1,625 matches
-
rog, servește un pahar cu vin...” „Mulțumesc, nu pot să beau...!” În schimb Șeful Șantierului se minuna de calitatea vinului golind pahar după pahar până ce ajunse la a patra sticlă. Onorabila gazdă, nu credea ce vede. Tony Pavone refuza cu Încăpățânare să bea, la toate insistențele fiecărui sticlă destupată. Plăcut surprinsă, Tatiana mai făcu o tentativă. „Te rog domnule inginer, servește și mata un pahar cu vin...!” „Mulțumesc doamnă, am hotărât să nu mai beau...!” „Nici de dragul meu...??” „Îmi pare rău
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de teama celor ce aveau să urmeze mai ales de prezicerea unor persoane isterice ce dădeau exemple de fantezie grotească, Încât sărmanii muritori așteptau momentul când pământul avea să explodeze În mii de fărâmițele...! Atena zgribulită de frig, refuza cu Încăpățânare să urce În locuința lor intuind cu groază, efectiv așteptând resemnată noul cutremur de pământ prevestit cu atâta certitudine de unii a tot știutori, care Însă, refuza să dea ascultare imaginației unor stupizi prezicători...! Tony Pavone o imploră. „Atena dragă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În surdină cu ce-i doi asesori populari care-l asistau, Îndreptându-și privirea către inculpatul Tony Pavone. „De ce nu recunoști...? Fii sincer, ai furat În complicitate cu gestionarul Bazei de Materiale, spune drept...Dacă nu recunoști, te asigur eu, Încăpățânarea ta va duce la agravarea condamnării...! Ei bine, hai, spune ceva...!” Luat prin surprindere de atitudinea dușmănoasă, provocatoare a judecătorului Tony Pavone rosti Înfricoșat. „Doresc...! Doresc să mă disculp...!!” Judecătorul, i’o reteză scurt. „Ai dreptul la cuvând numai dacă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
o demonstrație a lipsei de sens a acestei răscoliri pline de viață cu străfulgerările ei de intuiții Înalte de pe o parte și sucțiunea noroiasă continuă a mormântului de sub picioare, că din această cauză, el personal, Artur Sammler, opusese rezistență cu Încăpățânare. Iar Elya era și el devotat unor principii de conduită ce păreau a fi discreditate, pe care puțini oameni le mai apărau pe față. Dar nu comportamentul dispăruse. Ce dispăruseră erau vechile cuvinte. Erau absente forme și semne. Nu onoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
-l să vină să-i ia și spune-i că vrei o chitanță pentru ei. — Tată! — Da, Shula. Așteptă. Știa că, ținând strâns În mână unul din acele telefoane albe din New Rochelle, Își aduna argumentele, Își reprima indignarea față de Încăpățânarea și rectitudinea prostească a bătrânului ei tată. În dauna ei. Știa foarte bine ce simțea ea. — Din ce o să trăiești, tată, când n-o să mai fie Elya? O Întrebare excelentă, o Întrebare vicleană, la obiect. Pierduse În fața Angelei, o Înfuriase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
bani ușor. Îl înnebunea ideea că el și Sheba stătuseră de-o parte de-a lungul adevăratului boom imobiliar din anii nouăzeci. Dar casa din Highgate, pentru care tatăl Shebei plătise avansul, reprezenta singura lor posesiune și Sheba refuzase cu încăpățânare să o pună în joc. Dacă n-ai fi fost așa o nervous Nelly, acum am fi putut avea milioane, i-a spus Richard în acea seară. Apoi s-a uitat la mine. — Nu-i așa că am dreptate, Barbara? — Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
fericiți împreună? — Sunt ok, a zis Connolly. Nepăsarea laconică cu care vorbise când intraseră în casă se întorsese acum. — Ok? l-a tachinat Sheba. Cum adică ok? El s-a înecat ușor cu țigara și, încă tușind, a zis cu încăpățânare: — Adică ok. Se înțeleg ok. Crezi că încă mai fac sex? A tăcut. Gura i s-a strâmbat într-un fel, își amintește Sheba. Nu-mi cere să spun lucruri murdare despre părinții mei, a zis el. Sheba începuse să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
prima dată în viața ei, încercase gelozia sexuală. La ultima lor întâlnire, Connolly spusese că se duce la o petrecere la sfârșitul săptămânii, iar ea era în agonie. Connolly nu prea vorbise înainte despre activitățile lui sociale; totdeauna rezistase cu încăpățânare la toate eforturile ei de investigație. Voia s-o necăjească acum? Sheba încercase să rămână calmă, dar și-l imaginase la petrecere, bându-și romul cu Cola dintr-un pahar de plastic și dansând cu fete cu tenul ca piersica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Polly, care avea încă o pată rozalie pe obrazul stâng, a îngenuncheat pe bancheta din spate și i-a făcut puternic cu mâna doamnei Taylor care se pierdea în depărtare. Sheba, care stătea pe scaunul din față, se uita cu încăpățânare înainte. Când am ajuns la Highgate, am insistat să le văd pe amândouă în casă. Cum am intrat în hol, Richard a coborât în grabă din biroul lui, sărind trei trepte o dată. — Polly, a țipat el, luând-o în brațe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
lumea aceasta... Ne redobîndim respectul de sine și descoperim apoi lumină și speranță În viață. Dar individul nu era dintre aceștia. De la bun Început el n-a schițat nici cel mai mic efort să-și ascundă odioșenia, dar refuza cu Încăpățînare să mă lase pe mine să i-o văd și mai ales să i-o ating. Era foarte adevărat că era un tip straniu, dar nu lipsit de prejudecăți. CÎnd i-am prins această slăbiciune, am avut tăria să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
aprovizionare. Oamenii erau arondați la periferie. Își luau, care va să zică, „drepturile” din afara traseului prezidențial. Uneori le spuneam copiilor la ore: - Nu este o mare problemă că dispar tot mai multe mărfuri. Problema grea, pe care tovarășul nu o poate rezolva, este încăpățânarea noastră să mai avem nevoi. Dacă societatea comunistă ar fi reușit ingineria nevoilor, era OK. Cinstit, pentru cei mai mulți oameni stârpise una din ele: nevoia de autoafirmare. Aici devine nelegitimă așteptarea noastră: cum mai pretindem ca oamenii să aibă dorință de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
că e ultima noapte a lumii, auzeam mugurii pocnind, deși eram în octombrie. - Să intrăm în casă, spusei desprinzându-mă, - ar putea să vină cineva să ne găsească aici. Dar ea se agăță din nou de gâtul meu și datorită încăpățânării ei ajunserăm, deodată, sus, lângă Lung, liberi în vântul astral. 5. - Bună ziua, domnule președinte! rostii. Era într-o duminică, mă întâlnii cu el spre prânz, pe strada principală, se chema înainte strada Regală, acum strada Republicii. Era adus de umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
alături? Pe lângă tatu-său, ar mai fi avut o sarcină. Și prin mintea ațâțată i se perindau toate căsniciile nefericite din mahalalele prin care trecuse, unde învățase să sufere, dar nu pricepuse îndestul viața. Acum înțelegea ceva cu strășnicie, cu încăpățânare, și nimic nu-i mai trebuia! Lucra și se gândea că va găsi ea sub soare un loc pentru dânsa și pentru cel nevinovat, care va veni plângând în lume. Va găsi ea atâta putere în sufletul ei să îndure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Ba întocmai așa, Culi, după porunca ce ni s-a dat. Nu știu câți kilometri or fi, dar ne ducem. Paznicul păru a fi primit o lovitură; se trase un pas înapoi; dar îndată i se veseli pe față disperarea și o încăpățânare bolnavă. Clipi pripit, hotărând: Atunci mergem. Tot așa ar fi putut spune că se duce să se dea cu capu-n jos într-o fântână. Tâmplele iarăși i se zbătură ca sub flăcări. Așa că noi o învălim bine și frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
hamamul femeilor? Trecuseră de atunci șapte-opt ani, mi se pare, dar încă îmi aminteam până și cea mai măruntă clipire din ochi sau bătaie de inimă. Am încuviințat zâmbind. — Ți-aduci aminte că atunci, în ciuda stăruinței tale, am refuzat cu încăpățânare să-ți spun ce văzusem. Intrasem, drapat într-un văl, iar pe dedesubt îmi înnodasem o basma în jurul părului; aveam în picioare sandale din lemn și mă înfășurasem într-un ștergar. Aveam pe atunci unsprezece ani și nici un fir de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
carte adevărată? Porker și Squeaky și toți ceilalți. Sunt prea mare pentru povești cu animale. Vreau să spun că nu e cazul s-o luăm chiar cu începutul, nu-i așa? În ciuda aspectului său improvizat, discursul fusese repetat cu destulă încăpățânare. M-am așteptat ca Martina să dea înapoi, să-și ceară scuze și să-mi acorde o altă considerație. Trebuia să fie impresionată, puțin pusă la punct și, poate, pedepsită de neobosita forță a minții pe care o trezise la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mai fie, vă contraziceți. Când totul încetează să mai existe, același lucru se întâmplă și cu timpul. Așadar nu poate exista un moment de non-existență și nici un moment temporal de non-existență. — Ei bine, totuși a existat! îl contrazise Elfrida cu încăpățânare. — Draga mea, spuse iritat Gribb, cum poți pretinde că totul a încetat să mai fie timp de o secundă și, în același timp, spui că așa a fost? Termenul e legat de existență. Ne-ființa nu poate exista, prin urmare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
a omorât. — Știam eu! am țipat eu triumfător. —Te-ai îndoit vreodată de asta? a întrebat curios. Nici măcar o dată? Am dat din cap. În nici un caz. Niciodată. Continuă. M-am aplecat nerăbdătoare. —Sam, uneori oarba ta încredere în tine... nu, încăpățânare... —Hawkins! —Bine. Sculptura nu l-a ucis pentru că era deja mort. Și-a ridicat mâna ca să mă oprească să vorbesc. —Dar ai greșit în legătură cu partea asta. Nu ai s-o ghicești în vecii vecilor. Domnul Charles de Groot sau nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
marile destine planetare, constat acum, când am ajuns în pragul Luminării, își răsfrâng musai conspirațiile și prin viețile noastre. Conspirația mondială, după cum urlă unii, ne-a prins definitiv în ițele ei. Un fel valah de a-ți țipa neputințele și încăpățânarea, îndârjită în nebuloasa tradiției, de a nu-ți râni ograda, chiar dacă vezi, îngrozit, că vine vecinul sau drumețul și-ți spune, deschis: „De ce n-o cureți, nu vezi că pute?“. Dar pute românește, patriotic și la vedere... O priveam pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Întâi. De obicei aducea cu el o sticlă de țuică de prune și, cât stăteau ei de vorbă și o degustau, el o tot Îmbia și pe Ana să bea. Ea gusta o singură dată, la Început, apoi refuza cu Încăpățânare. Alteori aducea Într-adevăr câte un iepure sau un fazan. O rugau pe Ana să-l prepare după indicațiile bătrânului, iar În acest timp Culiță povestea de opt ori la rând cum făcuse de Împușcase animalul. I se părea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
abia astfel ne putem explica de ce o roată veche de căruță poate deveni un așa de apreciat lampadar, de ce sfeșnicul de aramă sau felinarul de căruță sunt obiecte decorative În locuri În care necesitatea lor e nulă, de ce apare uneori Încăpățânarea de a armoniza o cergă de Maramureș cu mobila lustruită și de ce pot sta În vitrina cu pahare de cristal rădăcini informe, tratate sau nu cu baiț de tâmplărie. Deci o explicație ar exista pentru toate compunerile personale de ambient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
a ieșit de un lat de palmă prin spate. Dând frâu liber furiei sale, cavalerul a început să tragă în grămadă, spintecând de zor în dreapta și în stânga; dar ceata era atât de numeroasă și, în ciuda loviturilor, se îngrămădea cu atâta încăpățânare în jurul lui încât, pentru a-și putea deschide drum el ar fi trebuit să aibă tot atâtea brațe cât și Briareus. Dacă Rogero ar fi dezvelit scutul vrăjitorului care-i sta atârnat de șa, ușor ar fi putut culca la
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
solară, piatră protectoare, favorizează atingerea obiectivelor scoțând resursele interioare la suprafață spre conștientizare și utilizare. Ajută la conștientizarea distincției dintre dorințe și nevoi reale. Activează ambele emisfere cerebrale, ajută la rezolvarea conflictelor interioare și la analiza sistematizată a informațiilor. Diminuează încăpățânarea și mândria, echilibrează problemele legate de conștiința propriei valori, autocritica exagerată și blocajele apărute pe planul creativității. Atenuează depresia și dezvoltă optimismul. PIATRA SOARELUI - favorizează lucrul cu lumina, cu energie solară. Restabilește bucuria de a trăi, optimismul. Purifică aura energetică
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
mai mult sau mai puțin. Dar cel mai impresionant a fost că a salutat fiecare persoană pe nume la coborârea din avion. Elisa, Leo, Davide și cu mine am călătorit până În oraș cu domnul Avigdor - care a insistat cu destulă Încăpățânare să-i spunem Kamal - În timp ce ceilalți s-au urcat În limuzinele din spatele nostru. Ne-a dat tot programul weekendului, asigurându-ne că singura noastră responsabilitate colectivă era să le oferim invitaților noștri o distracție extraordinară. El avea să se ocupe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
1927 ne-am dus la sediul nostru din Iași, și câțiva care s-au ostenit au venit și din alte părți. Nu mulți la număr, dar puternici în credința noastră neclintită în Dumnezeu și sprijinul Său, puternici prin hotărârea și încăpățânarea noastră de a sta neclintiți în mijlocul oricărei vijelii, puternici prin dezlegarea noastră completă de tot ce este pământesc, fapt ce se manifestă prin dorința, plăcerea de a o rupe în chip vitejesc cu pământul, servind cauza neamului românesc și cauza
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]