1,104 matches
-
în condițiile legii, cu arme de foc militare. De asemenea, art. 30 din legea 17/1996 aduce unele completări cu privire la înarmarea personalului cu atribuții de pază. Pentru dotarea cu arme de foc a personalului de pază se cer anumite condiții: - înarmarea să aibă justificare legală; - planul de pază al obiectivului să fie avizat de poliție și să prevadă înarmarea cu arme de foc a personalului de pază; - personalul de pază să fie avizat de poliție și să îndeplinească cumulativ condițiile prevederilor
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
completări cu privire la înarmarea personalului cu atribuții de pază. Pentru dotarea cu arme de foc a personalului de pază se cer anumite condiții: - înarmarea să aibă justificare legală; - planul de pază al obiectivului să fie avizat de poliție și să prevadă înarmarea cu arme de foc a personalului de pază; - personalul de pază să fie avizat de poliție și să îndeplinească cumulativ condițiile prevederilor art. 19 din Legea 18/1996 și să nu se afle în vreuna din situațiile prevederilor art. 15
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
internaționale pot fi explicate fără referire la caracteristicile interne ale regimului politic. Acestea din urmă constituie, în accepțiunea realistă, analize reducționiste, întrucât reduc analiza sistemului internațional la evaluarea factorilor domestici. Explicațiile realiste ale competiției interstatale pentru asigurarea propriei securități prin înarmare, formarea de alianțe și, în ultimă instanță, război sunt formulate prin analiza factorilor sistemici, precum condiția de anarhie și distribuția puterii în sistemul de state, indiferent de natura democratică sau totalitară a acestor state. Pentru școala realistă, caracteristicile interne ale
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
Alianța Nord Atlantică a fost implicată în negocierile pentru dezarmare, având de făcut față și unei puternice presiuni populare pacifiste în țările occidentale alimentat de Moscova ca un element de șantaj, pentru a obliga țările occidentale să reducă cheltuielile de înarmare. În același timp, N.A.T.O. a trebuit să fie în permanență gata să apere lumea democratică de un atac oricând posibil - dinspre Est. Pentru a face față acestor provocări externe, ca și unor disensiuni în interiorul Alianței (cea mai serioasă fiind
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
reflectau punctul de vedere comun al tuturor țărilor membre. N.A.T.O. U.R.S.S. a respins însă această ofertă a Occidentului și la 4 octombrie 1957 a lansat primul satelit cosmic, introducându-se astfel o nouă dimensiune spațială a cursei pentru înarmare. Succesul de moment al U.R.S.S.-ului s-a întors împotriva sa, cursa înarmărilor spațiale fiind câștigată în final de S.U.A., prin ceea ce s-a numit „războiul stelelor”, sau Inițiativa de apărare strategică, lansată în 1983. La începutul anului 1963
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
respins însă această ofertă a Occidentului și la 4 octombrie 1957 a lansat primul satelit cosmic, introducându-se astfel o nouă dimensiune spațială a cursei pentru înarmare. Succesul de moment al U.R.S.S.-ului s-a întors împotriva sa, cursa înarmărilor spațiale fiind câștigată în final de S.U.A., prin ceea ce s-a numit „războiul stelelor”, sau Inițiativa de apărare strategică, lansată în 1983. La începutul anului 1963, Consiliul permanent au început examinarea posibilității formării unei forțe nucleare N.A.T.O., la care
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
ale Alianței, militare și politice, pe capacitatea ei de a se adapta la condițiile în permanentă schimbare. În vara anului 1968, trupele Tratatului de la Varșovia, cu excepția României, au invadat Cehoslovacia. Activitatea diplomatică de realizare a unor acorduri de limitare a înarmărilor și pentru securitate în Europa a debutat la 3 iulie 1973 la Helsinki. Se impunea trecerea de la o oră a confruntării Est-Vest la una de negocieri ceea ce făcea necesară, mai mult ca oricând, menținerea coeziunii între țările membre ale Alianței
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
a confruntării Est-Vest la una de negocieri ceea ce făcea necesară, mai mult ca oricând, menținerea coeziunii între țările membre ale Alianței cu atât mai mult cu cât opinia publică din țările membre N.A.T.O. făcea presiuni pentru reducerea cheltuielilor de înarmare. Dar cum dinspre Tratatul de la Varșovia nu venea nici un semn de reducere a armamentelor, guvernele țărilor membre N.A.T.O. au hotărât că era nevoie să adopte măsuri care să asigure menținerea capacităților lor de apărare la nivelul necesar pentru a
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
apărare la nivelul necesar pentru a putea respinge orice amenințare. Ca urmare în mai 1978 la întâlnirea la nivel înalt de la Washington s-a adoptat un program pe termen lung pentru apărare hotărându-se sporirea cu 3% a cheltuielilor pentru înarmare. Sfârșitul anului 1979 și 1980 au adus momente de încordare a situației internaționale, respectiv invadarea Afganistanului de către trupele sovietice și conflictul dintre Iran și Irak concomitent cu preocuparea permanentă a N.A.T.O. pentru problema germană și a statutului Berlinului. Problema
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
de la Varșovia, CAER). Cele două superputeri au evitat o confruntare directă, dar au purtat războaie prin procură în Africa, America Latină, Asia. De asemenea, prin întâlnirile la nivel înalt, au elaborat o serie de reguli și acorduri pentru limitarea competiției (cursei înarmărilor Mutal Assured Destruction) și gestionarea crizelor (linia directă Washington-Moscova, după criza rachetelor din Cuba). Atunci când ordinea mondială este asigurată de o singură superputere, suntem în prezența unei ordini unipolare. Într-o astfel de ordine există o singură superputere, nici o putere
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
statelor 29. A susținut ideea dezarmării pe etape și s-a pronunțat pentru un control strict al acesteia. Diplomatul român a votat rezoluția propusă în cadrul conferinței dar, pentru a apăra interesele României, a susținut propunerea franceză adică reducerile bugetare pentru înarmări să nu fie aplicate uniform ci să țină cont de asigurarea securității fiecărui stat. La 6 februarie 1933, reprezentantul Uniunii Sovietice la conferință, Maxim Litvinov, a propus un proiect pentru definirea agresiunii. A fost desemnat un comitet condus de Nicolas
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
11 miliarde de dolari SUA, conducerea română continua să se opună energic oricăror acțiuni inițiate de URSS în cadrul Organizației Tratatului de la Varșovia, menite să ducă la creșterea cheltuielilor militare. Pe parcursul anului 1981, România avea să se pronunțe pentru oprirea cursei înarmărilor, trecerea la măsuri concrete de dezarmare, în primul rând de dezarmare nucleară, împotriva amplasării în Europa a rachetelor nucleare cu rază medie de acțiune și pentru retragerea celor existente. Această opoziție avea să fie exprimată ferm în cadrul convorbirilor purtate la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ușor, pentru că toți folosim frecvent un criteriu asemănător. Tehnologia militară, de exemplu, este minunată. Sunt pasionat de aviație și Îmi este imposibil să nu admir perfecțiunea unui avion de vânătoare, saltul său de delfin metalic străpungând aerul pur. Dar cursa Înarmărilor are loc Într-un context irațional. Această frumusețe servește doar pentru a ucide. În timpul Războiului Rece, În arsenalele nucleare existau destule bombe pentru a distruge planeta de o sută de ori. Adică 99% dintre bombe erau inutile. Fără Îndoială că
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
și sprijinind rebelii anti-Assad. Rațiunile posibile ale Rusiei trec dincolo de principiul suficientei, demonstrând că forța acestei mari puteri nucleare este total diferită de cea cu care aceeași Rusie a combătut rebelii ceceni și care a invadat, în 2008, Georgia. 5. Înarmarea Rusiei cu mijloace foarte moderne, inclusiv douăzeci de submarine nucleare de ultimă generație, rachete de croazieră, sisteme de arme sofisticate, sisteme de război electronic deosebite, mai ales în ceea ce privește bruiajul, noi tehnologii stealth, tancuri, mașini de luptă și avioane de generația
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
I. Cuza. Turcia insista pentru separare și intervenție. Națiunea română răspundea noilor amenințări printr-o energică mișcare cu caracter de masă, menită, să consolideze statul național și să impună unirea și cucerirea independenței. La inițiativa liberalilor radicali se trecea la Înarmarea rapidă, și pregătirea de luptă a poporului. În acest climat de mobilizare generală, era elaborată o nouă constituție, iar În exterior era extinsă activitatea diplomatică, conformă cu interesele românești. Cu sprijinul Franței, era adus În România și proclamat principe prin
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
imperiului; gândirea aceasta a preluat de la comuniști acel găunos "patriotism sovietic" și se mândrește cu "marea putere statală sovietică", care în timpul măscăriciului de Ilici al II-lea n-a făcut decât să secătuiască ultima forță productivă a deceniilor trecute pentru înarmări nemărginite, nimănui necesare (acum distruse pe apucate), făcându-ne de rușine, prezentându-ne întregii planete ca pe niște cotropitori cruzi și lacomi când în realitate genunchii noștri tremură și iacă-iacă ne prăbușim vlăguiți"151. Soljenițân credea că toate nenorocirile Rusiei
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
România este acceptată doar la nivel de guverne, rămânând ca validarea parlamentară să se facă mai târziu, României impunându-i-se și condiția să plătească băncilor occidentale o parte din creditele nerecuperate de la Uniunea Sovietică. Aceste bănci creditaseră industria și înarmarea Rusiei țariste, credite nerecunoscute de guvernul bolșevic. România ar fi acceptat șantajul occidental plătind, între 1922 1926, ceea ce i se ceruse, cu speranța că apartenența Basarabiei va fi recunoscută de parlamentele marilor puteri, ceea ce a făcut, în 1927, doar Italia
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
și la una și la cealaltă pentru a-și repune pe picioare comerțul exterior. Cît despre dictaturile totalitare, ele vor merge pînă la capăt în politica de izolare, practicînd autarhia și trocul și bazîndu-și relansarea economică pe o politică de înarmare excesivă și aceasta cu consecințele pe care ni le imaginăm și pe care vom avea ocazia să le examinăm în următorul capitol. Fără să se poată vorbi într-adevăr de o relansare economică, toate aceste aspecte apar în momentul în
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
sa și eventual să-l înlăture de îndată ce criza politică și amenințarea revoluționară vor fi dispănit. Oare nu i-a asigurat Hitler că va reintroduce Füherprinzip în întreprinderi și după ce va ajunge la putere, va angaja Germania într-o politică de înarmare care să favorizeze industriile grele? În schimbul acestor promisiuni el va obține fonduri importante pentru campania sa electorală. Von Papen, pe care Schleicher l-a înlăturat de la putere, se oferă drept intermediar. Pe 4 ianuarie 1933, el se întîlnește cu Hitler
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
aproape rezolvată. Totuși posibilitățile de absorbție ale pieței interne fiind destul de mici, începînd din 1936, este necesar i-ii o parte a industriei să se transforme în industrie de război. Avîntul industrial al Reichului fiind bazat pe o politică de înarmare și pe cucerirea unui spațiu economic care să-i furnizeze Germaniei materii prime și piețe de desfacere, regimul hitlerist se angajaează începînd din 1938 într-o politică de forță care duce direct la cel de al doilea conflict european. Evoluția
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în practică programul de politică externă trasat în linii mari în Mein Kampf. Cu cîteva săptămîni înainte ca nazismul să ajungă la putere, Germania a obținut la Geneva recunoașterea principiului de egalitate în drepturi cu celelalte puteri, în materie de înarmare. Hitler ar fi dorit să obțină aplicarea imediată a acestuia, dar guvernul francez se opune. De aceea, în octombrie 1933 la hotărîrea să părăsească Conferința de dezarmare și să întoarcă spatele Societății Națiunilor, ceea ce însemna să se sustragă în mod
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
din octombrie 1962, atmosfera tensionată dintre cele două tabere se calmează mai repede chiar decît după a doua criză de la Berlin. "Criza rachetelor nucleare" a pus două mari puteri în fața responsabilităților pe care le au. Fără să renunțe la cursa înarmării strategice, ele vor face eforturi să păstreze monopolul acesteia și să o supravegheze îndeaproape negociind menținerea unui oarecare echilibru între forțele lor de descurajare și închizînd eventualilor candidați ușa "clubului" foarte restrîns al puterilor nucleare. Începînd din 1963, două acorduri
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
din momentul în care principiile gaulliste tulbură obiceiurile și structurile stabilite în perioada Războiului Rece, dorința de independență a Franței se manifestă pe trei niveluri cu rezonanță europeană. Primul este de ordin militar și se concretizează prin continuarea programului de înarmare nucleară și retragerea în iulie 1969 din organismele NATO despre care generalul de Gaulle crede că nu mai corespunde noilor condiții ale raporturilor internaționale. Franța rămîne membră a "Alianței Atlantice" (cu titlu "de ultimă precauție" va spune de Gaulle în
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
arătat din fericire a ține de niște scenarii ale politicii de ficțiune. Și într-adevăr după trei sau patru ani tensiunea a scăzut. Constatînd incapacitatea sa de a ține pasul cu Statele Unite în domeniul tehnologiei de vîrf și al cursei înarmărilor, URSS, împreună cu Mihai Gorbaciov, a ales varianta "restructurării" globale a sistemului în care trăise timp de șaptezeci de ani și pentru a duce la bun sfîrșit această acțiune a optat pentru cooperarea cu Vestul cît și pentru abandonarea definitivă a
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și din această cauză considerat inaccesibil sovieticilor, în Vest, mulți îl consideră irealist și mult prea scump. Armă de descurajare economică și tehnologică, acesta urmărea mai ales să-i facă pe conducătorii de la Kremlin să simtă că pe terenul cursei înarmărilor extrem de sofisticat în secolul XX, țara lor nu avea nici mijloacele financiare, nici resurse în materie de inovații tehnice care să-i permită să facă față acestei provocări. Celălalt eveniment a avut ca teatru Uniunea Sovietică unde, pe 11 martie
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]