78,913 matches
-
localizare (de creștere a importanței specificului local și a folosirii resurselor locale), elaborarea contextelor devine o operă deosebit de complexă, antrenând, acolo unde există, întreaga echipă de coaching. Contextul se poate elabora pe diferite criterii și - așa cum se va vedea în paragraful următor - el afectează direct modul de a concepe și realiza resursa umană, de a implementa un management al resurselor umane performant. Elaborarea contextului oferă managerilor posibilitatea de a-și pune în valoare aptitudinile lor intelectuale, experiența și, cu deosebire, capacitatea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
este, în etapa actuală, unul dintre cei mai importanți factori generatori de performanțe economice la nivel de organizație”<footnote Nica, Elvira, Managementul performanței. Perspectivă umană, Editura Economică, București, 2006, p. 11. footnote>. Elementele generale pe care le-am expus în paragraful precedent capătă o serie de particularități semnificative atunci când ne referim la managementul resurselor umane. Intenționalitatea strategiei managementului resurselor umane vizează, în primul rând, pregătirea resurselor umane pentru asigurarea performanțelor organizației și satisfacerea necesităților membrilor săi. Atribuțiile cuprinse în activitățile managementului
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
care se bazează pe cinci postulate: organizația este un proces de construcție și nu un răspuns; actorul este relativ liber; există o diferență între obiectivele organizației și cele ale oamenilor; actorul calculează pe baza unei raționalități limitate (a se vedea paragraful 1.1 al lucrării); actorul urmărește satisfacția sa. Prezentarea conținutului strategiei, prin enumerarea problemelor care intervin în procesul de elaborare și aplicare a acesteia, are capacitatea de a ne orienta asupra a ceea ce este practic necesar a învăța. Pornind de la
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
social european dă un sens corect, echilibrat, tezei strategiilor bazate pe om. Omul este scop și mijloc al strategiei, dar fără a se exagera rolul său și a subaprecia rolul altor factori. Elaborarea și implementarea strategiilor managementului resurselor umane. În paragraful 2.1 am prezentat, în general, ceea ce presupune elabo rarea și implementarea unei strategii. Să ne reamintim elementele principale ale proceselor: a) construirea contextului; b) elaborarea strategiei: − intenția strategică (viziunea, scopul, misiunea, obiectivele, prioritățile etc.) − evaluarea strategică (oportunități și riscuri
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și de strategie în managementul acesteia. Elaborarea strategiei managementului resurselor umane În elaborarea strategiei managementului resurselor umane un rol esențial îl ocupă alegerea tipului de resursă umană dintr un ansamblu de opțiuni posibile, cu grade diferite de accesibilitate și dezirabilitate (paragraful 2.1). Intenția strategică este confruntată cu evaluarea diferitelor elemente componente ale contextului elaborat și se decide pe ce tip de piață se va plasa firma, adică natura socioculturală a clienților, criteriile lor de evaluare și decizie și în consecință
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
unor competențe și deprinderi profesionale - adevărate „instrumente intelectuale de lucru” - pe baza cărora absolvenții să fie capabili a formula politici manageriale realiste și eficiente, în ceea ce privește managementul resurselor umane. Analiza prospectivă în managementul resurselor umane. Așa cum am menționat la începutul acestui paragraf, prin natura sa, elaborarea strategiilor managementului resurselor umane implică o analiză din perspectiva viitorului. Fără a putea trata pe larg această problemă esențială, menționăm că în acest domeniu se folosesc diferiți termeni cu sensuri diverse. Termenul de „previziune” este cel
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
etc. Dintr-o perspectivă nouă, problematica își modifică termenii și cadrul de analiză, vorbindu se de analiza prospectivă asupra viitorilor posibili și probabili<footnote Hoffman, Oscar, Popescu, Gheorghe H., Probleme de metodologie în analiza realităților sociale, Editura Universitară, București, 2009, paragraful 1.4. footnote>. După Gustave Berger (cel care este considerat a fi inițiatorul analizei prospective) prospectarea constă în „a judeca ceea ce suntem astăzi pornind de la construcția viitorului, în loc să facem demersul invers, care este demersul curent și care constă în a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
activităților strategice ale managementului resurselor umane în administrația publică Exigențele specifice administrației publice. Elaborarea strategiilor de către instituțiile administrației publice are ca element specific principal activitatea lor în calitate de putere publică<footnote Legea nr. 188/1999, articolul 2.l (a se vedea paragraful 1.6 al lucrării). footnote>. În această ipostază, elaborarea strategiei managementului resurselor umane are de îndeplinit o dublă exigență: pe de o parte, stabilește relațiile dintre conducere și restul funcționarilor și, pe de altă parte, formulează raporturile dintre ansamblul funcționarilor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
dintre conducere și restul funcționarilor și, pe de altă parte, formulează raporturile dintre ansamblul funcționarilor publici și a altor salariați ai instituțiilor publice și public. Dacă primul aspect ar putea fi exprimat prin conceptul de management bazat pe competențe negociate (paragraful 1.6), al doilea se desfășoară (ar trebui să se desfășoare) în cadrul unor practici de tipul dialogului social. „Într-un mod general, dialogul social merge mai departe în sectorul public, în raportul cu ceea ce reprezintă cadrul juridic al sectorului privat
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
general, dialogul social merge mai departe în sectorul public, în raportul cu ceea ce reprezintă cadrul juridic al sectorului privat, căci el asociază sindicatele la actul managerial al carierei individuale”<footnote Bartoli, Annie, op. cit., p. 32. footnote>. „Dubla relație cu publicul” (paragraful 1.6) proprie managementului resurselor umane din administrația publică presupune o organizare specifică, atât în vederea activităților de tip strategic, cât și a celor operaționale. Managementul resurselor umane în administrația publică are două aspecte: unul intern (managementul personalului salariat în realizarea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
exercitare a dominației. Managementul postului se dovedește a fi un tip specific de exercitare a puterii, în cadrul instituțiilor prin care procesele de dominare (sau democratizare) își fac prezența în mod tacit (ascuns) sau deschis. Vom avea, deci, (a se vedea paragraful 3.2) diferite sisteme de management axat pe post, în raport cu tipul relațiilor sociale din cadrul instituției (capitolul 8). Sistemele tayloriste (tehnocentrice) se remarcă printr-o accentuată diviziune a muncii, pe puține și simple operații. Înainte de a fi o practică, taylorismul trebuie
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
compétence”, La gestion des ressources humaines, La Documentation Française, no. 333, Paris, 2006; Retour, Didier, Rapiau, Marie-Thérèse, „Gestion des compétences et formation au sein de l’enterprise”, La gestion des ressources humaines, La Documentation Française, no. 333, Paris, 2006. footnote>. Paragraful următor va trata aceste aspecte; să reținem că problematica postului (locul de muncă) nu se poate trata dintr-o perspectivă strict tehnică, „practică”. Postul sintetizează o întreagă viziune despre muncă, omul în muncă, natura activității unei instituții. Elaborarea structurii pe
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Județean Oficiul Județean Of. Poșt. Milit. Oficiul Poștal Militar O.P.M. Oficiul Poștal Militar Ord. Ordin/ordine Ord. gl. Ordin general Ord. publice Ordinii publice O. Zi Ordin de Zi P./Pt. Pentru P.A. Partea Activă Par. Partea Parag./ Paragr. Paragraf Paza Terit. Paza Teritoriului P. C. Punctul de Comandă P.C.M. Cab. pt. Buc., Bas., Trans. Președinția Consiliului de Miniștri Cabinetul pentru Bucovina, Basarabia, Transnistria P. conf. Pentru conformitate Pct. Punctul Plot. Plotonier Pol. Poliția Pol. Capitalei Poliția Capitalei Pol. Odessa
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Armată (Comandamentele Teritoriale) vor aproba în cuprinsul teritoriului lor: a). Cu avizul Subsecretariatului de Stat al Înzestrării Armatei, Ministerului Lucrărilor Publice și al Comunicațiilor și al Oficiului Central de Românizare, cererile ce se încadrează în titlul B, cap. III, paragraful 2 și numai cu avizul Oficiului de Românizare cererile prevăzute în același titlu și capitol, paragraful 3. b). Fără aviz, cererile arătate la titlul B, cap. III, paragraful 4, aplicându-se pe ordinele de rechiziție următoarea viză: "prelungit repartizarea la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al Înzestrării Armatei, Ministerului Lucrărilor Publice și al Comunicațiilor și al Oficiului Central de Românizare, cererile ce se încadrează în titlul B, cap. III, paragraful 2 și numai cu avizul Oficiului de Românizare cererile prevăzute în același titlu și capitol, paragraful 3. b). Fără aviz, cererile arătate la titlul B, cap. III, paragraful 4, aplicându-se pe ordinele de rechiziție următoarea viză: "prelungit repartizarea la munca obligatorie până la 31.XII.1942". Toate cererile privitoare la repartizări de evrei prevăzute în titlul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Central de Românizare, cererile ce se încadrează în titlul B, cap. III, paragraful 2 și numai cu avizul Oficiului de Românizare cererile prevăzute în același titlu și capitol, paragraful 3. b). Fără aviz, cererile arătate la titlul B, cap. III, paragraful 4, aplicându-se pe ordinele de rechiziție următoarea viză: "prelungit repartizarea la munca obligatorie până la 31.XII.1942". Toate cererile privitoare la repartizări de evrei prevăzute în titlul B, cap. III, prevăzute mai sus, în care să specifice: Că lucrează
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
acorda prelungiri numai acelor autorități sau întreprinderi care dovedesc că au absolută nevoie. În acest fel, nu va exista un regim privilegiat, ci vor beneficia, pe rând, de meseriași sau muncitori necalificați evrei, toate unitățile, instituțiile și întreprinderile indicate la paragraful 5, de mai sus. 9. Instituțiile și întreprinderile care au absolută nevoie de prelungirea termenului de folosință al evreilor, să ceară aprobarea cu cel puțin 10 zile înainte de expirare. În caz de neaprobare, acestea sunt obligate să prezinte evreii cercului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
va fi adusă de evrei. Pentru procurarea alimentelor necesare, se vor utiliza cei doi gradați români, prevăzuți la titlul D, cap. I, par. 1, punctul a. 4. Îmbrăcămintea. Evreii vor lucra cu îmbrăcămintea proprie, primind pentru uzaj indemnizația prevăzută la paragraful 6, punctul c, de mai jos. 5. Asistența medicală. Se asigură de către medicii evrei. Cazurile de scutire temporală sau internare în spitale, vor trebui supravizate de medicul instituției unde lucrează, al cercului de recrutare pe raza căruia se află detașamentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
lui un carnet cu apelul nominal al evreilor, cu toate mutațiile la curent, din care să reiasă la partida fiecărui evreu, atât numărul total al zilelor de muncă cât și al zilelor de absență. c) Dispozițiunile și obligațiunile prevăzute la paragraful de mai sus, sunt valabile atât pentru evreii din detașamentele de lucru exterioare sau locale, cât și pentru evreii repartizați în cadrul muncii obligatorii, la diferite instituțiuni sau întreprinderi. 8. Control, sancțiuni, anulări. Marele Stat Major, prin organele sale, sau ale
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
între comandanții unităților și șefii autorităților locale, prin grija cercurilor de recrutare respective. 5. Meseriașii evrei se vor bucura de aceleași drepturi ca și muncitorii evrei necalificați constituiți în detașamente și în aceleași condițiuni prevăzute de titlul D, cap. I, paragraful 6 punctul c. 6. Esențialul este ca munca aceasta să fie bine organizată și supravegheată. Detalii în această privință, se găsesc în ordinul Marelui Stat Major No. 83.550 din 13.V.19421073. E. UTILIZAREA FEMEILOR EVREICE 1. Corpurile de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Femeile evreice utilizate la munca obligatorie intelectuală, vor beneficia de drepturile de soldă, întreținere și hrană, similare cu ale soldaților, iar acelea folosite la munca manuală, se vor prevala de drepturile acordate în condițiunile prevăzute la titlul D, cap. I, paragraful 6 punctul c. 5. Sancțiunile sunt aceleași ca și pentru bărbații evrei, arătate la cap. D, paragraful 8, punctele c și g. F. ATRIBUȚIUNI CE REVIN DIFERITELOR ORGANE MILITARE I. Cercurile de Recrutare. 1. Țin evidența nominală a tuturor evreilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu ale soldaților, iar acelea folosite la munca manuală, se vor prevala de drepturile acordate în condițiunile prevăzute la titlul D, cap. I, paragraful 6 punctul c. 5. Sancțiunile sunt aceleași ca și pentru bărbații evrei, arătate la cap. D, paragraful 8, punctele c și g. F. ATRIBUȚIUNI CE REVIN DIFERITELOR ORGANE MILITARE I. Cercurile de Recrutare. 1. Țin evidența nominală a tuturor evreilor depe teritoriul lor, înscriși în registrele speciale de evrei. 2. Întocmesc o situație numerică de toți evreii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
detașamentele de muncă, precum și de către instituțiile și întreprinderile care folosesc evrei. 4. Controlează la teren prezența și randamentul de muncă al evreilor repartizați pentru munca obligatorie. 5. Controlează dacă cercurile de recrutare au executat dispozițiunile dela titlul F, cap. I, paragraful 5. 6. Odată cu situațiile periodice lunare, se va înainta și un raport asupra modului cum decurge munca obligatorie în detașamentele exterioare și locale, rezultatul controlurilor, diferite observațiuni, greutăți și propuneri. III. Marele Stat Major. 1. Controlează situațiile primite dela corpurile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
transportarea evreilor pasibili de a fi trimiși în Transnistria". Acești evrei sunt cei prevăzuți în "Instr. generale Nr. 55.500 din 27 Iunie 1942, privitoare la munca obligatorie a evreilor"1098, la titlul D. (Organizarea), cap. 8 (control, sancțiuni, anulări), paragraful c și g. Pentru a se proceda la această operație, se vor respecta următoarele norme: 1. Cercurile Teritoriale prin Comandamentele Teritoriale raportează M.St.M., Secția I-a, înaintând tabele de cei în cauză. Odată cu acest raport, anunță organele polițienești
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Central de Românizare, vor efectua controluri repetate, conf. ordinului Nr. 60.960 din 14 Iulie 19421234, la toate instituțiile și întreprinderile care utilizează evrei, semnalând constatările și propunerile în raportul lunar, prevăzut în Instrucțiunile Nr. 55.500/1942, pagina 16, paragraful 6. Dorința Domnului Mareșal este, ca munca aceasta să nu fie trivializată, ci efectuată cu toată seriozitatea. De aceea, s'au prevăzut și pedepse severe: bătaia aplicată regulamentar și trimiterea în Transnistria, care a devenit operantă în ziua de 16
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]