773 matches
-
fost răsplătita de principii Transilvaniei cu numeroase donații făcute satului Măgoaja, inca înaintea nașterii lui Pintea, dar și după aceea. În jurul anului 1702, frații Ioan Cupșa și Mihai Cupșa, care aveau venituri din exploatarea sării, de la Ocnele Dejului, au fost împroprietăriți și cu latifundii. Diplomă din anul 1734, data de Conventus Beatae Mariae Virginis de Colos Monostra și care face referire și la diplomă din 1689, atestă că înaintașii lui Pintea au fost înnobilați încă din anii 1607 și au fost
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
etaj, capacitatea spitalului crescând la 121 paturi. După primul război mondial, moșia târgului Bivolari era în proprietatea omului politic Dimitrie A. Greceanu (fost deputat, senator, primar de Iași și ministru) și a academicianului Aristide Caradja. Reforma agrară din 1921 a împroprietărit țăranii cu loturi de pământ din moșia târgului, iar ce a mai rămas a fost vândut de Lucia Greceanu (moștenitoarea lui Dimitrie A. Greceanu) lui Moritz Stern. Localitatea a fost bombardată de aviația sovietică în cel de-al doilea război
Bivolari, Iași () [Corola-website/Science/324184_a_325513]
-
în final au fost evacuați 13.176 țigani din care 3.187 bărbați, 3.780 femei și 6.209 copii. Diferența în plus este explicată prin faptul că în rândul lor circula zvonul că odată ajunși în Transnistria vor fi împroprietăriți cu pământ. Din acest motiv unii și-au vândut bunurile, au venit în gările de îmbarcare și s-au amestecat printre ceilalți țigani trecuți pe liste. Unii au solicitat oficial să plece în Transnistria. Alții s-au atașat grupurilor profitând
Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/325667_a_326996]
-
lefegii. În 1855, o altă moșie (sat) aparținea Mănăstirii Sf. Gheorghe Nou din București. După această dată satul dispare, fiind decimat de ciumă. În anul 1926, satul s-a reînființat cu țărani din satele Botoroaga și Târnava, care au fost împroprietăriți ca urmare a aplicării reformei agrare din 1921. Comuna Drăgănești Vlașca este situată în Câmpia Burnazului, în partea de est a județului Teleorman. Are în componență 3 sate : Drăgănești Vlașca - reședința comunei, Comoara și Văceni. Satul Drăgănești Vlașca este așezat
Drăgănești-Vlașca, Teleorman () [Corola-website/Science/324744_a_326073]
-
din Buzău sau Prahova care au întemeiat sălașe ori tarle unde locuiau numai vara în sezonul de lucru al câmpului, majoritatea retrăgându-se toamna târziu în satele natale cu recoltele obținute peste an. Prin legea rurală din 1864 au fost împroprietăriți foarte mulți clăcași. Peste 48000 de familii țărănești (însurăței, țărani de pe moșiile “strâmte”) cărora legea le dădea pământ din domeniile statului n-au primit loturile la care aveau dreptul. Categoriile de săteni cunoscute sub numele de spornici (însurăței) au așteptat
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
de familii țărănești (însurăței, țărani de pe moșiile “strâmte”) cărora legea le dădea pământ din domeniile statului n-au primit loturile la care aveau dreptul. Categoriile de săteni cunoscute sub numele de spornici (însurăței) au așteptat 15 ani până au fost împroprietăriți. Între 1864 - 1876 s-au continuat lucrările de aplicare a legii rurale prin delimitări, revizuiri de măsurători, rezolvări de conflicte între proprietarii de moșii și împroprietăriți, constituiri de noi comisii. În anul 1873 s-au întocmit tabele și liste cu
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
articolelor 5 și 6 din Legea rurală. Satul Gheorghe Lazăr a apărut pe teritoriul comunei Bucu, în urma împroprietăririi însurățeilor în anul 1884. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul avea o școală mixtă. Între anii 1878 și 1881 au fost împroprietăriți 48622 de săteni, sub denumirea de însurăței, printre care și strămoșii locuitorilor din Gheorghe Lazăr, primind în total 229.063 ha. Pentru că unii au fost excluși de pe liste, iar alții nu s-au prezentat, cifra s-a redus la 48342
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
Diaconești ce se trag din moștenii Râculești (Bucov-Adunați) pentru moșia lor Râca, obștea moștenilor din cătunul Adunați, comuna Strâmbeni pentru moșia lor, Adunați ( nn. cătunul Adunați este comuna Căldăraru?), obștea locuitorilor din comuna Bucov-Adunați pentru terenurile cu care au fost împroprietăriți la 1864 din moșia Râca-Pasărea, obștea locuitorilor din cătunul Purcărești, comuna Popești-Palanga, împroprietăriți pe moșia Tătărăști a lui Ștefan Bellu, obștea locuitorilor din cătunele Betegi și Ciucilești, împroprietăriți la 1864 pe moșia Burdea-Căldăraru, obștea locuitorilor cu terenuri cumpărate de stat
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
moștenilor din cătunul Adunați, comuna Strâmbeni pentru moșia lor, Adunați ( nn. cătunul Adunați este comuna Căldăraru?), obștea locuitorilor din comuna Bucov-Adunați pentru terenurile cu care au fost împroprietăriți la 1864 din moșia Râca-Pasărea, obștea locuitorilor din cătunul Purcărești, comuna Popești-Palanga, împroprietăriți pe moșia Tătărăști a lui Ștefan Bellu, obștea locuitorilor din cătunele Betegi și Ciucilești, împroprietăriți la 1864 pe moșia Burdea-Căldăraru, obștea locuitorilor cu terenuri cumpărate de stat din aceeași moșie, obștea locuitorilor din cătunul Căldăraru, comuna Strâmbeni, împroprietăriți pe moșia
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Căldăraru?), obștea locuitorilor din comuna Bucov-Adunați pentru terenurile cu care au fost împroprietăriți la 1864 din moșia Râca-Pasărea, obștea locuitorilor din cătunul Purcărești, comuna Popești-Palanga, împroprietăriți pe moșia Tătărăști a lui Ștefan Bellu, obștea locuitorilor din cătunele Betegi și Ciucilești, împroprietăriți la 1864 pe moșia Burdea-Căldăraru, obștea locuitorilor cu terenuri cumpărate de stat din aceeași moșie, obștea locuitorilor din cătunul Căldăraru, comuna Strâmbeni, împroprietăriți pe moșia Burdea-Căldăraru, Primarul comunei Bucov-Adunați ca reprezentant al obștei moștenilor Diaconești ce se trag din Râculești
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
comuna Popești-Palanga, împroprietăriți pe moșia Tătărăști a lui Ștefan Bellu, obștea locuitorilor din cătunele Betegi și Ciucilești, împroprietăriți la 1864 pe moșia Burdea-Căldăraru, obștea locuitorilor cu terenuri cumpărate de stat din aceeași moșie, obștea locuitorilor din cătunul Căldăraru, comuna Strâmbeni, împroprietăriți pe moșia Burdea-Căldăraru, Primarul comunei Bucov-Adunați ca reprezentant al obștei moștenilor Diaconești ce se trag din Râculești, primarul comunei Buco-Adunați ca reprezentant legal al obștei locuitorilor împroprietăriți la 1864 pe moșia Râca-Pasărea, proprietatea domnului Ioan Chițu, primarul comunei Popești-Palanga ca
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
cumpărate de stat din aceeași moșie, obștea locuitorilor din cătunul Căldăraru, comuna Strâmbeni, împroprietăriți pe moșia Burdea-Căldăraru, Primarul comunei Bucov-Adunați ca reprezentant al obștei moștenilor Diaconești ce se trag din Râculești, primarul comunei Buco-Adunați ca reprezentant legal al obștei locuitorilor împroprietăriți la 1864 pe moșia Râca-Pasărea, proprietatea domnului Ioan Chițu, primarul comunei Popești-Palanga ca reprezentant legal al obștei locuitorilor împroprietăriți la 1864 pe moșia Tătărăști, primarul comunei Bucov-Adunați reprezentant legal al obștei locuitorilor pentru Strâmbeni, reprezentant legal al obștei locuitorilor ce
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Bucov-Adunați ca reprezentant al obștei moștenilor Diaconești ce se trag din Râculești, primarul comunei Buco-Adunați ca reprezentant legal al obștei locuitorilor împroprietăriți la 1864 pe moșia Râca-Pasărea, proprietatea domnului Ioan Chițu, primarul comunei Popești-Palanga ca reprezentant legal al obștei locuitorilor împroprietăriți la 1864 pe moșia Tătărăști, primarul comunei Bucov-Adunați reprezentant legal al obștei locuitorilor pentru Strâmbeni, reprezentant legal al obștei locuitorilor ce au terenuri cumpărate din moșia statului Burdea-Căldăraru. În ziua de 18 august, anul 1894 definită de subsemnatul prin citațiuni
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Dumitru și Niță. Alături de Stângești se așezară Preda Ceaușu cu cei doi copii, Preda și Florea alături de Pițigoi, om cu șase copii, Barbu, Tache, Tănase, Matei, Sandu și Niță. De peste deal din Haref a venit și Iordache Protopopescu ca fiind împroprietărit de Mitropolit. Valea Danului a fost moșia Mânăstirii, mai apoi a venit și Raicu Mihale, Stoica Neamțu, Boroban cu trei copii: Prodan, Anghel și Oprea, unii veniți de la câmp, Câmpenii, Vasile, Nistor, Andrei și alții. Pe alt deal Ciurea cu
Valea Danului, Argeș () [Corola-website/Science/324852_a_326181]
-
caracterul mânăstiresc al acestora în acea epocă. Intervențiile episcopale și cele ale conducerii laice au reprezentat următoarea etapă de tranziție, care a transformat schiturile și sihăstriile de sine stătătoare în organe comunitare cu o viață mai stabilă. Acestea au fost împroprietărite și li s-a acordat dreptul de a tăia pădurea. Invazia tătară din 1596 a dus la distrugerea mănăstirilor și împrăștierea călugărilor. În același an Mihai Viteazul pentru a reorganiza zona, a hotârât fondarea unei mănăstiri închinată Sfântului Gheorghe, în mijlocul
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
salvează din nou de poteră pe Tândălița, „fata haiducă”. Cei doi tineri se căsătoresc, iar Păcală pleacă cu soția sa și cu ușa dăruită de tatăl său. Ei își construiesc o casă în sat pe un teren cu care fusese împroprietărit bunicul său. Primarul încearcă să-l determine să plece din sat, dar nu reușește. Niște hoți îi fură animalele într-o noapte. Rămas fără animale, Păcală vrea să vândă camioneta, dar Tândală o împunge în gârlă, apoi îl înșală pe
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
unele surse maghiare au fost expropriate și bisericile evanghelice germane, 55% din totalul bunurilor până în 1924 și restul bunurilor până în 1937. Aceste proprietăți au fost împărțite bisericii greco-catolice și asociației culturale „Așezământul Cultural Mihai Viteazul”. În Transilvania, 63% din cei împroprietăriți în urma reformei agrare aveau naționalitate română, în timp ce 37% aveau o altă naționalitate. Situația loturilor individuale în Transilvania, la sfârșitul anului 1924 arăta astfel: După mărimea loturilor primite, situația în Transilvania în anul 1928 era următoarea : Majoritatea celor care au fost
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
în urma reformei agrare aveau naționalitate română, în timp ce 37% aveau o altă naționalitate. Situația loturilor individuale în Transilvania, la sfârșitul anului 1924 arăta astfel: După mărimea loturilor primite, situația în Transilvania în anul 1928 era următoarea : Majoritatea celor care au fost împroprietăriți și nu aveau origine română erau „inamici de ieri”, foști soldați în armata ungară, cei care au luptat împotriva României în Primul Război Mondial. Reforma agrară nu a rezolvat însă adevăratele problemele ale țăranilor. În Transilvania, la un an după
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
Maria, profesoară de matematică și Ileana, inginer. s-a născut la 19 mai 1893 în satul Drăgotești, comuna Fântâna Domnească (actualmente Prunișor), județul Mehedinți. Ștefan Hălălău a fost fiul lui Mihai Hălălău și al Anicăi (născută Pantazescu), descendenți de moșneni împroprietăriți de Mihai Viteazul. Urmează primele 4 clase primare la școala din sat, apoi se înscrie la Liceul Traian din Turnu Severin. După terminarea liceului, urmează „Școala de ofițeri de artilerie și geniu”, ramură de elită a armatei, pe care o
Ștefan Hălălău () [Corola-website/Science/330779_a_332108]
-
politice în mai multe campanii la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX (printre care si cea a lui Constantin Mille in 1907, an în care acesta câștigă alegerile - colegiul din Teleorman). „Asa cum a fost , erou decorat in 1877, împroprietărit ca veteran, a doua oară răsculat, ucis de o patrie nerecunoscătoare.” Simbolul Ștefan Furtună, soldatul viteaz, decorat, ucis de monarhia ingrată, este preluat de propaganda comunistă, după anul 1946. Istoricul Andrei Pippidi, membru corespondent al Academiei Române, îl descrie pe Ștefan
Ștefan Furtună () [Corola-website/Science/330834_a_332163]
-
vatra de sat în apropiere, vatra lui numindu-se Lucavăț. Acest Luca a avut doi feciori, Stan și Șerbco, care au slujit cu credința în oastea lui Alexandru cel Bun, iar voievodul, cinstind aceste „adevărate slugi” (vasali, deci boieri), îi împroprietărește prin uricul din 16 februarie 1428 pe cei doi cu „ocina lor... două sate, anume Lucaveț și Pancăuți și cu toate poienile și pădurile și cu pâraiele și pe Siret în Sus, si cu Mihodrea, al căror hotar se alătură
Familia Wassilko de Serecki () [Corola-website/Science/330904_a_332233]
-
VI. CONS. VII. P. P. CALPVRINIO PVBLIO. MARCO. C. AVRELIO. RVFO.” Mai tarziu, incepand cu domnia lui Alexandru cel Bun (1400-1432), dar mai ales sub domnia lui Ștefan cel Mare (1457-1504), unii osteni vrednici, care se remarcau în luptă, erau împroprietăriți aici cu scopul de a apăra hotarul sudic al Moldovei. Prima atestare documentara a acestui ținut apare într-un act din 1 septembrie 1435, prin care voievodul Ilias (fiul lui Alexandru cel Bun) îi comunica lui Vladislav, „iubitului Crai al
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
pronunțate de Kogălniceanu. A sprijinit însă, în ședința din 29 octombrie 1857, propunerea de desființare a privilegiilor, propunere ce a fost primită, de altfel, cu aclamații unanime. În discuțiile provocate de problema agrară, el votează pentru propunerea de a se împroprietări țăranii. Față de succesul masiv obținut de unioniști și de faptul că Marile Puteri au admis, dacă nu în întregime, dar în majoritate revendicările acestora, caimacamul Vogoride își modifică atitudinea pe care o adoptase cu privire la Cuza, după demisia acestuia din postul
Cariera lui Alexandru Ioan Cuza - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102214_a_103506]