4,977 matches
-
seama că-și rupsese gâtul în cădere și că nu mai respira. Am fugit la Carla și i-am povestit ce s-a întâmplat. S-a întors cu mine la donga și ne-am uitat din nou la el. Nu încăpea urmă de îndoială, era mort, iar ea a început să țipe. Când s-a oprit, ne-am așezat acolo, în șanț, și ne-am întrebat ce-i de făcut. Ne-am gândit că nu ne-ar fi crezut nimeni c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
întrebare. - Măi fato, e literatură, e ficțiune... sunt chestii inventate... Un scriitor nu trebuie să trăiască tot ce scrie... Un scriitor poate scrie despre Japonia fără s-o vadă... - N-aveam nimic împotrivă dacă scriai despre Japonia! Cât vrei! Cât încape, și insulele Feroe pe deasupra. Dar tu scrii despre p... și nu cred că nu te-ai documentat... N-ai scris acolo, negru pe alb, că e autobiografică? Ai spus c-ai stat zile întregi s-o pândești? Că-ți găsiseși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
-nclină, cu mâna dreaptă arcuită, cum a văzut ea pe la televizor, dar degeaba, șuncile supuse gravitației se încăpățânează să atârne. - Dă-te mai... așa, ia umflă-ți burta... îi dă indicații și Tavi. Burta, măi, nu obrajii, că nu-mi încape poemul pe moaca ta. Nu merge și pace, asta-i parcă de burete... Pe mă-sa, fir-ar să fie de comedie! Anatol, n-am cum să scriu, frate... - Ia stai... îi vine o idee salvatoare amicului meu. Eu o s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
toarne-n el rom, de supărare c-a belit gazeta și că nu-i înțeles la noi omu’ de cultură tânăr. Să-i fi pus pe ei la linotip, să culeagă zațul, să stea să bată-n forme... - Să nu-ncapă și să mă pui să scot zece rânduri, „punct unde-o fi...”. Să se strice linotipul și s-arunce cocostârcul cu plumbi... Mai ții minte că m-ai băgat de vreo două ori sub masă, culcat!, de mi s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
și scrijelesc și io, inspirat cât se poate atunci, vreo doi tei cu câte trei-patru cuiburi de cioară pe crăci, poate și unul de guguștiuci, mai scorburoși săracii, mai jumuliți din cauza Floriilor, mai cu viermi sub scoarță, mai ciuntiți ca să-ncapă liniile de tramvai și de troleu, asta înseamnă că mai bine aș fi crescut într-o casă de copii decât într-o familie așa de degenerată? - Voievoade, nu știu... Oamenilor le lasă gura apă după ceva ocultism, simbolul cucuruzului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
minți. Râde când nu-l mai poate cuprinde. Pare că mă abandonează, mă încordez, dar se-apleacă, m-atinge cu sânii. Mă desenează cu vârfurile degetelor, simt căldura cum înviorează fiecare fibră, zvâcnesc mușchii, aproape mă doare pielea, nu mai încap în mine. Cu ochii închiși, mă citește până la tălpi, din când în când mă-nțeapă în glumă cu unghiile. Nu vrea să deschidă ochii, părul i-acoperă pe jumătate fața, zâmbește doar, aerian, de parc-ar vorbi numai cu ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
creșteau crustele ca prin farmec, se-adunau buzele rănilor în două-trei zile. Am făcut școală, am învățat „Ich bin ein Pionier”, stăteam trei în bancă, eu întotdeauna pe fiarele din mijloc, eram decrețeii, copiii lu’ Ceaușescu, unde dracu’ o să mai încăpeți? Nu mai e loc în școală de voi, nu mai era loc de noi, la noi nu mai ajungeau cărțile... Când a căzut tavanul de la etaj la cutremur, ne-au ținut în curte, într-un cort de la armată, pe jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
eu, vreau la băcanul care-mi cântărea o sută de grame de bomboane și mai punea și de la el vreo două. Sunt o ființă total anacronică. Numai cine pleacă pe mai mult timp știe că poți trăi liniștit cu ce încape într-o valiză, că e ușor de la un punct încolo s-arunci tot, suveniruri, textele tale, ale altora, scrisorile păstrate cu sfințenie ani de zile, parcă-s ale unor morți vag cunoscuți, despre care mai ai o amintire cețoasă, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ai săi, e deja în nacelă și face cu mâna, larg, elegant. Primarul pune greu piciorul pe treaptă, un soldat dă să-l împingă, dar se oprește când secretarul primăriei țipă la el. Intră pe lat, sugându-și burta să-ncapă. - Băi, da’ portița asta-i pentru țâri, cum să-ncapi? Încercând să-și facă loc în nacela cu stegulețele Franței și României, primarul face o mișcare necugetată, îl împinge pe ambasador brusc, cât pe ce să-l zboare peste bord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
larg, elegant. Primarul pune greu piciorul pe treaptă, un soldat dă să-l împingă, dar se oprește când secretarul primăriei țipă la el. Intră pe lat, sugându-și burta să-ncapă. - Băi, da’ portița asta-i pentru țâri, cum să-ncapi? Încercând să-și facă loc în nacela cu stegulețele Franței și României, primarul face o mișcare necugetată, îl împinge pe ambasador brusc, cât pe ce să-l zboare peste bord. Domnul Charles se dezechilibrează, dă cu fruntea de margine, abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cel mai Îndepărtat ungher, peste un mic grup de stalactite din care picura apă curată, cu un gust ușor amărui, care mai apoi se pierdea Într-un sol buretos, precum și peste găinaț și coji sparte de ou, deci nu mai Încăpea nici o Îndoială că În locul acela Își făcuseră ciub, de-a lungul mai multor veacuri, milioane și milioane de păsări marine. Rămase pe gînduri o bună bucată de vreme, observînd totul cu o atenție obsesivă, iar cînd se hotărî să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
curînd pe insula Charles sau În partea sudică din Albemarle, pomenitul curent avea să-l tîrască În Pacific și În cazul ăsta s-ar fi scurs luni de zile Înainte să zărească din nou pămîntul. Ba chiar exista riscul să Încapă pe mîinile triburilor de sălbatici din Noua Guinee sau Melanezia, dacă, prin cine știe ce miracol, ar fi reușit să rămînă În viață pînă atunci. Avea nevoie de un vapor cu vîsle și velă pentru a ieși de pe Insula Hood, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
un copil În peștera aceea, fără alt ajutor În afara celui pe care i l-ar fi putut da fiara cu chip de om care-i stătea Înainte. De multă vreme nu mai ieșea din peșteră, nu numai pentru că abia mai Încăpea prin acea deschizătură, ci mai ales pentru că nu avea curaj să se cațăre pe peretele abrupt al falezei, și rămăsese prin urmare acolo, ca o matcă Închisă În stupul ei, așteptînd ca ființa care dădea acum din picioare cu putere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
fost cel care te-a obligat... Ai uita cît de mult ți-a plăcut uneori și că poate Într-una din aceste ocazii l-ai conceput - Închise cartea și o lăsă pe masă. Ți-am spus și repet, ca să nu Încapă nici o Îndoială: dacă seamănă cu mine, cel mai bine pentru el și pentru toți ar fi să-l arunc În mare. Niña Carmen vru să spună ceva, dar o lovitură bruscă a copilului o făcu să se schimonosească, Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
patru ceasuri mai tîrziu, portughezul șopti din nou ca prin vis: - Mi-e foame... Fu ultimul lucru pe care Îl mai spuse. Puse fruntea pe marginea bărcii, rămase foarte liniștit și Încetă cu totul să mai respire. CÎnd nu mai Încăpu nici o Îndoială că era mort, Iguana Oberlus lăsă la o parte vîslele cu mare grijă, ca să nu cadă În apă, și Își scoase Încet cuțitul. Niña Carmen Îl privi Îngrozită. - O să-l mănînci...? Întrebă aproape fără să poată articula cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
o extremă de neconceput, Încît trebuia să se călăuzească după reguli diferite de cele care se aplicau altor ființe vii. Privit dintr-un punct de vedere care să nu aibă nimic În comun cu cel folosit pentru restul omenirii, nu Încăpea Îndoială că Oberlus era o ființă captivantă, cu privire la care Niña Carmen - Carmen de Ibarra pentru toți de multă vreme - nu se simțea În stare să Își clarifice sentimentele. Se trezi la prînz, urină, puse mîna În tăcere pe vîsle, verifică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
două zile departe de lumina reflectoarelor. Am discutat cu toții, mama, tata și eu, și-am căzut de acord ca anul ăsta să nu cumpărăm cadouri mari unul pentru celălalt. Poate doar din alea mici, zic ai mei, doar cât să încapă în șosețele. Perry Como cântă „It’s Beginning to Look a Lot Like Christmas“. Șosețelele din fetru roșu pe care mama le-a cusut pentru fiecare dintre noi, pentru Shane și pentru mine, atârnă de polița șemineului, fiecare cu numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
poată purta tot costumul ăsta la dans. O urăsc pe Evie. Cât despre mine, eu putrezesc în rochia asta de concubină, târfă travestită în Suzie Wong Rokyo Rose, fără nici o picătură de sânge, o rochie care era prea mare să încapă în coșciug, așa că au trebuit să prindă la spate cu ace tot ce era în plus. Moartă, arată ca un căcat. Arăt ca un căcat mort. Aș înjunghia-o pe Evie chiar acum, la telefon. Nu, chiar așa e, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Ellis. Brandy zice: — Mie și domnișoarei Scotia ne-ar plăcea să facem singure un tur al casei. Ellis e instabil mental și emoțional. Ellis zâmbește. — Speram să-l puteți supraveghea, zice Brandy. — Fără doar și poate, zice Parker. Zice: Nu încape îndoială. Ellis zâmbește și trage cu două degete de mâneca jachetei lui Brandy. Ellis zice: — Nu mă lăsa prea mult, domnișoară. Dacă nu iau destule pilule, o să-mi vină o criză. — Criză? zice Parker. Ellis zice: — Uneori, domnișoara Alexander, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
pentru care Mihai Mihail a înghițit și faptul că e nepotul lui Emanuel Stan, era acela că nu putea fi ținut minte. Toată munca de cinci ani, pînă cînd a primit misia să afle ce-i cu banda lui Cocoș, încăpea într-o pagină și jumătate de dosar. S-ar fi putut ca următorii cinci ani să încapă doar într-o jumătate de pagină. Dar n-a fost să fie așa. "Chestiunea Cocoș" nu intra nicicum în sfera de activitate a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nu putea fi ținut minte. Toată munca de cinci ani, pînă cînd a primit misia să afle ce-i cu banda lui Cocoș, încăpea într-o pagină și jumătate de dosar. S-ar fi putut ca următorii cinci ani să încapă doar într-o jumătate de pagină. Dar n-a fost să fie așa. "Chestiunea Cocoș" nu intra nicicum în sfera de activitate a Serviciului. Asta a înțeles înainte ca Mihai Mihail să-i ceară ce i-a cerut. Or, o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
prin cotloanele Cramei, dar niciodată nu se lăsa cuprins de molipsitoarea exaltare a prințului care istorisea tot felul de năzbîtii, adevărate sau inventate, oricum, dacă le-ai fi luat în serios ți-ai fi dat seama că toate nu puteau încape în viața, cîtă fusese pînă atunci, a lui Șerban Pangratty. Dar, dincolo de poveștile vînătorești ori aventurile zborului, ori cele cu femei, erau destule și din astea, Radul Popianu descoperea o atracție permanentă a prințului către tot felul de anarhiști, socialiști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
te poate scoate de la ei. Nimeni. Eu, în nici un caz! Serviciul nu trebuie compromis. Înțelegi, domnule Bîlbîie, ești singur. Singur de tot." Lui Mihail îi plăcea să explice în ce bucluc îl vîră. Vorbea cu pasiune, atîta pasiune cîtă putea încape în vocea lui metalică, aproape fără culoare, îl privea fix, dar putea jura că nu-l vede, ci zărește cu totul altceva. Poate se vedea pe sine în urmă cu mulți ani cînd era la fel de singur pe cît vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de minciună, de interese mărunte făcute peste noapte idealuri, gîdilituri în gușa neisprăviților ca să se simtă îndreptățiri la pîine și la cuțit fără să asude și fără să priceapă ceva, numai așa, pentru că aveau gușă de gîdilat și prostie cît încape. Pe adjutantul Popianu de fapt nu l-a interesat niciodată cine și cum a ajuns la guvern, el era "om de meserie" și știa că toate guvernele or să-i plătească leafa și or să-i țină partea, pentru că orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de proiecte, planuri pe care le socotea cu mult mai importante și mai ales mai adevărate decît lumea înconjurătoare și de aceea aceasta lume trebuia să se supună, să se conformeze, să devină un ceva fără formă pentru a putea încăpea în regulile și tiparele născocite de el. Că voia acest lucru o dovedea chiar primul gînd recensământul, numărarea a tot și a toate. Atunci cînd știi totul despre ceva, acel ceva este lipsit de orice apărare, de orice mister, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]