3,037 matches
-
cabinetului, cum ar fi de pildă tabloul monarhului dat jos și în locul său pus portretul lui Gariballdi, „bărbosul din munți”, cum îl va surprinde Giusepe Tomaso di Lampedusa în Ghepardul său. Franctirorul, cel ce odinioară escaladase, alături de marele și onestul înaintaș, crestele abrupte ale Aspramontelui, nici măcar nu-și va exersa pe o foaie de hârtie iscălitura, cu care va putea de acum încolo să semneze, în numele justiției imanente, grele sentințe de condamnare. Tânărul Caragiale, arestat la domiciliu, ni-l descrie ca
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
sensibilitatea noastră la aceste ingerințe, care ar trebui respectată mai ales de către cei care, istoricește, se simt moștenitorii muștei pe căciulă a insistenței conquistadoriale, a militarismului administrativ și - de ce n-am spune-o? - chiar a asupririi și exploatării noastre de către înaintașii lor. Pentru că noi suntem unul dintre popoarele europene cele mai chinuite de asemenea experiențe năvălitoare în decursul secolelor, dar și de experiența agresiunii prin forma mai modernă a internaționalismului unor mișcări politice care, paradoxal, s-au dovedit a urmă doar
SAU INCERCARE DE A LE EXPLICA UNUI PRIETEN STRĂIN (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350773_a_352102]
-
fel și viitorul acestei comunități parohiale din municipiul Timișoara, județul Timiș, monografia Parohiei Ortodoxe Române cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” - Iosefin. Aici, în această carte sau datorită ei, ne aducem aminte cu vibrante emoții, sentimente de recunoștință și prețuire de înaintașii noștri, de moșii și strămoșii noștri, trăitori, viețuitori și chiar supraviețuitori pe aceste meleaguri, care de multe ori au fost vitregite de vremurile istoriei și oropsite de valurile năvalnice ale acestei vieți pământești, plină de suferințe, ispite, încercări și necazuri
PREOT DR. IONEL POPESCU, IOSEFINUL ORTODOX – CONTRIBUŢII MONOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350755_a_352084]
-
însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri, dar încerc totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 31 din 31 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350770_a_352099]
-
Corneliu Florea, „Jurnal liber“, primăvara- vară, Canada, 1996, - („Câteodată mă întrebam Cine va veni după OCTAVIAN GOGA, si ARON COTRUȘ, fiindcă ARDEALUL fără POEȚI PENTRU ARDELENI este precum copiii fără de părinți și lumea fără adevăr. Și a venit, pe masura înaintașilor săi Nicolae Nicoară-Horia, desculț prin Transilvania...); - Mircea Vaida, din manuscris, 02.02. 1988, („mereu pământul Munților Apuseni trimite lumii sclipiri din inepuizabilele sale versuri de aur...“); Elisabeta Chișa, „Fascinația comunicării“, Editura Gutenberg, Arad, 2002, p. 264-265, (...el se ridică în
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
un loc cu iarbă ceva mai înaltă. Disperată Silvia se hotărî să ignore privirile destul de apatice ale unor grăjdari, probabil destul de familiarizați cu situația, și intră în ierburi. Constată că nu era deloc o premieră ce făcea ea acolo. Urmele înaintașilor erau la tot pasul drept care călcă în mai multe. Aproape că nici nu mai conta! Se gândi că ar fi fost în război și rezolvă, cum putu, cu mijloacele la îndemână, o mică parte din problemele care o frământau. - Acum
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
cum ești! Îți iubesc toate formele de relief; munții, dealurile, podișurile, depresiunile, văile, câmpiile, cu tot ce a mai rămas din ele. Dar mai presus de toate acestea, iubesc oamenii; oamenii și istoria acestui popor încercat din toate vremurile, pe înaintașii care s-au luptat pentru noi, cei de astăzi, să avem libertate, sa fim independenți. Îi iubesc pe cei care ne-au unit la Alba Iulie, în 1918 și îi urasc pe cei de astăzi care vor să ne dezbine
O ALTFEL DE SCRISOARE, DE 1 DECEMBRIE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350913_a_352242]
-
afirmarea unui fapt deja înțeles:Istoria cărții vâlcene a anilor 1705-1830, și chiar mai înainte de acești ani, a avut două componente, una religioasă și alta laică,iar conținutul acestor cărți conduceau cititorul spre educație și înțelepciune. În predosloviile și cărțile înaintașilor noștri erau integrate până la dizolvare cântece,tradiții înțelepte ale satelor de pe Valea Alutus-ului, Argeșului și Dunării.Asfel au apărut balada Meșterul Manole, ce se constituie în legenda întemeierii Mănăstirii Argeșului, clădită în timpul domniei lui Neagoe Basarab,cel mai învățat domn
ISTORIA CĂRŢII VÂLCENE- ŞCOALA DE LA RÂMNIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350924_a_352253]
-
însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect, pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Arhimandrit Ioan Negruțiu - cel care a ajuns, în urmă cu nouă ani, alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin!... Eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Ioan Negruțiu - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
Tarhon http://www.ziarulnatiunea.ro/2012/12/08/nationalisti-curand-veti-auzi-semnalul-desteptarii/ Am a le spune românilor cărora le plânge inima pentru Neam și Țară și pe care îi încearcă din ce în ce mai des sentimentele de rușine și vinovăție ridicând privirile gândului către bravii lor înaintași, că le pregătim cea mai purificatoare mișcare națională și naționalistă, o adevărată revoluție și revelație, voind a dovedi dintr-o zvâcnire că încă există bărbați adevărați în această țară oropsită, îngenuncheată, jefuită, trădată, folosită, râvnită și parcă blestemată. Căci nu
NAŢIONALIŞTI, CURÂND VEŢI AUZI SEMNALUL DEŞTEPTĂRII ! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351672_a_353001]
-
contemporan. „Iovana” este un epos fasacinant, o călătorie de Gulliver cu simțul realului, prin fața cititorului fiind derulate impresionante secvențe din epoci diferite, căci timpul și spațiul nu constituie un impediment pentru eroii epicului rezonând în Plaiul Cloșani. Asemeni ilustrului său înaintaș, Alexandru Odobescu, în „Pseudo-kinigetikos”, Cornel Boteanu „bate câmpii cu grație”, dacă ar fi să-l parafrazăm pe marele critic literar George Călinescu. Dacă însă de la Odobescu moștenește erudiția, de la Geo Bogza a împrumutat precizia datelor, a faptelor, iar de la Ilie
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
uneori întinse până la paroxism. Că așa stau lucrurile, ne-o demonstrează autorul în prezentarea Mănăstirii Tismana, ori în pseudocronicile slugerului Tudor, prejneanul a cărui răsuflare o simți și azi pe toate cărările păstorite de dânsul în Plaiul Cloșanilor. Preluând tradiția înaintașului Constantin D. Ionescu ( din volumul „Prin Munții Mehedințiului”, publicat la Craiova, prin anul 1935), Cornel Boteanu se dezvăluie însă cititorului ca un impetuos Calistrat Hogaș descins în lapiezurile ponorene. El devine deseori eclectic, alteori bizar, fiindcă legendele înseși se împletesc
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
dau la iveală un simț foarte fin al nuanței, iar siguranța tonului conturează cu precizie portretul artistului abordat. Studiul despre Petru Birău luminează o „tradiție” prinsă în actul metamorfozei spirituale. Efortul cristalizării de la origini până la artist, prin trecerea de la psihologia înaintașilor la pictorul Petru Birău, coagularea sacral-filosofică prin consolidarea ecclesiocratică, formă de explorare a totalității prin pictură și text, ne conduc spre un portret al artistului plastic cât mai valid și coerent în fundamente. Prin acest Album, ne comunică despre temeiurile
PETRU BIROU SAU POLICROMIA CA MODUL EXPRESIVITĂŢII IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 716 din 16 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351720_a_353049]
-
suflu nou, într-o ridicare a revistei și a cititorilor la un alt nivel. Pe toate continentele Terrei, urmașii lui Pompeiu, Țițeica, Moisil, Myller, Popoviciu, duc cu ei învățătura și dedicația către știință, așa cum le-au moștenit de la iluștrii lor înaintași”, mi-a spus prof. dr. Constantin Corduneanu. Va urma) Referință Bibliografică: Visul American al unui ilustru matematician român / Simona Botezan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 662, Anul II, 23 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Simona Botezan : Toate
VISUL AMERICAN AL UNUI ILUSTRU MATEMATICIAN ROMÂN de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346518_a_347847]
-
fizionomiei spirituale a epocii. Precizând sensul ideilor principale ale vremii și determinând valoarea lor de circulație, dicționarul mai poate servi de îndreptar gândului celor mai tineri, care vor să se orienteze exact față de problemele pe care le găsesc deschise de înaintașii lor”. Ori nici un termen nu era atât de intens vehiculat precum cel de „spiritualitate” și nici unul nu era atât de echivoc, iar una din cauze se datora sensurilor multiple pe care el le are. Mircea Vulcănescu a identificat trei accepțiuni
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
Platon, Socrate și Pytagora. Nici în așteptarea Luceafărului sau a Afroditei, ori a lui Flaubert sau Tolstoi, nici cea de criză și exorcism social al clasei politice; ci sentimentul că această carte se adresează iubitorilor de cultură și respect pentru înaintași, dăruindu-ne ceea ce au avut mai de preț: Entitatea! Cartea este scrisă cu caracter citeț, accesibilă tuturor cititorilor. 01.02.2012. Vasile Dorin Ghilencea Vicepreședinte Liga Scriitorilor din România, filiala Argeș Referință Bibliografică: Cronică literară de Vasile Dorin Ghilencea / Al
CRONICĂ LITERARĂ DE VASILE DORIN GHILENCEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346656_a_347985]
-
să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele Ioan Lăcătușu va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care dumneavoastră l-ați
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI STIMATE DOMNULE IOAN LĂCĂTUŞU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346686_a_348015]
-
să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele Nuțu Roșca va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care dumneavoastră l-ați
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, STIMATE DOMNULE PROFESOR NUŢU ROŞCA!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346721_a_348050]
-
pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Ioanichie Bălan - cel care a ajuns, în urmă cu trei ani, alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin Eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350999_a_352328]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Ioanichie Bălan - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350999_a_352328]
-
aceea, cartea de față (și celelalte care sunt și vor mai apărea) este foarte bine venită, remarcându-se ca un omagiu și un prinos de recunoștință adus Părintelui Calciu, dorindu-se a fi un pas către revenirea la normalitatea cinstirii înaintașilor noștri așa cum se cuvine, aducându-ne astfel aminte „de mai marii noștri”!... Eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ, A PĂRINTELUI GHEORGHE CALCIU DUMITREASA, de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351000_a_352329]
-
șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre românești și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ, A PĂRINTELUI GHEORGHE CALCIU DUMITREASA, de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351000_a_352329]
-
ori „părintele spiritual al unui grup de teologi entuziaști”, ar fi o adevărată nedreptate. El este pentru totdeauna „părintele nostru” - „unul din vestiții părinți ai Bisericii Ortodoxe Române”. Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, sunt convins de faptul că ce este nobil rămâne
PĂRINTELE PROFESOR ŞI ACADEMICIAN DUMITRU POPESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345540_a_346869]