3,716 matches
-
asemenea greutăți?". Toma d^Aquino e luat peste picior printr-un citat: ,în cer, preafericiții vor asista la pedepsirea damnaților pentru ca beatitudinea lor să fie și mai delectabilă". Nici Dostoievski nu are parte de-o mai mare benevolență: ,Să fi îmbătrînit și Dostoievski? Sau nu el? Citesc, a nu știu cîta oară, Crimă și pedeapsă. E un roman popular, cu fire destul de groase. Pînă unde am ajuns, numai scena omorului și-a păstrat tensiunea. Dar unde s-a ascuns Ťadevărul umanť
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
tabieturi, pe care cu cît încearcă a le lua în deriziune cu atît le confirmă prin numirea lor ori măcar prin aluzia la ele: Un titlu de tot interesul, în față la Leonida, pe o tarabă: Mă hrănesc, deci nu îmbătrînesc. Conținutul, nu știu, doar am îndoieli. Fapt este: nici eu nu fac greva foamei și tot nu întineresc". Chiar dacă se rostește în maniera unei autoironii colective, efectul este acuzat: Noi, bătrînii patriei, sîntem de două ori vinovați. Și prea mulți
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
rost aici. Și au făcut un sat de oameni tineri. Pe urmă, vremurile s-au schimbat, comunismul i-a forțat ba să plece înapoi, ba să ia drumul Siberiei, fiindcă i-au adăpostit pe românii din Rezistență. Puținii rămași au îmbătrînit, s-au înrudit, în izolarea lor, tot mai strîns între ei, pînă cînd neamul li s-a stricat și a dispărut. După cincizeci de ani, Klaus Bernath, plecat în Germania dintr-un cătun care abia începea să scîrțîie, dar n-
Să nu superi un neamț bătrîn by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11030_a_12355]
-
o să scriu o nuvelă cu acest titlu”. 54. în natură mă încarc de energie ca o baterie spirituală. 55. E o luptă nebună pentru bani și avere. O lume materială căreia nu mai aparțin... 56. La mine-acasă și câinele a îmbătrânit... abia se târăște... 57. Prețurile au crescut într-atât, că mă simt un om sărac și în România... cu tot salariul meu de american! 58. O femeie zice despre un bărbat: Nici la veceu nu m-aș duce cu el
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
acasă>). Eu am iubit Bălceștiul, dar acum începe să se înstrăineze de mine; depărtarea, vremea își spun cuvântul. 63. Mereu să-nveți câte ceva nou, să nu-ți plafonezi mintea. 64. Sunt atât de ocupaaat, că n-am timp nici să-mbătrânesc. 65. Cel mai mare dușman al meu sunt eu însumi... prin greșelile pe care le comit. 66. Vă vorbesc post-mortem... Trebuia sa fiu decedat după teribilul accident de pe autostradă... 67. Fiecare stăpânire își instalează dictatura ei. 68. Ești nărod de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
să nu-l mai aștepte. A fost o hotărîre definitivă, luată în acea noapte furtunoasă de septembrie, cu cinci ani în urmă, cînd s-a apucat să cugete la viața ei și și-a spus: , În ritmul ăsta, o să sfîrșesc îmbătrînind". De atunci, zgomotele ploii s-au schimbat, și alte voci au înlocuit pașii bărbatului pe cărarea pietruită. Totuși, în ciuda hotărîrii ei de a nu-l mai aștepta, cîteodată grilajul scrîșnea din nou și bărbatul își ștergea iar apăsat bocancii în dreptul
Gabriel García Márquez - Vine un bărbat pe ploaie (1954) by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/11015_a_12340]
-
la clarinet. Se auzea molcom melodia lor ,Sudoarea este amintirea sufletului" și Sofronije Opujić luă în gură o șuviță din părul Jerisenei. Stătea culcat pe burtă, era peste măsură de mirat auzind acea melodie în acel loc și simțea că îmbătrînește, atît el cît și patima lui, nopțile îl duceau undeva în trecut, iar zilele îl trăgeau îndărăt pe cînd viitorul îi apărea ca o negură care i se vîra molcom printre pași. își făcea griji pentru Jerisena, fără o pricină
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
cînd fiul i-o prezentă pe Jerisena. Bătrînul Opujić se afla cu pintenii însîngerați care în dimineața aceea îi salvaseră viața de la gloanțele neașteptate și trăgea din pipa lui verde. Era trupeș ca o sobă de teracotă în ciuda faptului că îmbătrînise sub ,loviturile vremii", în primii zece ani deloc, ca apoi zece ani într-o noapte. Putea trece podul cu un măgar în cîrcă, cum zicea el glumind, călătorii din carantină se holbau îngroziți la fluturele de sidef care îi împodobea
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
de țărînă. Iar în privința iubirii față de glie, treaba stă astfel fiule: totul pentru popor, nimic cu poporul! Iar tu, băiete, pregătește-mi de două ori cîte un castron cu lacrimi divine și calde, o privire dusă, din cele amărui, care îmbătrînesc într-o oră, cu lămîie. Și fasole fiartă în apa Savei. N-ai apă de Sava? Păcat! Atunci dă-mi boabe pane. Iar pentru domnișoara Tenecki niște scoici pane. Pentru Dunja mea ce binevoiește Evdokija. Și la urmă, ceai de
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
e un nătărău,/ i se spune Ťbouť"; ,Bătrînii sînt mult mai înțelepți/ decît noi ăștilalți./ Bătrînii au trecut prin floarea vieții/ Și știu cum e./ Bătrînii sînt înțelepți/ pentru că sînt educați/ pe timpul lui Ceaușescu./ Bătrînii sînt mai înțelepți/ deoarece au îmbătrînit/ și nu mai pot reacționa violent./ Bătrînii sînt înțelepți deoarece/ s-au întîlnit cu strămoșii noștri", sau ,Dumnezeu miroase a prospețime/ A aftershave balsam/ Miroase a parfum franțuzesc/ Deoarece el e Dumnezeu și-și permite". O adunare dinainte de Babel, care
De-ale gurii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10843_a_12168]
-
dospind unele-n altele și-al aromelor de viață lungă nu-i aici mai nimic. E doar trena, agățată-n paraclise, a celui mai frumos distih din literatura noastră despre generațiile care se sfărîmă așteptînd: În drumul lor spre zare, îmbătrîniră plopii./ Aci sosi pe vremuri bunica-mi Caliopi." În timpul care trece pînă cînd Biserica veche ajunge Biserică de altădată. Aceeași poezie, vizibil cizelată, încheie un drum rotund ca un monoclu. Iată nepotrivitele cuvinte la care mă opream, schimbate-n îmbinări
Lirica recuperarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10165_a_11490]
-
Diplomatic de la Băneasa, unde s-a ținut petrecerea, am văzut o sumedenie de oameni care mi se păreau mult mai în vîrstă decît soția mea - unii chiar erau, după mai multe încercări la admitere, iar alții din categoria celor care îmbătrînesc înainte de vreme. Ceea ce mi-a atras atenția la acest grup de oameni care au venit la facultate în București din mai toate colțurile țării sau chiar din străinătate, a fost aerul lor comun, mai puternic decît orice încercare individuală de
După 25 de ani by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10187_a_11512]
-
deșert, sunt Într o altă realitate, Într-o altă existență a minții. Ura prin acest trup de piatră mi-a prins copilăria prizonieră. Nu există uși, nu există lacăte, doar cu puterea minții trebuie să fărâm acest Înveliș care mă Îmbătrânește, care mă Împiedică să vreau să urc scara copilăriei și să mănânc până la urmă mâncarea care mi-a fost dăruită. Dar oare când voi ajunge acolo? Și această imagine de chin al urcușului este continuată cu o altă imagine. IMAGINEA
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
concluzia disperării. cortina nu se mai ridică, actorii și-au decapitat magia shakesperiană! timpul se Învelește cu o pătură moale, de aprobări simple, după ce a rostit, golit de sânge: qui bono? e atât de plictisit, Încât seamănă cu un director Îmbătrânit de gălăgia recreațiilor, care Îi amăgesc tâmplele... cu el nu se joacă nimeni! ce va urma? capul aplecat pe o pernă, somnul carului ascuns printre pletele viselor - voi merge din felinar În felinar, din psalm În psalm, din nor În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
va fi pusă în slujba unei opere de construcție teologică în cuprinsul căreia ideile lui Aristotel vor fi folosite ca un mijloc de argumentare a credinței creștine. Prin Toma, filozofia lui Aristotel va căpăta virtuțile apologetice ale unei gîndiri creștine. Îmbătrînind, puterea de concentrare a lui Toma va scădea, la fel ca încredințarea că efortul lui doctrinar ar putea avea un rost durabil. Pe 6 decembrie 1273, la vîrsta de 48 de ani, în timpul liturghiei pe care el însuși o oficia
Boul mut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10240_a_11565]
-
în Torino și în Genova, dar nu am fost foarte mulțumit. De aceea, prefer să fac lucrurile pe cont propriu decât să mă cert cu dirijorul sau cu regizorul. Cu un an în urmă, în Salerno, a fost același lucru. Îmbătrânesc, devin din ce în ce mai capricios”, a mărturisit răzând tenorul. „ Când am început în operă l-am întâlnit pe Placido Domingo. Oamenii ca el sunt incredibili. Atunci când cânt, tot ceea ce fac, fac cu pasiune. Abia aștept să mă întâlnescu cu publicul din Transilvania
Târgu Mureș 400 de ani [Corola-blog/BlogPost/96620_a_97912]
-
în hohote la Zoolander 2. La 15 ani de la aventurile debile din primul film, gașca s-a întors pentru încă un tămbălău de toată frumusețea. Miza pentru Derek (Ben Stiller) și Hansel (Owen Wilson) este maximă: cei doi cretini au îmbătrânit suficient cât să nu mai fie bine plătiți (ba chiar nici măcar bineveniți) pe la prezentări de modă. Singura lor șansă de-a mai primi haine de purtat și bani pentru pozat este o misiune sub acoperire. Valentina (Penelope Cruz), o agentă
Weekend cu dragoste și zâmbete la cinema [Corola-blog/BlogPost/96747_a_98039]
-
a tranziției fără cap și coadă, în care mentalitățile ,Epocii de aur" sînt încă prezente la tot pasul. Drama satului românesc în anii tranziției este redată cît se poate de realist. Rîndurile sînt extrase parcă dintr-un studiu sociologic: , Oamenii îmbătrînesc și mor, iar alții nu se mai nasc. Sau dacă se nasc, se nasc în altă parte, nu la Brodina și nici în satele din jur. Da, satul îmbătrînise. Se facuse mai mic, mai bicisnic. Bătrînii uitaseră limba învățată de la
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]
-
de realist. Rîndurile sînt extrase parcă dintr-un studiu sociologic: , Oamenii îmbătrînesc și mor, iar alții nu se mai nasc. Sau dacă se nasc, se nasc în altă parte, nu la Brodina și nici în satele din jur. Da, satul îmbătrînise. Se facuse mai mic, mai bicisnic. Bătrînii uitaseră limba învățată de la străbuni. Uitaseră obiceiurile. Uitaseră pînă și rugăciunile și rînduielile bisericești. Dacă, prin absurd, s-ar fi născut un copil, n-ar fi avut cine să îl boteze" (p. 55
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]
-
se sfii de sine însuși, apelînd însă la un protocol melancolic ce nu exclude un dram de ironie. E un ușor machiaj stilistic ce-l apropie de actualitate: „singur pe autostrăzile lumii/ cînd dragostea ta îmi făcuse cărare/ cu îngeri îmbătrînind la răscruci// pe-aici le-ar fi greu cum nu cred să fie/ marcaje pentru trecerea lor// la vară cînd ploaia va face recurs/ siluită de iarbă cărarea o lasă// ieri ți-am trimis un colet cu iluzii/ poștașii-s
Într-o nouă variantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4146_a_5471]
-
se sesizează din oficiu. Achiziția de către profesor a unei cărți scumpe, care-i parvine acestuia prin mijlocirea șefului de gară, îi confirmă bănuielile: Miroiu învârte ceva necurat. Evident, el nu e vreun doctor Faust, iar inchizitoarea o biată ființă frustrată, îmbătrânind plictisitor într-un târg cu bârfe și mici scandaluri ocazionale. Pista cercetărilor e și ea falsă. Adevărata surpriză e alta. În odaia de pustnic neglijent a lui Miroiu pică, evadată din propriai colivie, Mona, o fatală de oraș, o jucătoare
Orașul de provincie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3842_a_5167]
-
toată această agitație mă simt îngrozitor de singură. Fie că unii vor să se confeseze ei, fie alții mă provoacă la confesii, trebuie să-mi păstrez mereu singurătatea ca pe o armură a demnității. Până când? Anxietățile din ultima vreme păreau domolite [...] îmbătrânesc vertiginos pentru că mă sacrific în fiecare clipă. Numai ravagii a făcut această iubire când prea cerebrală, când prea senzuală. Aș vrea să-mi regăsesc sufletul de altădată, sufletul liber, încrezător în sine. [...] La picioarele mele doarme Red încolăcit. Ce va
Dana Dumitriu în posteritate - Jurnal inedit din ianuarie 1985 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Memoirs/9210_a_10535]
-
o „convinsese” pe Mariana Marin că agresivitatea va rămâne întreagă și așa. Sau: „Dar ce vară o să mai fie pe-aici?/ Chiar dacă s-ar întâmpla / tot n-ar mai folosi la nimic. / Tot ar fi prea târziu pentru noi. / Am îmbătrânit. / S-a terminat.” Poemul e intitulat Vorbește A.F. Să admitem că toate astea i se potrivesc și ei. Dar ce să zici de încheierea: „Unde o fi generația / să-mi povestească / despre cum confund eu eticul cu esteticul?” Ce
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3875_a_5200]
-
ras, îmi cumpăr altul, de rezervă, și mă întreb dacă nu sunt prea optimist. Mă plângeam într-un loc de prea mult bun simț, generator de mediocritate. Totuși, n-am bunul simț să protestez, și eu, pe tema că oamenii îmbătrânesc, că oamenii mor. (Ce pagină frumoasă scrie Cărtărescu, protestând!) Spun cum ar fi spus Mariana Marin: „Am părăsit convenția cocoșată a trecerii timpului. / Râd de ceasul din turn.” Telefonează cei doi Prexl. El, voce încă tânără, la 84 de ani
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3875_a_5200]
-
al orientaliștilor la Copenhaga, al istoricilor la Berlin, al filosofilor la Heidelberg și al religiilor la Oxford. Tomurile inspirate de spiritualitatea orientală îl vor preschimba, alături de lingvistul Friedrich Max Müller, în personalitatea cea mai influentă în materie de erudiție indiană. Îmbătrînind, semnele senescenței îl vor copleși, devenind un bărbat „de statură medie, aproape mică și bondoacă, corpolent, cu o față blajină, rozalie, cu barbă sură, cu ochi mici, cam tulburi, dar prietenoși, care se ascundeau în spatele lentilelor albăstrii. Vocea sa era
Alumnus portensis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4072_a_5397]