1,038 matches
-
căruța lui tot picură necontenit sânge. Când caută, ce să vadă? Un băiat împuns în șoldul piciorului, de unde sângele curgea încă. Atunci cu toții pricepură pricina și se minunau între ei: cum de n-a zis nici cârc, atunci când l-au împuns? Și dându-i îngrijire l-au dus tot ascuns până la Galați. Aici le-a spus toată întâmplarea și drumeții cu căruțele i-au spus de unde veneau. Când Ștefan ajunse voievod peste Moldova, a dat la toți acei drumeți moșii din
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
are o scuză, el preconiza aceasta pentru a crea un stat, ca nici altul sub soare, care să fie în măsură de a fi primul în toate pe scena lumii, spre deosebire de bicisnicul stat băsist, care își îndeamnă viitorii cetățeni să împungă fuga peste hotare spre marele necaz al tuturor tinichigiilor lumii. Și pentru a nu se dezminte, Băsescu arată încă odată cât poate fi de pervers, tocmai el, care spusese cele enumerate mai sus, deodată are o tresărire aiuristică și emite
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
REGAN: I know't my sister's. This approves her letter, That she would soon be here. Enter Oswald. Întoarce-te la sora-mi. LEAR: Nicicînd, Regan: Ea mi-a luat jumate din alai, M-a privit sumbru, m-a împuns cu limba ei Că cea de șarpe, -n inima adînc. Toate-adunate-n ceruri, răzbunări Să-i cadă-n capu-ingrat! Lovește-i oasele, Aer infect, cu-nțepenire! CORNWALL: Pfui, șir, pfui! LEAR: Fulgere iuți, foc orbitor zvîrliți În ochii-i trufași; i-
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
are o scuză, el preconiza aceasta pentru a crea un stat, ca nici altul sub soare, care să fie în măsură de a fi primul în toate pe scena lumii, spre deosebire de bicisnicul stat băsist, care își îndeamnă viitorii cetățeni să împungă fuga peste hotare, spre marele necaz al tuturor tinichigiilor lumii. Și pentru a nu se dezminte, Băsănău arată încă odată cât poate fi de pervers, tocmai el, care spusese cele enumerate mai sus, deodată are o tresărire aiuristică și emite
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
merg în împărăția (lui Dumnezeu nu simt) binefacerea”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XV, 10, în PSB, vol. 34, p. 155-156) „Privește la cel cu mâinile străpunse de piroane, la Cel a Cărui coastă a fost împunsă cu sulița, puneți degetele în urmele cuielor, pune mâna ta în rana suliței și atunci vei putea ghici cât de adânc a trebuit să fi intrat ele înlăuntru și din lărgimea ranei poți măsura și adâncimea ei; căci după 112
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Reacție analoagă la puiul de om din Godeni: M-au ascuns bătrânii, după obicei, / Să nu uit de frica păsării tăiate / Și ascult prin ușa încuiată / Cum se tăvălește și se zbate..." Timorată dar și atrasă de berbecii care "se-mpung la răscruce", așteaptă să bată unul și să se retragă: "Copiii satului s-au adunat / În jurul lor și stau proptiți în bâtă" (Berbecii). Altă dată, caută "cuiburi cu băieții prin scorburi". Scene caracteristice arealului natal s-au fixat definitiv pe
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
științifică: dacă un fluture Își mișcă aripile În Brazilia ori pe-aici, se dezlănțuie un uragan la celălalt capăt al lumii. E corect? - Mai mult sau mai puțin. Teoria e cunoscută sub numele de Efectul Fluture. Markovic a surâs ușor, Împungându-l pe Faulques cu degetul. Un zâmbet bizar, totuși. Țeapăn, ca și cum nu era al lui. S-a oprit o vreme, Înghețat, dezvelind gaura neagră dintre dinții stricați. - E ciudat că ai vorbit despre el În acel interviu, fiindcă a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
durere(40); mic(25); subțire(21); coase(16); albină(15); înțepat(15); sînge(15); cusut(14); înțeapă(13); bold (12); fîn(11); cusătură(10); croitorie(7); croitor(6); haină (6); haine(6); injecție(6); instrument(6); arici(5); cojoc(5); împunge(5); înțepător(5); seringă(5); subțire(5); vîrf(5); frică(4); înțepa(4); obiect(4); fir(3); gaură(3); împuns(3); rupt(3); țesătură(3); albina (2), bunică(2); de cojoc(2); coș(2); croitoreasă(2); croșetare(2); dureros (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
aripi; fără aripi; aripioară; ascuțit; au; august; binefacere; bîz; bîzîie; bzz; copac; crocodil; culoare; deduce; dibăcie; doare; drăguț; dungată; dungi; fagure; floarea-soarelui; fluture; foșnet; frumusețe; fum; furnică; furnicuță; galben cu negru; galbenă; gălăgioasă; gingaș; gîndac; greier; grijulie; harnici; importanță; iute; împunge; întrecere; a înțepa; înțepat; înțepături; libertate; lucrătoare; mama; molcom; muncitoare; mușcătură; negru; oameni; organizare; pericol; pișcă; plăcintă; polei; pufos; puritate; rău; repulsie; roi de albine; sare; sărut; sîrguință; stăpînă; strîngătoare; teamă; trîntor; țipă; țînțar; venin; veninoasă; viața; viață; vioaie; zburătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
curînd o caricatură a detectării unui liman anume, trimițînd totul în caraghioslîc, în derizoriu. Să-i iei oare în rîs pe maniacii ăștia, să-i compătimești? O fi comică o existență distrusă, cu sensurile vraiște? Vinovăția, a cărei obsesie îi împunge pe ipochimeni, cum ar putea fi cît mai just cîntărită? Și care ar fi morala poveștii pe care unul sau altul încearcă să o spună, fără să reușească? Răspunsurile nu sunt de găsit doar prin hîrțoage, ci poate în intimitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
carne. / Din ciolane, / De sub ciolane. / Din toate ciolănelele, / Din toate încheieturile. / Să nu rămâie rău de leac / Ca un fir de mac, / În patru despicat, / În mare aruncat. / Descântatul de la mine / Leacul de la Dumnezeu / Și de la Maica Precista!". Rostind versurile, împunge trei fire de usturoi cu un ac, spală copilul cu "apă descântată" și îl dă cu usturoi pe tot corpul 210, apa vărsând-o, apoi, într-un "loc neumblat". Vindecarea de "roșață" sau de "rofii" se face cu ajutorul "stropilor care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o zi fastă, dar nu se începe nimic nou, se pot face descântece, mai ales descântece "de dragoste". Vinerea, considerată zi sfântă, este ținută cu strășnicie de femei: ele nu cos și nu coc, de teama bubelor și ca să nu împungă cu acul în ochii Sfinte Vineri; nu spală rufe, nu fac leșie, nu torc, nu scot gunoiul din casă, nu zolesc, nu opăresc de teamă ca Sfânta Vineri să nu le apară noaptea în vis ca să le certe și să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Poezii", Editura Cartea Românească, 1973; "Crini pentru domnișoara mireasă", Editura Cartea Românească, 1973. Poemele Ilenei Mălăncioiu evocă întâmplări, pentru a ne sugera stări afective: drumul este întunecat și boii timpului șchioapătă din cauza potcoavelor care-i rănesc; la răscruce, berbecii se împung și îi taie drumul, generând un sentiment nostalgic: "Eu am plecat din munte prea devreme/ și mi-au amestecat pe drumul lung/ De bunăvoie turmele în suflet/ Să vadă și să râdă când se-mpung,". Universul spre care se îndreaptă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
rănesc; la răscruce, berbecii se împung și îi taie drumul, generând un sentiment nostalgic: "Eu am plecat din munte prea devreme/ și mi-au amestecat pe drumul lung/ De bunăvoie turmele în suflet/ Să vadă și să râdă când se-mpung,". Universul spre care se îndreaptă poeta este cel al copilăriei și al satului: Caut cuiburi cu băieții prin scorburi./ Îngropându-mi mâna până la umăr în putregaiul gălbui/ Înspăimântată când o pasăre întârziată/ Se zbate între mine și-ntre pui." Se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Iese.) (aparte, către un curtean): E-n furii, riga; vezi, își mușcă buza. REGELE RICHARD: (coborând de pe tron) Voi sta la sfat cu proști cu cap de lemn Și neîntrebători; nu-i omul meu Cel ce cu ochi iscoditori mă-mpunge. Cu râvna de mărire, Buckingham A început a fi prevăzător. Băiete! PAJUL: Poruncă, doamne! REGELE RICHARD: Cunoști vreun om ce ispitit de aur, S-ar învoi în taină să ucidă? PAJUL: Cunosc un gentilom nemulțumit; Se vrea mai sus decât
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
e de la tine pînă la cerător. Se crede că nu e bine a da cuiva un ac sau bold, căci prin aceasta i s-ar da și o antipatie; însă, de necesitate mare și spre a paraliza antipatia, trebuie a împunge cu acul sau boldul acea persoană căreia are să i se deie instrumentul. Să nu te scobești cu acul printre dinți, căci ți se strică. Femeia să nu puie acul în cap, pe perini sau prin alte părți, căci e semn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
boieri în amîndouă lumile. Cine are mai multe brazde-n palmă va fi bogat nevoie mare. Bold Bold dacă găsești, au să vie oaspeți. Bold dacă găsești e semn de sărăcie. Dacă se gătește cineva pentru o petrecere și se împunge cu un bold, apoi se crede că va face furori acolo. Borș Să umpli borș marțea, că se face acru. Ca să ți se acrească borșul, dă cu făcălețul pe la botul plodurilor*. Se crede că, împlînd cineva borșul, trebuie să fie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se zice că ți-o ia dracu’; ca să scapi, s-o iei răpede de jos și s-o mănînci iar, căci dracu’ va plesni de necaz. Cel care mănîncă supă la masă să bea după ea vin, ca să nu-l împungă vreun bou. Se crede că fata care mănîncă cîntînd va căpăta un bărbat ușor la mînie. Să nu mănînci din oală, că-ți plouă la nuntă. Să nu mănînci dat pe fereastră, că turbezi. Pasere, vită rătăcită nu se mănîncă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai! În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui popi și eretici Și dascăli și grămătici Aruncați cu capu-n jos În focul cel flăcăros. Și dracii că-i Împungeau Cu sulița-i Înțăpau Și de acolo la alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai!În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui negustori la rînd Care-s hoți și lipsă vînd Unii cu cîntar
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
altă voce decât a lupilor din codru ultimii lupi din Franța: câteva zeci de ani mai târziu, cu ajutorul otrăvurilor, al capcanelor și al puștilor, țara se vedea scăpată de aceste bestii crude și nefolositoare. Așa obișnuia ea (bunica) să-i împungă pe aceia care, deși oameni educați, se comportau prostește când aveau ocazia; și nici nu știa câtă dreptate avea. Ruptă de realitate, lăsată în voia ei, inteligența duce uneori la prostie. La fel cum există o "neștiință savantă" (pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
bine, o problemă de prioritate la adăpătoare), cele două au ajuns la o încăierare în toată legea și nu era prima dată... O luptă pe viață și pe moarte, cum s-ar spune. Pietrele zburau sub copitele lor, coarnele se împungeau, se ciocneau, căutând să atingă pieptul, coastele, pântecele, apoi să străpungă pielea; sunt șapte sau opt sute de kilograme de mușchi și oase în fiecare din ele, iar acestea se izbesc, se îmbrâncesc cu o violență incredibilă și înspăimântătoare. Tot ce
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Totu-i surâs E strălucire Lumea e blândă Și toți românii se iubesc De parc'ar fi surori Toți maiștrii-i leagănă-n uzine Pe bravii muncitori fruntași Ce strălucire, dragi tovarăși Și fericire! Îngrămădite-n staul vacile nu se-mpung Rezervele de furaj le ajung Atâta mulțumire în lume stăpânește Când știi să trăiești românește Încât și fericirea te neliniștește! O, bucurie purtând tricolore dorinți! Ne strângi atât de tare-n brațe Că de plăcere noi suntem striviți. Lumea întreagă
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
și un teolog... sau... ploaia și încornorații (umor irezistibil, o scenetă faină). 6ă nu uităm nicicum, să avem grijă să nu „golim” „magazia” cu sentimente. S-avem grijă ca „pielea ambițiilor” să nu se „Oățească”, „dintele vanităților” să nu ne-mpungă, solzii nebuniei Vă nu devină strălucitori. Să rămânem... cum spun filosofii... „salcie plângătoare”, „înger căzut”, „crâmpei de dumnezeire arestată în închisoarea trupului...” (Crocodilii) Ileana Mălănciou Spasmele durerii „umblam prin cerul gol la fel ca pe pământ / nu mai știam de
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
sub bărbie. El o dădea încet la o parte cu brațul și rîdea. Ea s-a înverșunat mai tare, pomenindu-i de-o rea și de-o slută de la gura Tarcăului. «Acolo-ți faci popasurile și-ți cheltuiești averea», îl împungea ea cu vorbe îndesate și iar își rășchira căngile. Atuncea el întîi a lovit-o. Pe urmă a cuprins-o la piept și a strîns-o peste brațe. Ea a tăcut deodată, ca și cum ar fi murit. I s-a lipit cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ferit, știam că le fac poftă. Ne-am aprins câte o țigară și la drum, băieți! Bucuria ce ți-o dă o asemenea excursie ne-a făcut excesiv de voioși, încât cântam toți trei, erau mai degrabă niște urlete, de parcă ne împungea cineva cu un ac în fund. Tarzan „cânta” cel mai tare și foarte fals; și am tot urlat până am răgușit. Atunci s-a lăsat liniștea, dar nu pentru mult timp, pentru că am început cu bancurile. Zambilica se zguduia de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]