2,573 matches
-
și conștiința fără de prihană? Preferă să nu se uite spre Agrippina, ca și cum s-ar teme să n-o audă strigându-i: „Numai cei fără de vină să se apropie de altar! Departe de aici, tu, cel bântuit de pofte rușinoase!“ Își înăbușă un suspin adânc și apucă cu ambele mâini cupa plină cu vin. Varsă câțiva stropi peste capetele statuetelor, pentru ca spiritele însetate ale morților să se adape și ele. Câteva picături cad alături. Încep să se lățească și să se unească
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
exterior, se dovedește mai echilibrat decât Drusus, blând cu prietenii și măsurat în plăceri. Rareori își dă masca jos și lasă să se întrevadă ura care mocnește în el. Să nu-i fi trecut pasiunea pentru ovreicuța aia frumușică? Își înăbușă un alt oftat. În mod clar, nici Germanicus nu e fericit. Se uită din nou la cupele de vin răsturnate de a valma pe jos. Cu cine a benchetuit? Încetul cu încetul, din străfunduri, se ivește un nume. Vag la
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de ea, să vadă ce doleanțe are. Mai privește o dată peste umăr către necunoscută. Tresare nervos. Are totuși ceva... nedeslușit..., chiar familiar. Plautius Silvanus îi urmărește mișcările cu coada ochiului. Observă scânteia de frustrare pe care caută zadarnic să o înăbușe. Pleacă la rândul său fruntea sub povara tristeții cumplite ce-l macină de când principele a decis să-i răpească fetița și să i-o dea derbe deului ăluia parvenit de Narcissus, feciorul lui Ianuarius. Oftează adânc. Nu o să găsească aici
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Știu, știu, cum să nu, surâde bătrânul senator. Îi face tânărului cu ochiul și-i aplică o palmă zdravănă pe umăr. N-ai apărut tu în fruntea unei armate de foști sclavi, obiș nuiți doar să stingă incendii și să înăbușe mișcările la Roma? Hohotește cu gura până la urechi: — Halal soldați! Antrenați, disciplinați și cu experiență! Velleius tace prudent, Nero însă replică iute: — Sclavii au fost înrolați din lipsă de cetățeni tineri. Dar în sinea sa își înghite cu greu nemulțumirea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
atât îi stăpânește o ură dușmănoasă față de celelalte nații. Se țin departe de străini la ospețe și se feresc să se împreuneze cu femei de alt neam, deși sunt aplecați, ca toți orientalii, spre plăcerile trupești. Nemulțumirea care-l mistuie înăbușit de la începutul discuției dă brusc în clocot și se transformă în furie. Îi vine să se repeadă la Agrippa și să-l scuture strigându-i: — Exclusivismul vostru hrănește manifestările antisemite de care te plângi! Pentru a se calma, se îndreaptă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
își revine, amintindu-și în același timp că arată oribil, că are prin păr niște chestii ascuțite și poroase, nu e machiată, și poartă un halat vechi și grotesc. Eu sunt nevoită să îmi țin mâna la gură ca să-mi înăbuș râsul care crește înăuntru. Sophie nu mai spune nimic, nu mai poate spune nimic. E absolut, sută la sută uluită și se dă la o parte, arătând în sus, cu o privire șocată. Ben îi zâmbește în semn de mulțumire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
ca el să nu fi spus asta, își dorește ca asta să nu fi sunat atât de superficial, ca de la o persoană pe care aș fi urât-o dacă ne-am fi întâlnit acum șase luni. Reușesc totuși să îmi înăbuș aceste sentimente, zâmbesc doar și spun: ― Știu. Și eu m-am gândit la același lucru. Era un tip la aeroport, care a început să vorbească cu mine, și am crezut că tu erai. Îi spun lui Brad toată povestea, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
nu m-am gândit la asta. E aproape prea bine să-mi închipui că-l ating, ce să mai zic să mă și culc cu el. ― Sună prea bine ca să fie adevărat. ― Cred că probabil chiar așa este. Geraldine își înăbușă un căscat. ― Îmi pare rău, Jemima, dar mi-e somn. ― Nici o grijă, te las să te întorci în pat. Mersi că te-ai trezit. ― Pentru puțin, dragă. Sunt încântată să aud că totul îți merge bine. Să-mi dai un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
considerat de către George Manu, "un instrument servil în mâinile regelui"1620. După încheierea sesiunii parlamentare, la 4/16 aprilie 1888, guvernul condus de către Theodor Rosetti și-a concentrat atenția asupra răscoalelor țărănești izbucnite în câmpia Dunării, pe care le-a înăbușit cu ajutorul armatei 1621. Începută la Urziceni, în județul Ilfov, în ultima decadă a lunii martie, pe fondul luptelor politice împotriva guvernării liberale, răscoala a cuprins 28 din cele 32 de județe ale țării 1622. Mișcarea a atins intensitatea maximă în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ziua aceea Matsuki stătuse cu spatele la el, adâncit în gânduri. Mai devreme, parcă scuipând cuvintele printre dinți, îi spusese că ei sunt carne de tun pentru Stăpân și pentru Sfatul Bătrânilor și că Sfatul îi trimisese în această călătorie primejdioasă ca să înăbușe nemulțumirea unor ostași ca ei față de noile pământuri ce le fuseseră încredințate. Samuraiul nu le spusese nici lui Tanaka, nici lui Nishi despre ce-i zisese Matsuki. Nu știa de ce, dar îi era teamă să le spună și lor. Samuraiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
acolo. — Japonia e mică, dar în război nu e mai prejos decât nici o altă țară. Japonezii nu pot fi supuși la fel ca indienii de aici. Neînțelegând limba și lăsați afară din cercul discuției, japonezii se uitau la globul pământesc înăbușindu-și căscaturile. Unul dintre oamenii de vază care ascultau încă neîncrezători vorbele lui Velasco despre Japonia le arătă Spania și nenumăratele sale colonii: España, si, España, le repetă el ca unor copii. În cele din urmă, le arătă picătura de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Chiar dacă este vorba despre indieni... Nu pot să fiu îngăduitor față de ei. Padre, indienii nu sunt oameni în care să ai încredere. Sunt preot. Fața și gâtul lui Velasco se înroșiră dintr-o dată. Așa pățea ori de câte ori se străduia să-și înăbușe furia sau înverșunarea. Padre, oprește-te! Ca pentru a se scutura de aceste cuvinte, Velasco începu să urce dealul. Văzându-l, indianca își lăsă copiii deoparte și alergă desculță în urma lui, ca o fiară după prada sa. Neînțelegând nimic, solii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
casei sale, Yozō îi ținea sulița, iar Seihachi, Ichisuke și Daisuke țineau de dârlogi fiecare câte un cal împovărat cu desagi. Samuraiul încălecă și făcu o plecăciune înspre unchiul său. În spatele lui, se afla soția sa, Riku, străduinduia să-și înăbușe plânsul. El zâmbi către fiul său cel mare, Kanzaburō, și către Gonshirō, fiul cel mic din brațele slujnicei. Apoi se făcea că seniorul Ishida îl aștepta pe cal în fața porții. I se părea ciudat că seniorul Ishida venise tocmai până în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
podea, mi-am legat încheieturile mâinilor cu sfoară și m-am rugat: „Facă-se voia Ta.” În timp ce mă rugam astfel, mi-am dat seama că palmele, așa cum izbutisem eu să mi le leg, erau umede. Încercam din răsputeri să-mi înăbuș simțămintele care-mi clocoteau în suflet. În clipa aceea am băgat de seamă că în prag stătea cineva. — Ce s-a întâmplat, senior Hasekura? — Senior Tanaka... răspunse el încet fără să se clintească, și-a luat viața. Hasekura rostise aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Cu toate acestea, acum Sfatul Bătrânilor nu mai are trebuință de Nueva España. Nici de corăbii mari care să străbată marea. — Atunci... înseamnă că însărcinarea noastră... Nu mai aveți nici o însărcinare. Samuraiul se lupta să-și stăpânească tremurul genunchilor. Își înăbuși strigătul de furie și geamătul de pe buze. Își strânse pumnii și îndură tristețea și părerile de rău care-i clocoteau în suflet. Seniorul Tsumura le spunea nepăsător că toată călătoria lor n-avusese nici o însemnătate și că nu folosise la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
propovăduire printre popoarele înfricoșătoare de păgâni, au putut apostolii să răspândească puterea Bisericii și în afara Iudeei. La fel, nici despre mine nu se poate spune că n-am fost de folos propovăduirii în Japonia, oricât ar încerca iezuiții să mă înăbușe. Astăzi am rostit de câteva ori în bătaia vântului de pe punte predica lui Pavel înscrisă la sfârșitul „Faptelor”, cu precădere minunatele cuvinte pe care el le ia din „Isaia”: „Mergi la poporul acesta și zi: Cu auzul veți auzi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
femeie să se aplece de-a curmezișul unui pat. Amândoi erau desenați la modul impresionist. Erau niște desene foarte frumoase și n-aveau nimic În comun cu violul adevărat, În care fusta femeii Îi este trasă peste cap ca să o Înăbușe, În timp ce, câteodată, un camarad i se așază pe cap. Erau o grămadă de fotografii din astea instigatoare care fuseseră tipărite În mod evident chiar Înaintea Începerii ofensivei. Acum se amestecaseră cu ilustratele obscene și cu alte fotografii - poze mici, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Sunteți italian? Întrebă adjutantul. — Nu, american. Uitați-vă și voi la uniformă. E făcută de Spagnolini, dar nu e o replică foarte exactă. — Sunteți din nord sau din sud? — Din nord. Simțea cum Începe să vină. O să Încerce s-o Înăbușe. — Dar vorbiți italiana. — Și de ce nu? Vă deranjează că vorbesc italiana? N-am voie să vorbesc italiana? — Aveți medalii italiene. — Doar panglici și acte. Medaliile vin mai Încolo. Altfel, le poți da unor oameni ca să le păstreze și ei pleacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mă duc la Zenzon sau la San Dona, ca să văd din nou podul. — N-o să te las să umbli așa, fără rost. — Bine, spuse Nick. Simțea că-i vine din nou. Ne-am Înțeles? — Desigur, spuse Nick. Încerca s-o Înăbușe. — Orice chestie de genu’ ăsta ar trebui făcută noaptea. — Fără-ndoială. Știa că de acum n-o mai poate opri. Comand un batalion aici, Înțelegi? spuse Para. — Și de ce n-ai face-o? spuse Nick. Uite-o că-ncepe. — Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
eram pe punctul de a mă lăsa În voia emoțiilor extreme. Cum și mama fusese la fel, mă temeam că și eu voi pierde Într-o zi controlul și voi cădea moartă la pământ din cauza excesului. Așa că Învățasem să-mi Înăbuș emoțiile, să mă oblig să nu-mi pese, să nu fac nimic și să las lucrurile În voia lor. De data aceasta tăcerea Îmi hotăra soarta. Spune ceva, m-a Îndemnat tata. Cere-ți scuze. Am așteptat În tăcere. — Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
lor. De data aceasta tăcerea Îmi hotăra soarta. Spune ceva, m-a Îndemnat tata. Cere-ți scuze. Am așteptat În tăcere. — Hai odată! m-a certat tata. Probabil că a trecut astfel un minut. Iar simțeam că mă lasă picioarele. Înăbuș-o, Îmi spuneam, Înăbușă-ți dorința. Într-un final tata a rupt tăcerea spunându-i Mamei Scumpe: „Sigur că vii cu noi“, dar ea s-a bătut atunci cu pumnii-n piept strigând: „S-a terminat! Prefer să mă străpungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
tăcerea Îmi hotăra soarta. Spune ceva, m-a Îndemnat tata. Cere-ți scuze. Am așteptat În tăcere. — Hai odată! m-a certat tata. Probabil că a trecut astfel un minut. Iar simțeam că mă lasă picioarele. Înăbuș-o, Îmi spuneam, Înăbușă-ți dorința. Într-un final tata a rupt tăcerea spunându-i Mamei Scumpe: „Sigur că vii cu noi“, dar ea s-a bătut atunci cu pumnii-n piept strigând: „S-a terminat! Prefer să mă străpungă comuniștii cu baionetele decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
evite catastrofa. Chiar dacă sărea, nu avea unde să fugă. Tot ceea ce putea face Toyoda - exact cum a făcut și colegul său Hirose - era să creadă cu și mai mare tărie în „învățăturile“ sectei, să-și alunge toate îndoielile, să-și înăbușe sentimentele, să închidă fereastra imaginației și să se dedice întru totul acestei cauze. I-a fost mult mai ușor să se supună ordinului, decât să coboare din propria voință și hotărâre din mașină și să suporte consecințele. Toyoda se decisese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
atacului cu gaz sarin și au avut cam aceleași afecțiuni. Există o mică diferență de vârstă, dar amândoi au absolvit Academia Forțelor de Autoapărare Japoneze și lucrează la Forțele Aeriene. Nu a putut deveni pilot de jet, dar și-a înăbușit tristețea și s-a dedicat unei cariere la sol. Și drumul pe care l-au ales în viață e asemănător. Pentru că s-au angajat în aceeși perioadă, în același loc de muncă, se cunosc, dar faptul că i-am intervievat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
pachet cu bombă la Primăria din Tokio). Teoria lui Theodore Kaczynski este chiar mai apropiată de esența cultului Aum. Ceea ce a punctat domnul Kaczynski este, cred, o realitate. Sunt multe puncte în sistemul societății noastre prin care autonomia personală este înăbușită. Și eu simt lucrul acesta, mai mult sau mai puțin, probabil că și voi la fel. Cu alte cuvinte: „Lumea nu prea te lasă să-ți trăiești viața după propriile tale valori.“ Din perspectiva celor din secta Aum lucrurile stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]