944 matches
-
a pleca am ajuns la un fel de saturație și chiar după opt luni de Canada lucrurile încă nu s-au ameliorat. — Sigur, sigur, spuse roberto zeflemitor. A apărut din cer un prinț care te-a luat pe calul lui înaripat și hiuuu - iată-te în altă lume. — Nu e chiar așa de simplu și frumos ca în basme, roberto. În realitate, lucrurile sunt mult mai complicate. — Pe vremea când ieșeai cu mine erau relativ simple, nu ? spuse el privindu-mă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
În cele din urmă, unul câte unul, ghemele se terminau. Firele de ață se eliberau, luate de vânt. Din două locuri diferite de pe puntea Giuliei, Lefty și Desdemona - și acum, În sfârșit, pot s-o spun: bunicii mei - priveau covorul Înaripat Îndepărtându-se. Desdemona ședea Între două tuburi de aer care arătau ca niște tube uriașe. În centrul navei, Lefty lenevea În compania altor burlaci. În ultimele trei ore nu se văzuseră unul cu altul. În acea dimineață Își băuseră cafeaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
care Însă nu erau prinse de nimic, pentru că bunica mea nu avea nici o pereche de ciorapi de mătase. În barca de salvare, corsetul absorbea toată lumina lunii, ciudata consecință fiind că brațele, chipul și capul Desdemonei dispăreau. Arăta ca Victoria Înaripată, prăvălită pe spate, dusă Într-o căruță spre muzeul unui cuceritor. Nu-i lipseau decât aripile. Lefty Își scoase pantofii și ciorapii plini de nisip. Când Își dădu jos lenjeria, barca de salvare se umplu de un miros stătut. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
sânt valorile neamului, atitudinea critică la adresa operei sau persoanei lor constituie, vezi Doamne, atentate la ființa (poate chiar și la siguranța) națională și ar fi bine să fie pedepsite conform legii. Din această perspectivă, Nichita Stănescu, sub chip de bard înaripat, devine la fel de antipatic ca și alte mari victime ale lingușelii tâmpe și conformiste: Eminescu, mai ales, între toți. Nu știu dacă în Anglia este cădelnițat Shakespeare iar în Franța (helas!) Victor Hugo. Probabil că sânt căci nu-mi închipui că
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
văd în fața mea e peisajul măreț și abstrus - și o Armă. Nu pot privi în jos ca să-mi văd măcar vârful încălțărilor, pe care le simt de metal. încep să alunec, cu arma în față (e un fel de caduceu înaripat), prin aceste iaduri. Nu am timp să-mi pun alte întrebări despre condiția mea. Căci apar Monștrii. Nici ei nu știu cine sânt și de ce putere sânt însuflețiți. N-au instinct de conservare. Păsări de foc, diavoli estropiați, zombies, mumii, vârcolaci, legiuni
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
puf și să mă cufund într-o cărțulie liniștitoare. Brusc m-a năpădit dorul de bunica și am știut că numai Selma Lagerlof și înțeleapta gâscă Akka mă pot alina. În câteva clipe m-am strecurat în stol, printre perechile înaripate ce zboară în formă de V, puternice și senine: Yksi și Kaksi, Kolme și Nelja, Viisi și Kuusi, Martin și Dunfin. Și m-am așezat lângă Niels, băiatul-spiriduș care a învățat din călătoria pe spatele unei gâște mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
de frig ar fi fost afară), foșnetul copacilor se amesteca deseori cu fâșâitul focului din sobă, umbrele crengilor se împreunau pe pereți cu umbrele obiectelor, întunericul se umplea cu povești (nu cu zmei, prințese, motani încălțați, palate de cleștar, cai înaripați și babe știrbe), vârât sub plapumă ascultam un alt fel de basme, cu Alexandru Macedon, Ulise, Domițian, Mucius Scaevola și Pompei, cu Magellan și Vasco da Gama, cu Edmund Hillary și Tenzing Norgay, cu poneii lui Robert Falcon Scott și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
aparte. Precum algele pe valurile oceanului, ținându-se împreună un timp, așa era și cu oamenii - întâlnindu-se, trăind împreună un timp, pentru ca apoi să se despartă, dispărând pentru totdeauna. Dispariția fiind lucrul cel mai sigur în această lume. Imaginea înaripată a vieții mele mă zguduia adânc: îndrăznise să supraviețuiască ca o frunză pe spatele unui înotător, astfel încât eu, cea de azi, puteam s-o țin în mână, s-o contemplu ca pe un rest din contextul pierdut. Mi-am spălat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
obicei în stare proastă, lipite cu scotch în lung și-n lat pe coperți. Din luciul coperților răsăreau figuri dure, grotești, de bărboși îmbrăcați excentric, sau peisaje cu fabrici melancolice, cu hornuri uriașe, peste care trecea în zbor un purceluș înaripat. Vocabule misterioase se încrucișau în cursul discuțiilor la care asistam absent: "Inagada Davida", "Led Zeppelin", "Samba pa Ti", "Imagine". Se murmurau refrene hipnotice și se recitau versuri aspre: Nu cred în Hitler / Nu cred în Zimmermann / Nu cred în Beatles
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Dar știa că va avea vreme destulă de somn. Suindu-se pe taburet, începu să desprindă de pe pereți, una câte una, minunatele icoane pe sticlă, cu lumile lor roșii ca sângele și aurii și albastre-azur. Sfântul Gheorghe, pe calul său înaripat, cu față de om, străpungea cu sulița ridicola reptilă verde, redutabilă doar prin faptul că scotea din bot două-trei limbi firave de foc. Un Isus scheletic își arăta rana din coastă, de unde urca spre înalt o tulpină răsucită de viță-de-vie, plină
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ruinată: niște fetițe speriate. Din colțurile lor, liliecii se treziră din nou și începură iarăși să zburătăcească prin sală. Alții de-afară le răspunseră, năvălind prin ferestre. Am luat-o la fugă, țipând, pe coridoare, urmărite de cârdurile de șoareci înaripați, care acum ne izbeau cu-adevărat peste față și încercau să ne sfâșie hainele. Coridoarele se înmulțeau și nu mai găseam ieșirea. Lanterna Garoafei își alungea lumina pe pereții acoperiți de licheni. Când am deschis una din nenumăratele uși, ne-
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
lor, vulturii își înălțau zborul, croncănind în momentele când cerul se lumina, dar se lansau spre pământ de îndată ce domnea din nou întunericul, într-un continuu du-te-vino, părând a nu ști ce carte să păstreze, fiindcă de la facerea lumii nici o ființă înaripată nu-și amintea ca zilele și nopțile să se succedă cu o asemenea repeziciune. Un mercenar trase într-o hienă șchioapă și înnebunită, ce se aruncase asupra lui arătându-și amenințătoare colții, altul crezu că împușcătura era împotriva lui și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
devină culmea cea mai înaltă a genurilor orchestrale, exponenta supremă a muzicii instrumentale. Însemnătatea lui Beethoven ca simfonist constă în aceea că a adus în simfonie un conținut nou. Viața, moartea, soarta omului, lupta pentru fericire, durerea pierderilor și bucuria înaripată a victoriilor, iată conținutul simfoniilor sale, în care geniul muzicianului se înalță până la culmile generalizărilor artistice puternice, expresive, convingătoare. Opera lui e pătrunsă de un viguros suflu eroic. Beethoven avea convingerea că trebuie să reflecte revolta spiritului independent împotriva orânduielilor
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
aici se află un „Teatru Marin” cu câte două spectacole: „Distracție cu Leul de mare” și „Whiskers și prietenii”. La Teatrul Bird te așteaptă un spectacol educativ cu păsări: vulturi, șoimi, păuni, curcani și alte circa 70 de specii de înaripate. Deasupra acestui loc de divertisment un balon cu diametrul de 22 de metri pentru turiști, te ridică la 100 m pentru a vedea de sus Zona de jos a parcului. În "Lumea copiilor" există o mulțime de modalități de a
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
pus pe Douglas să se uite la desenele animate pornografice făcute de Raymond pentru bani În cadrul planurilor prin care Pierce Patchett voia să obțină banii cu care să-și finanțeze ei afacerile legale. Filmele erau erotice și șocante - cu monștri Înaripați care violau și ucideau. Ideea era a lui Patchett, care Își punea pe hîrtie fanteziile generate de stupefiante, oferindu-i lui Dieterling o călimară. Douglas a devenit obsedat de zbor și de posibilitățile sexuale adiacente. Dieterling Își iubea fiul, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
fi atunci, în acest sens exact, mai "înălțător" decât prezența în cortegiul condus de Empedocle sau la cina aceea imaginată de Mann în Lotte la Weimar, când Goethe povestește despre ființa unui mineral? Extraordinara poveste a lui Márquez cu îngerul înaripat (simbolul ne-obișnuitului) care cade, într-o zi de furtună, în curtea unui țăran, este mai întîi adorat de întregul sat, devine apoi obiect de curiozitate (stăpînul ogrăzii percepe taxă de vizitare) și sfârșește, vidat de orice conținut, în curtea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un lucru ca ăsta nu se putea face decât prin întîlnirea a două minți, din a căror dispută permanentă în jurul fiecărui cuvânt și fiecărui sens se năștea cu adevărat rezultatul final: un text înțeles și, tocmai de aceea, devenit inteligibil. Înaripat de propunere, cu atât mai mult cu cât la Freiburg făcuse cu von Herrmann un seminar pe finalul lui S.u.Z., Cătălin a tradus în câteva luni partea care mai rămăsese (ultimele 4 capitole din cele 12 ale cărții
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mormânt, iar eu într-o închisoare." În curând, pe scrisorile către Friedgard, alături de semnătura lui Cioran apare cea a Simonei (cu un discret Amitiés), iar Friedgard sosește la Paris și îi vizitează pe Ciorani însoțită de prietenul ei Walter. Atelajul înaripat, condus după cum Friedgard crezuse de cuviință, își readuce pasagerul pe pământ și îl reașază în matca obișnuită a vieții sale. Zborul magic al lui Cioran luase sfârșit. vineri, 30 noiembrie Senzație de "strîngere a cortului". În două-trei zile plecăm. Există
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
din Stadiile imediate ale Erosului și la finețea distincției pe care o face Kierkegaard între cele "două perioade" ale Evului Mediu. Până la creștinism, problema raportului dintre "carne și spirit" nu se pune cu această acuitate. În afara metaforei sufletului ca atelaj înaripat din Phaidros-ul lui Platon, în care prezența calului rău (simțurile) scăpat din hățurile vizitiului (spiritul) antrenează după sine căderea sufletului în condiția terestră a devenirii, anunțând motivul păcatului creștin, nici din literatura greacă, nici din cea latină nu-mi vine
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
similar. Iason îi menește cumplitei colchidiene : Ascundă-se-n pământ, cu aripi zboare sus/ În adâncimile văzduhului, de vrea/ Să scape de pedeapsa caselor regești. Medeea își face ultima apariție pe acoperișul palatului într-un car tras de doi șerpi înaripați ducând leșurile copiilor, mașinărie divină uzuală la Euripide. În universul lui Dumitru Radu Popescu în care eroicul alunecă mereu în derizoriu, Marghioala e ridicată încet de baloane colorate, ornamente pregătite pentru nunta Didei cu Ionel (V, p. 687). În Ca
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
partida chiar și cu propriul soț. Ea, în schimb, strălucește mai ceva decât soarele de pe cer. Veșmântul ondulat, care curge până la pământ, dintr-o pânză urzită cu mai multe fire, este împodobit cu broderii felurite reprezentând animale fantastice, grifoni, cai înaripați, până și un hipopotam. Ici și colo, câteva plăcuțe prinse pe veșmânt poartă brodat cu litere de aur numele ei. O glorie a manufacturilor din Alexandria! oftează cu tristețe. Câtă risipă inutilă... Ați văzut cum una dintre victime s-a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Fa/ma”, iar deasupra cupolei o inscripție: „Collegium Fraternitas”. Bizareriile nu se sfârșeau aici, pentru că din alte două ferestre rotunde ale turnului ieșeau, În stânga un braț uriaș, disproporționat față de celelalte figuri, care ținea o spadă, ca și cum ar fi aparținut făpturii Înaripate Închise În turn, iar În dreapta o trâmbiță. Trâmbița, din nou... Avui o bănuială În legătură cu numărul deschizăturilor turnului: prea multe și prea regulate la cupole, În schimb Întâmplătoare pe laturile de la bază. Turnul se vedea numai pe două dintre cele patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
aici păreau salonașul vip dintr-un aeroport. Muzică difuză, pereți azurii, o sală de așteptare cu aspect confortabil, cu mobile de marcă, pereții Împodobiți cu fotografii În care se puteau vedea domni cu fețe de deputați care Înmânau o Victorie Înaripată unor domni cu fețe de senatori. Pe o măsuță joasă, risipite cu dezinvoltură, ca În antreul unui dentist, câteva reviste pe hârtie patinată, ca Arguția Literară, Athanorul Poetic, Trandafirul și Spinul, Parnasul Oenotriu, Versul Liber. Nu le văzusem niciodată În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
găsească acolo pana ce-ar putea să exprime adevărul. O prejudecată la fel de păgubitoare acționează și în cazul principalului furnizor contemporan de pene - gâscă. Cu aerul ei ușor de tâmpenie, gâscă păcălește pe mulți. Dar în aripa fiecărei gâște zace pana înaripată a unui nou Voltaire. Stă în puterea noastră a o descoperi și a o smulge de-acolo. Episodul 108 PAN BIJINSKI Dacă, din întâmplare, unul sau altul din cei prezenți în ospitalierul han al lui Macek ar fi ieșit puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
plin de praf și părea foarte obosit. De piciorul stâng avea prins cu două inelușe un sul mic de piele. Papa desfăcu sulul, scoase din el o foiță de pergament și se adânci în lectură, nu înainte de a-i lăsa înaripatului sol, alături, pe bancă, o mână de boabe de grâu. După ce citi, sfântul părinte scoase de la brâu o călimară și-un capăt de pană și scrise pe verso-ul pergamentului „De acord”. Se gândi puțin, apoi adăugă: „Fără milă”. Semnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]