci, omenirea a intrat în calea care o duce gradat către perfecția sa, către absolut, către nemărginit, către Dumnezeu 39. Menționarea sistematică a religiei nu trebuie să ne înșele: Bălcescu nu vrea să readucă în actualitate vocația religioasă ca să asigure prin ea conținutul misiunii naționale. Nu e vorba de un proces de reflectare a legilor religioase și morale în acțiunile naționaliste, de invocarea a unei "voințe divine", a unor principii biblice sau a unor dogme creștine, în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Din domeniul spiritualității religioase, Bălcescu desprinde posibilitatea unei "dezvoltări regulate", a unei direcții de evoluție care își conține propriul principiu de expansiune și înflorire. Dar în esență "chemarea" pe care o concepe e una secularizată: "misiunea" e gândită pe tiparul vocației care îl orientează pe individul particular în transformarea vieții sale în destin: "orice nație dar, precum orice individ, are o misie a împlini în omenire, adecă a concurge, după natura și geniul său propriu, la triumful științei asupra naturei, la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ideal interior. În acest sens, "misiunea națională" a servit ca un cadru de referință pentru toate genurile de investiție afectivă capabile să orienteze conduitele existențiale. Din ea s-au modelat celelalte "chemări": pe suportul acestui prefabricat s-au constituit și vocațiile "specializate", cum sunt cele religioase sau militare. Și evident, numai pe acest fond, naționalist și patriotic, se putea înființa și chemarea pentru literatură. * * * Marile colecții de vieți scriitoricești încep să apară după 1860, la aproximativ un deceniu după revoluția de la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acum construite în jurul unui "apel", pentru că biografii pot reconstitui în existențele autorilor un sentiment de atașament neobișnuit de puternic pentru ceea ce aceștia fac sau simt. Evident, noutatea nu constă în apariția peste noapte a unui număr mare de oameni cu vocație, ci în descoperirea sentimentului care susține vocația. Ceea ce a generat un cod biografic 52 în spațiul românesc a fost descoperirea unei pasiuni capabile să orienteze viețile. Cum se făcea o biografie literară la 1860? Autorii nu compuneau textele de la zero
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pot reconstitui în existențele autorilor un sentiment de atașament neobișnuit de puternic pentru ceea ce aceștia fac sau simt. Evident, noutatea nu constă în apariția peste noapte a unui număr mare de oameni cu vocație, ci în descoperirea sentimentului care susține vocația. Ceea ce a generat un cod biografic 52 în spațiul românesc a fost descoperirea unei pasiuni capabile să orienteze viețile. Cum se făcea o biografie literară la 1860? Autorii nu compuneau textele de la zero cu ajutorul documentelor, ci le preluau gata făcute
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cultivarea națiunii ("neadormitul său zel pentru luminăciunea și cultivăciunea naciunii sale"69). Ceea ce vedem aici e simplitatea și omogenitatea dorinței care orienta viețile scriitorilor. "Dorul", "zelul", "fiebințeala", "aplecarea", "chemarea", "înfocarea" nu desemnează mai multe tipuri de pasiuni, genuri diferite ale vocației care orientează o existență. Dorința națională e omogenizantă - iar narațiunile de viață au tendința să înregistreze aplecările spre morală, cunoaștere, literatură sub un unic semn. Biograful poate implica un singur patos, și doar pe acesta îl vede de fiecare dată
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
îl puteau presupune, fără teama că ar putea greși, ca motivare intimă a ceea ce îi împinge pe oameni să acționeze și să își dedice existențele. 4.4. Fabrica de biografii. Cele trei tipare ale vieții de scriitor În eseul despre vocație pe care l-am citat deja, Judith Schlanger operează câteva distincții în funcție de raportul dintre viața dedicată și viața activă. Ceea ce urmărește e măsura în care posibilitățile de acțiune pe care oamenii le au într-un anume context istoric pot ilustra
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Schlanger operează câteva distincții în funcție de raportul dintre viața dedicată și viața activă. Ceea ce urmărește e măsura în care posibilitățile de acțiune pe care oamenii le au într-un anume context istoric pot ilustra o chemare sau, altfel spus, de capacitatea vocației de a-și apropria câmpul acțiunii. Schlanger distinge din acest punct de vedere trei raporturi fundamentale. Există, mai întâi, absența sau intermitența contactului între viața activă și viața dedicată. Plecând de la o lectură din Rousseau, Schlanger încearcă să gândească o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de a-și apropria câmpul acțiunii. Schlanger distinge din acest punct de vedere trei raporturi fundamentale. Există, mai întâi, absența sau intermitența contactului între viața activă și viața dedicată. Plecând de la o lectură din Rousseau, Schlanger încearcă să gândească o vocație care nu se investește în activitățile profesionale și evită în general orice expresie publică. E o figură a chemării care implică o apreciere a virtuților recluziunii, ale retragerii, ale odihnei. Omul se regăsește pe sine tocmai atunci când se sustrage obligațiilor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ale retragerii, ale odihnei. Omul se regăsește pe sine tocmai atunci când se sustrage obligațiilor sociale, în intimitate, în momentele de absență din lume. Înscrierea acestei atitudini în orizontul acțiunii e evident dominată de hazard: numai întâmplător, și în mod intermitent, vocația ajunge să se manifeste prin activități sau angajamente publice. În al doilea rând, e posibil ca propria meserie să fie asumată ca o vocație. În universul democratic definit de economia capitalistă, specializarea, delimitarea foarte strictă a ocupațiilor permite oamenilor să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acestei atitudini în orizontul acțiunii e evident dominată de hazard: numai întâmplător, și în mod intermitent, vocația ajunge să se manifeste prin activități sau angajamente publice. În al doilea rând, e posibil ca propria meserie să fie asumată ca o vocație. În universul democratic definit de economia capitalistă, specializarea, delimitarea foarte strictă a ocupațiilor permite oamenilor să se investească în ceea ce fac și să identifice scopul ultim al propriei existențe cu formele activității profesionale. Reperele care inspiră orientarea vieții pot fi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
subiectul poate să se regăsească, să se implice pasional în forme ale acțiunii deja date în practicile unei profesii. De aici se poate deduce prin contrast și ultima categorie a tipologiei schițate de Schlanger. Dacă e posibil să gândești o vocație bazată pe meseria pe care o practici, ar trebui să fie posibilă și o meserie bazată pe vocația care te animă. Este soluția dominației totale a câmpului acțiunii pentru că implică invenția unor forme de activitate în funcție de dispozițiile personale. Nu profesia
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
profesii. De aici se poate deduce prin contrast și ultima categorie a tipologiei schițate de Schlanger. Dacă e posibil să gândești o vocație bazată pe meseria pe care o practici, ar trebui să fie posibilă și o meserie bazată pe vocația care te animă. Este soluția dominației totale a câmpului acțiunii pentru că implică invenția unor forme de activitate în funcție de dispozițiile personale. Nu profesia inspiră dorința, ci invers, dorința emană o profesie. "Mai degrabă decât să facem din ocupație o vocație, cum
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe vocația care te animă. Este soluția dominației totale a câmpului acțiunii pentru că implică invenția unor forme de activitate în funcție de dispozițiile personale. Nu profesia inspiră dorința, ci invers, dorința emană o profesie. "Mai degrabă decât să facem din ocupație o vocație, cum voia Luther, asumând din interior rolul pe care ni-l atribuie societatea, vrem să facem din vocație propria noastră ocupație"70. Ca să schematizez tipologia propusă de Schlanger, e vorba de o disociere între descoperirea accidentală a formelor de acțiune
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
activitate în funcție de dispozițiile personale. Nu profesia inspiră dorința, ci invers, dorința emană o profesie. "Mai degrabă decât să facem din ocupație o vocație, cum voia Luther, asumând din interior rolul pe care ni-l atribuie societatea, vrem să facem din vocație propria noastră ocupație"70. Ca să schematizez tipologia propusă de Schlanger, e vorba de o disociere între descoperirea accidentală a formelor de acțiune, adeziunea la forme de acțiune deja disponibile și invenția propriilor sale forme de acțiune. Sau, dacă încercăm să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de acțiune, adeziunea la forme de acțiune deja disponibile și invenția propriilor sale forme de acțiune. Sau, dacă încercăm să scoatem în evidență continuitatea acestor trei atitudini, putem să privim tipologia ca o gamă care definește câteva distanțe posibile între vocație și viața activă, de la cea maximală impusă de filosofia retragerii, până la aceea minimală presupusă de utopia unui subiect care se realizează integral în formele de expresie publică. Aceste distincții mi se par importante pentru că problema înscrierii în viața activă stă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aceea, preocuparea pentru posibilitatea activității publice se confundă cu lupta pe care o națune o duce în numele reprezentării identitare. Orice acțiune publică e un triumf al națiunii; dimpotrivă, reprimarea implică retragerea și amânarea angajamentului activ. Distincția lui Schlanger între o vocație "profesională", bine integrată spațiului comun, și o vocație retractilă, manifestată în spațiul privat, capătă astfel semnificație deplină în cazul vieții conduse de o chemare națională. E esențial dacă profesiile, instituțiile și activitățile înregistrate în nomenclatorul oficial pot încorpora dorința națională
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu lupta pe care o națune o duce în numele reprezentării identitare. Orice acțiune publică e un triumf al națiunii; dimpotrivă, reprimarea implică retragerea și amânarea angajamentului activ. Distincția lui Schlanger între o vocație "profesională", bine integrată spațiului comun, și o vocație retractilă, manifestată în spațiul privat, capătă astfel semnificație deplină în cazul vieții conduse de o chemare națională. E esențial dacă profesiile, instituțiile și activitățile înregistrate în nomenclatorul oficial pot încorpora dorința națională sau, dimpotrivă, o exclud; dacă viețile orientate de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nomenclatorul oficial pot încorpora dorința națională sau, dimpotrivă, o exclud; dacă viețile orientate de aspirația naționalistă pot să se recunoască în ceea ce fac sau dacă sunt forțate să se replieze în domeniul privat. Astfel, ca sursă a unei democratizări a vocației, dorința națională angajează de la început o separație netă între intimitate și virtuțile retragerii, pe de-o parte, și afirmarea plenară în viața publică, de cealaltă parte. Ce se întâmplă cu cea de-a treia atitudine distinsă de Schlanger? Ce sens
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
intimitate și virtuțile retragerii, pe de-o parte, și afirmarea plenară în viața publică, de cealaltă parte. Ce se întâmplă cu cea de-a treia atitudine distinsă de Schlanger? Ce sens poate să aibă în acest context naționalist formula unei vocații care deduce formele acțiunii din propria căutare de sine? Ce rol se poate atribui în acest amplu scenariu naționalist unei singularizări a activității? Înainte de a răspunde la această întrebare voi examina pe rând cele două ipostaze ale implicării în viața
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
rol se poate atribui în acest amplu scenariu naționalist unei singularizări a activității? Înainte de a răspunde la această întrebare voi examina pe rând cele două ipostaze ale implicării în viața activă prevăzute de universul chemării naționale. 4.4.1. Ocazia. Vocația în viața privată Un scriitor care ocupă o funcție la judecătorie nutrește o pasiune autentică pentru activitățile spirituale. "Dorința nestinsă" îl împinge spre studiu și spre lumea cărților: ...în vârstă de 18 ani dete pe fiul său George în cancelaria
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
incompatibilă cu literatura, ci birocrația antinațională. Nu e vorba de o opoziție netă între o activitate în mod esențial privată și o alta publică - ci de conflictul temporar cu autoritatea care îl silește să se refugieze și să își realizeze vocația în domeniul privat "cât timp va ține domnia nedreaptă, neconstituțională": Fiind el drept și liberal în toate cugetările și simțămintele sale, nu se putea apropia nicidecum de lumea birocratică - de dregătorii statului; dar lui îi era și mai plăcută viața
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mai înalt 72. Aceasta e situația-tip. În absența unei posibilități de a-și manifesta aspirațiile, de a răspunde în spațiul public apelului național și de a-l încorpora în activitatea sa, scriitorul decide să se retragă. Este modelul unei vocații condiționate strâns de un context politic și istoric nefavorabil. Biografii țin să plaseze la distanță narațiunea vieții - "altădată", "pe atunci" - ca să marcheze decalajul față de temporalitatea restricțiilor. Pentru că această realizare a vocației e măsurată mereu prin raportare la condiția ideală a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sa, scriitorul decide să se retragă. Este modelul unei vocații condiționate strâns de un context politic și istoric nefavorabil. Biografii țin să plaseze la distanță narațiunea vieții - "altădată", "pe atunci" - ca să marcheze decalajul față de temporalitatea restricțiilor. Pentru că această realizare a vocației e măsurată mereu prin raportare la condiția ideală a chemării împlinite în spațiul public. Dorința care se realizează în intimitate, prin retragere, e o dorință amputată, concepută cu minus și diferențiată de dorința plenară posibilă în prezent. Chiar dacă această viață
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
moșiei. Fiecare retragere presupune existența unei forțe ostile și a unei interdicții. Poetul care și-a urmat peste tot binefăcătorul, ajunge la moșie în condițiile în care boierul Filipescu a fost trimis în exil de autorități din cauza activităților lui naționaliste. Vocația se realizează intermitent în funcție de circumstanțele care dau acces la lumea acțiunii și această intermitență se încarcă ambiguu: este o oportunitate care subînțelege constrângerea, blocajul, potențialitatea nerealizată sau realizată parțial. Mumuleanu începu a simți trebuința de a produce și el ceva
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]