1,781 matches
-
oare, societatea de mijloc a unei Româniii care vrea să-și revină, să se salveze? În turbionul vernisajului, se-apropie de mine jovial-fabulosul nonagenar Barbu Brezianu, care, cu ani în urmă, recomandat, atunci, de Petru Comarnescu, îmi trimitea, la Cronica, încîntătoare texte despre Brâncuși. Care, tot cu ani în urmă, la Cumpătul, îmi oferea una din acele companii, ce, pentru mine, însemnau România prosperă și demnă. Se apropie și, luîndu-mă interbelic la braț, îmi spune: îți mai aduci aminte de Ilinca
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Norei Iuga, în România literară, nr. 40. Sînt zile consumate recent în Berlin, într-o lumină cvasimalefică, de lume damnată, fără pic de geană senină. Dacă în locul fotografiei autoarei, una decrepit-crepusculară, ar fi stat cealaltă imagine, a scriitoarei tinere, cu încîntătoarea ei față George Sand, atunci notațiile în silnic minor de-acum ar fi părut doar exerciții de orgolioasă bravadă stilistică. Dar nu, frazele de altfel extrem de păstos tratate vor, obstinat, să convingă prin greața (oarecum sartriană), lehamitea lor întărîtată. Și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
irelevant. Atît de corecți în ceea ce fac, încît orice abatere de la "interesul" lor artistic li se pare nerozie. Răspund invitației celor trei tineri, Felix Aftene, Zamfira Bârzu, Gabriela Drînceanu și mă aflu în vernisajul expoziției lor de la Cupola, de o încîntătoare originalitate. Iașul e doar o escală în drumul ei spre Veneția și alte orașe de același calibru. Tot ce fac cei trei stă sub semnul unei firești racordări la meridianele lumii. "... există o sobrietate diabolică, zice Nietzsche, în spatele celui care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spre rușinoasa noastră impostură), anual, de o cămăruță de odihnă la Cumpătu-Sinaia, într-una din multele vile... expropriate în comunism și puse la dispoziția "creatorilor de frumos". În vecinătate, la cîteva sute de pași, se afla/ se află vila "Luminiș", încîntătorul loc de taină al geniului și al Mărucăi sale. Ei bine, strecurîndu-ne să vedem, să descoperim ceva din fosta mare taină, dădeam peste mitocanii și găinușele lor, "repartizați" aici de gospodăriile de partid să se lăfăie în paturile princiare și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
țoapa comunistă, cu resentimentul ei atavic pentru omul înstărit și edificator al fostului regat, n-a vrut să audă de reconstituire, arogîndu-și, agresiv, rolul de edificator al grandorii găunoase. Prezența vidului. Doar cîteva clădiri din cele discret monumentale ale interbelicului, încîntătoare, au scăpat neatinse, altele, și mai ales după ultima modă operînd chiar și într-un Iași oricum mult mai important arhitectonic cunosc hărnicia bidinelei de țoapă. Pereții boiți violent-chimic, la fel cu gardurile, cu băncile, cu bordurile trotuarelor: cît de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
își încheie scrisoarea de felicitare cu: "La picioarele dumneavoastră, Doamnă". Nu fără a-și fi rezervat, mai înainte, savoarea iubitorului de bărbați, rugînd-o pe premiată să-i transmită domnului de Noailles "întreaga și via mea prietenie celui al cărui glas încîntător, auzit adineaori la telefon, mi-a reamintit tot ce are mai distins, profund și pur". Să revin, în finalul sumarei mele explorări saphice, la triunghiul psihanalitic Jung, Sabina Spielrein, Freud, notînd credo-ul ultimului: Felul în care aceste femei pot
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în "Luminișul" Marucăi Cantacuzino, revederea sălii cu mare pian negru, la care, rugat de fascinanta lui soție să încînte invitații, același Enescu punea seratei diadema genială. Din nefericire, prea tînărul rege Mihai a avut parte de cu totul alte serate. Încîntătoare efigie a generației sale, copilul-rege a mai prins ceva din fastul discret al Peleșului. În schimb, impozantul palat bucureștean l-a confruntat cu seratele... protocolare ale tragicului moment postbelic. Asezonate cu kazaciocurile polkovnicilor invadatori și cu sîrbele proaspeților politruci autohtoni
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
adevărată promenadă pe șerpuitoarele lor extinderi, se bucurau de spoturile calde ale plafoanelor, relevînd spectaculos lucrările. Puzderia de lucrări, prezentate juriului, și de data aceasta exigent (cu măsură), tolerant (cu aceeași măsură). Prefer să mă mențin doar în ambianța absolut încîntătoare a vernisajului și să-i argumentez puterea de seducție. Asupra unui public de o ținută eclatantă (lăsînd cronicarului de profesie detalierea valorică de rigoare). Observam și altădată cu ocazia inaugurării înseși a colosalului building ce modificare de profil înregistrează acum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Wagner va apela domnul Dieter pentru poiectata închisoare plasată la noi, nu știm la care din stilurile ce au impus grandoare Vienei se va recurge: Schönbrunn, Rathaus, Hofburgtheater, la care din fațadele de pe Schwarzenberplatz, Cordialplatz, Herrengasse, poate la vetusta dar încîntătoare gară Unter-Döbling... Nu știm nici măcar în ce stadiu se află negocierile cu avidul de cultură vieneză regim pesedist. Știm însă cu certitudine că, prin oferta vieneză, ni se reamintește cam ce sîntem cu adevărat. În ce-i privește însă pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
parteneriatul cu James Parker. Începe o perioadă de relativă prosperitate pentru Blake în calitate de gravor comercial. Aveau să rămînă aici vreme de 10 ani. Vecinătatea pastorala imediată, aproape "edenica", a fost treptat integrată în mitologia lui Blake: Lambeth este o "vale încîntătoare", un loc plin de copaci și cîmpii întinse, în care însă există și mărcile cruzimii omenești precum orfelinatul. Pentru a ilustra dragostea lui Blake și Catherine față de împrejurimile Lambeth-ului, Thomas Butts, unul dintre prietenii apropiați ai lui Blake, povestește că
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ta să tremur m-a facut, groazele-ți m-au împresurat. Pierdută-i toată Dragostea: urmează Groază, si Ură-n loc de Dragoste, Și-aspre chemări la Datorie și Dreptate în loc de Libertate. 35 Fost-ai cîndva al cerului cel mai încîntător fiu pentru mine Însă acum De ce ești Groaznic? și totuși te iubesc în grozăvia ta pînă ce Sînt aproape Stinsa și în curînd voi fi Uitată umbră, De nu se va găsi o cale ca să te pot privi și să
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
înfricoșătoare răsucindu-se și-urlînd, urlînd, țipînd pătrunzător, Urlînd, țipînd pătrunzător; amestecîndu-se, trupurile lor în arzătoare suferință se unesc.] Amestecîndu-și strălucirea cu tandrele ei mădulare, apoi spre-nalturi ea pluti 175 Peste ocean; minune luminoasă, Natura, Femeie jumătate și jumătate Spectru; toate încîntătoarele lui culori schimbătoare se-îngînă Cu a ei limpezime de cleștar curat; în buzele și-obrajii ei urcară ale lui otrăvi Îmbujorînd-o că pe dimineață, și-a lui solzoasă-armură îmblînzind-o, Un monstru-ncîntător în ceruri sau care umblă pe pămînt, 180 [Cu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
rătăcește și rîzi și joacă-te Printre-nghețatele săgeți; ele-ți vor sfîșia fragedă carne. Să cazi în zări departe de Tharmas, si sa nu vii de strașnica-mi mînie prea aproape. Țípă și cazi departe și rîzi de Tharmas, încîntătoare frumusețe-a verii, 175 Pînă ce iarnă te va frînge în Bucăți cum frîntu-m-ai pe mine". Astfel răcni Tharmas peste-ocean, tunînd, suspinînd, bufnind. Fost-au sfărmate lanțurile Sorții, și-acuma ură începea În locul dragostei pentru Enion. Enion, oarbă, de ani
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
apele-și umflă, plini de dispreț, 5 Roșu că Soarele-n fierbintea dimineață a-nsîngeratei zile Tharmas îi privi; pîntecele-i fost-au de dorul lor cuprinse. Și zise: "De ce simt astfel de iubire și de milă? Ah, Enion! Ah, Enion! Ah, încîntătoare, încîntătoare Enion! Cum este-aceasta? Toată nădejdea mea s-a dus! în veci pierdută! 10 Precum un Vultur flămînzit și Orb, răcnind în vasta-ntindere, Neîncetate lacrimi îmi sînt acuma hrană, neîncetate lacrimi și mînie. Fără de moarte-n veci acuma
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-și umflă, plini de dispreț, 5 Roșu că Soarele-n fierbintea dimineață a-nsîngeratei zile Tharmas îi privi; pîntecele-i fost-au de dorul lor cuprinse. Și zise: "De ce simt astfel de iubire și de milă? Ah, Enion! Ah, Enion! Ah, încîntătoare, încîntătoare Enion! Cum este-aceasta? Toată nădejdea mea s-a dus! în veci pierdută! 10 Precum un Vultur flămînzit și Orb, răcnind în vasta-ntindere, Neîncetate lacrimi îmi sînt acuma hrană, neîncetate lacrimi și mînie. Fără de moarte-n veci acuma rătăcesc
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
esti Regele turbării și al morții". Urizen adîncă beznă aruncắ în juru-i; Luváh zvîrli-n puhoaie Sulițele lui Urizen din Carele din jurul cortului de Veci. 45 Discordie-ncepu, țipete-apoi și strigate cutremurară-ntinsul firmament: Unde e dulcea Vala, beznatice profet? unde încîntătorul chip Care-a tras trupul Omului din cer în Hău-acesta-ntunecat? Duioase lacrimi și suspine, unde sînteți? ieșiți nainte! strigați pe sîngerate cîmpuri. Vala, arată-ți sufletul! arcul arată-ți-l și tolba tainicelor focuri. 50 Întinde-ți arcul, Vala! dintr-
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
frunzele le scútură. Tăcut statu deasupra lui Enitharmon, privind palida-i față, Nu vorbi, tăcut rămase pîn' ce simți boală cea rece. Apoi Los plînse pe vîntu-ngrozitor cu gelozie-n tînguirea-i: "De ce nu pot ca să mă Bucur de frumusețea ta, Încîntătoare Enitharmon? 185 Cînd mă întorc din Nori de Jale în Elementele rătăcitoare Unde tu, înfiorîndu-te cu bucurie, fermecătoare strălucind că vară, Te-odihnești în desfătare, rumena cînd sînt plecat, de frumusețe-nvăpăiată, Rece și palida în suferință cînd m-apropii, de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Tainei printre frunze și fructe. Împurpurîndu-se, strașnicul demon otravă Dragostei duioase-o pregăti. 220 Se frămîntắ de pe o parte pe-alta, scăldat în lacrimi; plîns-a și-mbrățișat-a Chipul zburător, si in blajine șoapte plăpînda umbră o peți: "A Omenirii cea mai încîntătoare desfătare! Enitharmon, în umbră ascunzîndu-te În tainice cotloane în care nici un ochi calea ta reavăna nu poate s-o urmeze, Te-am găsit? te-am găsit? de teama tremuri 225 Din cauza lui Orc? căci și-a croit haotic drum Din
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Luváh, care-a luat Locul Veșnicului Om și l-a înfrînt. Dar tu, Nălucă-ntunecată, 265 Poți să găsești o cale să pedepsești pe Vala în înfocata-ți miazăzi, Jos s-o aduci supusă furiei temutului meu fiu". Spectrul grăi: "Încîntătoare Viziune, acest Copac desfătător Ne este dat ca Adăpost în fața vijeliilor de Vid și de Materie, Pînă ce dimineață vremilor din nou se va zări asupră-ne, 270 Că iarăși să ne contopim în cîmpurile-acelea blînde-ale Veciei fericite Acolo unde
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
neobosit Los întocmit-a Nemuritoarele linii 218 peste ceruri, pînă cînd cu suspine de iubire, Blîndă și dulcea Enitharmon Fascinată suflắ nainte peste vînt Spectralii morți. Plîngînd, Nălucile priviră nemuritoarele lucrări Ale lui Los, si Închegîndu-se-n acele chipuri, Întrupate și Încîntătoare 475 În tinerețe și în frumusețe, găsind blîndă odihnă în brațele lui Enitharmon. Întîi Rintrah 219, și-apoi Palamabron 220, afară trași din rîndurile războiului, În inocentă de copil s-au odihnit pe sînul lui Enitharmon. Orc mîngîiat era-n
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Palamabron. 495 Astfel fărămițînd puterea Fiecărui Luptător, Los tresari înspăimîntat; acum pe Urizen, vrăjmașul sau, în ale sale mîini Găsitu-l-a; cuprins fu de uimire că simțea dragoste, nu ură. Și din tot sufletu-l iubea; îl văzu prunc Încîntător, suflat din Enitharmon; tremură-nlăuntru-i. Sfîrșitul Nopții a Șaptea VALA Noaptea a Șaptea [b]223 Dar în străfunduri sub copacul Tainei în cea mai neagră noapte Unde pe stînca-i ședea Urizen, Umbră era în tristă cugetare afundata. Urizen văzu și triumfắ
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lume-ntunecoasă-a morții, Deși toate acele-ntruchipări senine a' desăvîrșirii, pe care oamenii doar după nume le cunosc, 275 Îi apăreau în minunate chipuri avînd substanță și îi slujeau Că hrană ori că băutură ori podoaba, ori în lucrări încîntătoare Sălașurile să-și clădească; fiindcă Elementele din plin pe lume aduceau Sufletul viu în glorioase chipuri, și fiecare dintre ele ieșeau Naintea fetei sale Sumbre și la picioarele-i se prosternau. 280 Dar în zadar erau vărsate desfătări peste melancolia
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Ce limpede șipotul stîncii, gonind printre nisipurile daurite! Ce reci linele adieri ale văiugii, si brațele rămuroșilor copaci! 450 Ferește-ne de soare; veniți și hai să stăm la umbră. Luvah al meu aici m-a așezat într-un tărîm încîntător și dulce, Și fructe datu-mi-a și ape-ncîntătoare, si dealuri calde și vai reci. Aici îmi voi zidi o casă, și-aici numele lui chema-l-voi, Aici mă voi întoarce cînd ostenita sînt și voi găsi odihnă-ncîntătoare." 455
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fost clădite ziduri, si coloane că fildeșul de albe. Iarbă pe care ea dormi avea o pardoseala că de mărgărit, Sub ea un pat pufos se arătă, și-o bolta acoperi totul. Vala se trezi. Cînd am intrat pe porțile încîntătoare ale somnului, 465 Pe al meu Lúvah că un spirit l-am vazut stînd în văzduhul luminos. În juru-i stăteau spirite ca mine, care-mi durară lucitoare casă, Și-aici te văd pe tine, casa, în lumea mea încîntătoare rămînînd
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
porțile încîntătoare ale somnului, 465 Pe al meu Lúvah că un spirit l-am vazut stînd în văzduhul luminos. În juru-i stăteau spirite ca mine, care-mi durară lucitoare casă, Și-aici te văd pe tine, casa, în lumea mea încîntătoare rămînînd. Luvah al meu zîmbi: îngenuncheat-am: mîna și-o așeza pe capu-mi, Și cînd asupră-mi mîna-și așeza, din somn pe porți venit-am 470 În casa ceasta care-i trupul, grija să am de turme în minunată
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]