1,239 matches
-
tot cel de acum trei - zeci de ani, dar că sarcinele lui a devenit de douăzeci de ori mai mari numai pentru a ținea cu îmbielșugare toată demagogia lacomă, necinstită și leneșă care-l încunjură. Nu 'nțelege că, pentru a încălța vitele, trebuie să muncească oamenii și să renunțe, sub formele cele mai diferite de dări directe și indirecte, la cea mai mare parte din produsul muncii lor, precum au arătat-o aceasta d. A. V. Millo, condei cu condei, prin bugetul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
șoldul vreunei statui doborâte. Himerele de pe ziduri urlau fără sunet către stelele la fel de mute. Din loc în loc, o coloană de porfir mai sprijinea un colț de fronton, pe care un picior de erou, sculptat în altorelief, mai pășea spre vid încălțat în sanda de piatră. Și totul, totul, fețele disperate ale statuilor, coloanele și capitelurile, șarpantele și am-brazurile și contraforții - erau străbătute de același model filigranat, părând la fiecare pas că se organizează în nuclee de imagine și-n noduri de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
slove de chinovar. La gâtul bătrî-nului atârna de un lănțug împletit o chichiță de cleștar în care se zărea un dinte îngălbenit de vremuri, pe un pat de mătase morfilie. Cuvioasele picioare, cu unghii de corn străveziu, le avea bătrânul încălțate cu încălțări de piele. Chipul lui cel nepă-mîntesc asuda un oloi de lumină, ce se lățea ca un taler de foiță de aur în jurul creștetului, tivit cu trei rânduri de strâmbe mărgăritare. Înfiorat de vedenia cerească, Mircea zâmbi totuși fermecat
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
tron ședea Cel Bătrân de Zile, a cărui față strălucea atât de tare, încît nici sfinții arhangheli n-o puteau contempla. Era-nveșmîntat în odăjdii grele, albe cum nici un înălbitor de pe lume nu le-ar fi putut albi, iar tălpile erau încălțate-n sandale cu curele de piele din care degetele, cu unghii de calcedonie, se iveau puternice și liniștite. Tronul era circular și făptura cea colosală privea deodată spre toate direcțiile, așa cum, fiind la polul Nord, nu poți privi decât către
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
profesorul Ioan Gordin. Erau cunoscuți interpreții Gheorghe Gafița, frații Isticioaia și „solista - minune” Mărioara Nuțu, despre care ziarul „ România liberă” scria că este ceva „extraordinar să vezi o femeie trecută de 50 de ani, îmbrăcată cu catrință și poale albe, încălțată cu ochinci de porc, să cânte și să joace, să bată pământul sub călcâi și să aibă în sânge ritmul de foc al fluierului ...”. Învățătoarea Lili Andronache (Sidor) a instruit formația de dansuri care avea în repertoriu Hora, Dumbrăveanca, Bătuta
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
urăsc pe creștini, deși spun că se călăuzesc după învățăturile Sfântului Augustin." Aterizase într-un soi de piață, despre care crezuse că este punctul central al Abației, și fusese întîmpinat de o delegație de călugări îmbrăcați în rase scurte și încălțați cu sandale, purtând bărbi lungi și părul împletit în cozi. Aerul lor medieval era estompat însă de armele moderne care le atârnau ostentativ la șold. Rimio zâmbise privindu-i cum ațintesc spre el un fel de halebarde și adresă un
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de lupte sau de boli. În picioare purta încălțări ciudate, care erau făcute din câteva cordele de piele ce legau o bucată de lemn subțire de talpa piciorului. Fără să vrea, Xtyn se întrebă cum trebuie să fie să mergi încălțat cu niște sandale atât de greoaie. Bărbatul care venea din dreapta părea ceva mai în vârstă, dar pașii lui elastici și ceva din aerul hotărât pe care-l degaja întreaga sa figură îl făcură pe Xtyn să se gândească la faptul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
lumina aceea gălbuie, trăsăturile sculptate ale episcopului apăreau și mai pronunțate. Anianus era de statură medie, slab și puțin încovoiat de vârstă. Purta o tunică din lână, simplă și lungă, cu mâneci largi și fără centură, iar în picioare era încălțat cu sandale simple de casă. Trăsăturile sale păreau ascuțite, înconjurate de o barbă blondie, lungă și ondulată, ceva mai închisă la culoare decât părul albit aproape de tot, încă destul de des și lung, ce i se odihnea pe umeri. Pe moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
12. Cei care au fost oaspeții familiei Prezan au remarcat unitatea cuplului. Constantin Prezan își idolatriza soția. Profesorul pensionar, Gheorghe David, din Negrești, își amintește de primul mic-dejun servit, în copilărie, la conacul familiei Prezan de la Schinetea: ,,Îmbrăcat în uniformă, încălțat cu faimoasele cizme nemțești, mareșalul mânca foarte puțin, vorbea puțin Ăîn românește, germană, franceză). El a constatat preferința mareșalului pentru brânză, auzindu-l cerând încă o porție de fromage. Cafeaua o servea în cerdacul conacului. În timpul zilei, mareșalul se plimba
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
că mi s-a întîmplat mie: cum am intrat, doi țapeni feciori băieși puseseră mâna pe mine, mă desbrăcară de haine, pe urmă unul mă înfășură într-o fotă de lână de la brâu în jos, în vreme ce altul zicea că mă încalță cu niște picioroange uriașe (galenți), care pe loc mă făcură c-un picior mai nalt. Această încălțăminte popoiată nu numai că mă ținea ca în butuci, căci nu puteam fugi, dar chiar și să merg mă aducea în primejdie de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dincolo de straturile de flori și peluza de iarbă, începea grădina de legume a vecinului, pe care acesta o îngrășa săptămânal cu propriul lui îngrășământ. Noi purtam pantofi și în casă, bineînțeles, unii lejeri, pantofi foarte fini, iar eu nu am încălțat la prietenii din B. niciodată altfel de încălțăminte. Papucii erau de prost gust. Ăia de pâslă sau din lână, lucruri grosolane, necioplite, te duceau cu gândul la camere neîncălzite, la sărăcie, și niciodată n-am putut scăpa de sentimentul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
putut spune Jupiter, Luna, Marte și Neptun, până când tata se ridică încet. Nu-l va reclama pe Hackler, acum o să-i trebuiască multă forță ca să găsească o reprezentanță nouă, personală; și tata stătea iar drept, în cămașă și cu cravată, încălțat cu pantofii englezești, părând ceva mai puternic, se așeză în Studebaker și porni motorul. În vara asta sigur nu, dar poate în cea viitoare vom călători din nou în Italia, la Forte dei Marmi, la mare, pe plajă, la barul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
începe nepot-su școala, nu?... Bună dimineța, nașule! Sărut mâna, nașă! a grăit Costăchel din poartă. Bună dimineața! au răspuns bătrânii, cu ochii scăldați în aurul toamnei. Îndată sunt gata, numai să-mi șterg ghetele, că de când nu le-am încălțat... s-a așezat colbul de un deget pe ele - a răspuns învățătorul privirii întrebătoare a lui Costăchel. Între timp, au ajuns și Măriuca cu ceilalți. Învățătorul și-a luat bastonul de după ușă și, sprijinindu-se de brațul lui Costăchel, au
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
apoi am coborât la subsol, pe lângă o cantină mică, spre ieșirea În caz de incendiu. Am Împins bara de la ușă și m-am trezit Într-o imensă curte pietruită În care erau parcate mai multe mașini de poliție. Un bărbat Încălțat cu cizme de cauciuc, care nu mi-a acordat nici o atenție, tocmai spăla o mașină. Am traversat curtea și m-am strecurat pe o altă ușă. Aceasta ducea către sala cazanelor și m-am oprit un moment, cât am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ani. Am clătinat din cap: Nu pricep, le-am spus. De ce nu-l puneți pur și simplu pe comandantul de la Dachau să-l interogheze pe Mutschmann? De ce dracu’ aveți nevoie de mine? Heydrich Își Încrucișă brațele și Își legănă piciorul Încălțat În sus, mai să mă lovească În rotulă cu vârful bocancului: — Să-l amestecăm pe comandantul de la Dachau ar Însemna, În același timp, să trebuiască să-l informăm și pe Himmler, lucru pe care nu doresc să-l fac. Vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Își ridică bărbia și se uită la el. Uite care este părerea mea în acest moment - încă mai cred că ești făcut pentru mine! Atunci, spune că n-o să pleci. Dar trebuie. O, cerule, trebuie să te părăsesc. El se încalță și se îndepărtează de pat. Ea încearcă să se miște, dar își simte picioarele ca de plumb. Ce se întâmplă cu tine? țipă el. Ești o lașă? Urăsc lașii! M-auzi? Urăsc, urăsc, și iar urăsc lașii! Pleacă acum. Supune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
o invitație de la ambasadă cu perspectiva să ajungi în America, trebuie să te pregătești pe îndelete. Tata se plimba prin cameră examinându-și costumul - prea strâmt aici, prea scurt dincolo - dar în linii mari era mulțumit. După aceea și-a încălțat pantofii, ca totdeauna cu o lingură argintie, luată special de acasă. Nu înțelegeam de ce lingura de pantofi fusese mai importantă decât Cișmigiu et Co de Grigore Băjenaru, cartea pe care îmi ceruse s-o scot din geamantan. Cartea mea preferată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
mână. Cu mâna cealaltă a slăbit puțin strânsoarea șiretului și a tras limba pantofului afară. A apucat pantoful, ținându-l pe sub talpă, mi-a prins piciorul de călcâi și l-a împins prudent înăuntru. „Ți-e comod așa?” De câte ori mă încalță, tata e blând, la fel ca mâna mamei atunci când zac în pat și termometrul arată că am treizeci și nouă de grade. Tata mi-a legat șireturile, cu capetele simetrice. M-am sculat de pe scaun, s-a ridicat și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
un ștergar. Pantofii i-a așezat în căruță, mi-a apucat gleznele și le-a tras înspre ea, a ridicat marginea pantalonilor și mi-a curățat picioarele cu ștergarul. Apoi mi-a pus șosete curate și la sfârșit m-a încălțat cu pantofii. Ne-am sărutat și aceea a fost prima și ultima oară când mama mi-a curățat picioarele. Aveam nouăsprezece ani.” „Ți-a legat și șireturile, cum îmi faci tu uneori mie?” „De asta m-am îngrijit singur. Tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
urât până la Operetă și la el acasă mănânci mereu cartofi prăjiți făcuți de bunica lui, Îl iubești pe Noni cu mustăți à la Stalin, barbă de țap ca a lui Voitec și păr vâlvoi à la Jimmy Hendrix, pentru că umblă Încălțat În bocanci, pe cap poartă melon, iar caietele și le duce Într-o paporniță de rafie. Ăsta, de câte ori Îl Întâlnești, Îți povestește Întâi de profesorul lui de română din liceu, unul MÎrza, pe urmă cum a fost el comandant de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
că așa ceva nu e acceptabil în afara cluburilor de noapte din Ibiza. Resemnându-se la o zi de dezastru vestimentar, inspectă colecția mea impresionantă (după părerea mea) de încălțăminte practică de foarte bună calitate, oftă și-și introduse cu grijă picioarele (încălțate cu cea mai bună pereche a mea de șosete Stăpânul Inelelor - singurele curate) într-o pereche de mocasini maro închis cu niște ciucurași drăguți. Arăți grozav! am spus eu admirând rezultatul. Hei, îți dai seama că asta e prima dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
cu grijă cafegii și ciubuccii, în așa fel încât băutura aromată clocotită să fie servită cu un ritual perfect din felegene de preț cu buza abia, abia răsfrântă peste marginea aurită. Feciori cu mustăcioare subțiri, cu buze cărnoase și rumene, încălțați în târlici cu broderie bogată, se mișcau abia simțit servind mușteriii. Pe tăvi rotunde de aramă ciocănită erau aduse pe mutește cafele, dulciuri și ciubucuri. Hamie însuși își primea clienții - oaspeții, cum îi numea el -, căci toți cei care îi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
discernământ în mlaștina de la Țânțăroasa, ca să moară înnămoliți? Toată noaptea i a văzut în vis, eleganți, cu pălăriile lor albe cu pene de struț și de păun agitate de vântul dimineții, cu tunicile din cel mai fin postav de Damasc, încălțați cu cizme de piele galbene sau roșii, dând asalt la iatagan prin înșelătoarele smârcuri în care s-au scufundat până la gât, fără să moară și nici să iasă, cu ochii dilatați de groază privind cum trag în ei călăreții beiului
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe ceilalți să se așeze la masă. Lui Mateiaș îi reveni obligația de a spune rugăciunea, în timp ce Stanca îl urmărea atentă să-l corecteze la nevoie. Se așezară și, spre surprinderea spătarului, felurile pe care le aduceau pe nesimțite feciorii încălțați în târlici erau mâncăruri din țările apusului pregătite de bucătarii francezi ai prințului. Conversația o domina Mateiaș, care-și povestea peripețiile avute în partida de călărie la care tocmai luase parte sub supravegherea căpitanului gărzilor palatului. Iapa roaibă, leneșă, care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
divanului, episodul cu scrisoarea medicului grec era uitat de aproape toți boierii. Pe sală cei trei prinți discutau despre arăturile de primăvară și despre semănatul orzului pe moșiile moștenite în indiviziune, când pe nesimțite se apropie de ei un cafegiu încălțat cu târlici din postav galben tălpăluiți cu blană neagră de miel, se înclină abia, abia și șopti răsărind în convorbirea celor trei fără să-și ceară permisiune în vreun fel. — Poruncă de la doamna să veniți în iatacul măriei sale. A spus
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]