1,577 matches
-
un brad pe culmile tinereții/ Vreau să mă bată toate vânturile vieții”. A doua plachetă aduce o schimbare substanțială. Ambianța naturală devine din ce în ce mai întunecată, pulsul vieții pare să bată din ce în ce mai slab, se întrevede și o coordonată religioasă în Psalm sau Închinarea poemului, iar „vreau” devine „aș vrea”: „Mă-mbată vinul vremii, cu floare de pământ, / destin întors sub coasta de amurgite glorii,/ stelarul ceas de noapte, când mor prin văi cocorii, / și-aș vrea pentru toți orbii pământului să cânt!/ Prin
PETCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288767_a_290096]
-
mască, trimițând uneori la Serghei Esenin, aduc stihurile din Scrisori pentru mine, mai ales Copilărie, Iubire, Capușoanele ș.a. Ultimul ciclu, Brazde însângerate, transpune într-o manieră precumpănitor obiectivă, cu inserții epice, experiența războiului (Noi ne-am rugat, Fata dintre linii, Închinare pentru un teterist). Paradoxal, când nu e îndemnat de ambiții mari, îndeosebi în ipostază de prozator, N. izbutește mai mult. Bine prinse, personajele nuvelelor Șilimon Pălămariu și Hangiul de la Cușmariica au viață, ca și unii dintre colegii de seminar evocați
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
uzură pe care o etalează. Volumul Adâncuri și soare (1940) are o expresie poetică oarecum mai armonioasă, o simbolistică ceva mai modernă. Surprinzător în ipostaza sa cvasiermetizantă (Rouă), discursul își pierde cu totul lirismul când cedează în favoarea fondului religios direct (Închinare, Golgota) și când în tonalitatea confesivă, marcată, livrescul va fi exhibat în intenția pătrunderii în subteranele oniricului (Teama de întuneric). Frânturile poetice din Stinghere respiră, totuși, o atmosferă mai densă, conținând imagini pregnante și dând expresie vie timidelor jocuri ale
PAMFIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288640_a_289969]
-
cântă fetele și ficiorii jucând), îngr. și introd. Ion Mușlea, București, 1962. Repere bibliografice: Ion Breazu, Versuri populare în manuscrise ardelene vechi, AAF, 1930; Ioan Bianu, Nicolae Pauleti, popă românesc unit de sat și om de litere în Ardeal, în Închinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, 38-41; Ion Mușlea, „De pe Secaș”, DR, 1932-1933; Bârlea, Ist. folc., 61-65; Dicț. lit. 1900, 665-666; Datcu, Dicț. etnolog., II, 146; Dicț. scriit. rom., III, 643-645. I.H.C.
PAULETI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288721_a_290050]
-
sudoare,/ Ești trupul meu cel viu și-adevărat,/ Fără-nceput, nici margine sub soare.// Prin truda ta trecând - când basm, când foc -/ Timpul te-a-mpodobit cu Putne și Posade,/ Cu alte biruinți din loc în loc,/ Și nu știu ce ascuns, și care arde...” (Închinare). Transcrierea fervorii se face cu scrupuloasă cenzură artistică, născând poeme de un lirism esențializat, ce amintesc de Blaga sau de Barbu prin geometrismul sever al rigorii formale, ilustrată atât de bine prin formula „modernismului tradiționalist”. Dincolo de orice influențe, registrul lui
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
fratele nostru, 1984), sau de imnificare a Transilvaniei („Pământ de iubire - Țară de suflet/ Se mai aud încă voievozii munților/ din piscuri în piscuri călcând - ca uriașii/ Se mai aud încă voievozii munților/ cu moartea cea moartă călcându-și vrăjmașii” - Închinare Transilvaniei). SCRIERI: Alarhos, Cluj-Napoca, 1975; Scutier al iluziei, Cluj-Napoca, 1980; Spuse fratele nostru, Cluj-Napoca, 1984; Marele dresor, Cluj-Napoca, 1997; Teohar Mihadaș. In memoriam, Cluj-Napoca, 1999. Ediții: Al. Rosetti, Corespondență (1934-1990), I-II, Cluj-Napoca, 2000; Ștefan Manciulea, Avram Iancu și Blajul
MOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288198_a_289527]
-
și există foarte multe zone obscure, de unde și starea de neîncredere În guvernanți, În clasa politică, observabilă mai cu seamă În rândurile tineretului, dar nu numai. Sunt deficiențe și la nivelul clarității morale. Discursurile sunt pompoase, nu lipsesc tămâia și Închinările de rigoare, se vorbește adeseori În termeni pioși și evlavioși despre credință, libertate, adevăr; pentru multă lume, acestea sunt Însă ceea ce numea odată Eminescu „monedă calpă”, creându-se astfel mari probleme de credibilitate a democrației postcomuniste. Lucrurile nu sunt foarte
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
de lungă durată în societatea europeană, exercitând o influență considerabilă asupra dezvoltării civilizației. Istoricul olandez recontituie exemplar și pe baze științifice: caracterul lui Erasmus, nevoia de puritate și curățenie, sensibilitatea, aversiunea față de discordie, nevoia de concordie și prietenie, legătura între închinare și convingere, nemulțumirea cu privire la sine, gândirea egocentrică, singurătatea interioară, atitudinea defensivă, suspiciunea bolnăvicioasă, sentimentele de neliniște și nefericire, contradicțiile nerezolvate ale sufletului, sila de minciună. Huizinga, spre deosebire de alți istorici și literați preocupați de viața și opera lui Erasmus, formulează și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Cuvântului; Trei cuvinte Împotriva arienilor (1987); Epistole; Viața Cuviosului Părintelui nostru Antonie (1988); Chiril al Alexandriei, Tâlcuirea psalmilor (1989; 1990; 1991); Maxim Mărturisitorul, Scrieri și epistole hristologice și duhovnicești (1990); Simeon Noul Teolog, Imnele iubirii dumnezeiești (1990); Chiril al Alexandriei, Închinarea și slujirea În duh și adevăr (1991); Chiril al Alexandriei, Glafire (1992); Paladie, Istoria lausiacă (Lavsaicon) (1993); Grigore din Nazianz, Cinci cuvântări teologice, 1993; Chiril al Alexandriei, Dialoguri despre Sfânta Treime (1994); Dionisie Areopagitul, Opere complete (1996); Chiril al Alexandriei
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
-mpărate! " - " Am venit să mi te-nchini, Să nu schimb a ta coroană într-o ramură de spini". " - Orice gând ai, Împărate, și oricum vei fi sosit, Cât suntem încă pe pace, eu îți zic: Bine-ai venit! Despre partea închinării însă, Doamne, să ne ierți; Dar acu vei vrea cu oaste și războiu ca să ne cerți, Ori vei vrea să faci întoarsă de pe-acuma a ta cale, Să ne dai un semn și nouă de mila Măriei-Tale... De-o
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
împlinită, spuse meșterul într-un târziu. În a șaptea zi bubuiră tobele. Dușmanii își pregăteau ospățul de biruință. Pe câmpie sosi regele cu cele nouăzeci și nouă de căpetenii. Paharnicii umplură cupele. Era liniște deplină. Se aștepta semnul regelui pentru închinarea cupelor. Olarul în ograda lui își duse o mână la inimă... Regele ridică în văzduh cupa cea strălucitoare, iar căpeteniile îl urmară... Deodată însă, un trăsnet înfricoșător și toate cupele se făcură țăndări în obrajii dușmanilor copleșiți de spaimă. Și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
francmaçons, m'ont beaucoup servi pour faire-rentrer le peuple dans la tranquillité" (30 Nov. 1807). În preziua invaziei armatelor franceze, politica internă a Portugaliei se reducea la un "partid englez" și un "partid francez". Cel dintâi voia rezistența armată; celălalt, închinarea în fața lui Napoleon. Masoneria ajută, de data aceasta, "partidul francez" pentru că îi convenea prezența armatelor napoleoniene în țară, știind că o asemenea invazie înseamnă surparea prestigiului monarhiei. Într-adevăr, Regele Don Joîo VI e silit să se îmbarce și să
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
jertfele decît ascultarea de glasul Domnului? Ascultarea face mai mult decît jertfele, și păzirea cuvîntului Său face mai mult decît grăsimea berbecilor. 23. Căci neascultarea este tot atît de vinovată ca ghicirea, și împotrivirea nu este mai puțin vinovată decît închinarea la idoli și terafimii. Fiindcă ai lepădat cuvîntul Domnului, te leapădă și El ca împărat. 24. Atunci Saul a zis lui Samuel: Am păcătuit, căci am călcat porunca Domnului, și n-am ascultat cuvintele tale; mă temeam de popor, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
camera ultimei părți a adolescenței, unde-l așteptam acum, înainta încet, îngrozitor de încet. Timpul părea să se fi dilatat, dar sub torentul de vorbe al fostei domnișoare Marcela Lunacearschi (de 19 ani soție a tatălui meu și a doua mea închinare), înveselită nu se știe de ce, părea că asist, dimpotrivă - contradictorii stări ale spiritului -, la o comprimare a timpului, când, după un sfert de oră, în care eu însumi mă înveselisem, uitând de toate, tata deschise poarta, îl văzui prin geam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Djudvara explică această atitudine a străinilor: „ În veșnicul pomelnic al călătorilor apuseni despre ignoranța și superstiția ortodocșilor trebuie să vedem neînțelegerea tradițională a occidentalilor față de formele specifice ale religiei orientale axate pe manifestările exterioare ale cucerniciei care condiționează stările sufletești: închinarea la Sfintele Icoane, mătăniile, mulțimea de lumânări, repetarea obsesivă a rugăciunilor, mirosul de tămâie.” Cu alte cuvinte, în primul rând, Wikinson era protestant, în al doilea rând, dacă vroia să vadă cotele paroxistice atinse de superstiție nu trebuia să călătorească
Religia creştină şi spiritualitatea ortodoxă în spaţiul mioritic. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
împotriva firii pămîntești: sunt lucruri potrivnice unele altora, așa că nu puteți face tot ce voiți. 18. Dacă sunteți călăuziți de Duhul, nu sunteți sub Lege. 19. Și faptele firii pămîntești sunt cunoscute, și sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăția, desfrînarea, 20. închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, mîniile, neînțelegerile, dezbinările, certurile de partide, 21. pizmele, uciderile, bețiile, îmbuibările, și alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri, nu vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85091_a_85878]
-
că zice: "Un nou legămînt", a mărturisit că cel dintîi este vechi; iar ce este vechi, ce a îmbătrînit, este aproape de pieire. $9 1. Legămîntul dintîi avea și el porunci privitoare la slujba dumnezeiască și la un locaș pămîntesc de închinare. 2. În adevăr, s-a făcut un cort. În partea dinainte, numită Locul Sfînt, erau sfeșnicul, masa și pîinile pentru punerea înaintea Domnului; 3. după perdeaua a doua se afla partea cortului care se chema "Locul preasfînt." 4. El avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
iertare. 23. Dar, deoarece chipurile lucrurilor care sunt în ceruri, au trebuit curățite în felul acesta, trebuia ca înseși lucrurile cerești să fie curățite cu jertfe mai bune decît acestea. 24. Căci Hristos n-a intrat într-un locaș de închinare făcut de mînă omenească, după chipul adevăratului locaș de închinare, ci a intrat chiar în cer, ca să Se înfățișeze acum, pentru noi, înaintea lui Dumnezeu. 25. Și nu ca să Se aducă de mai multe ori jertfă pe sine însuși, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
au trebuit curățite în felul acesta, trebuia ca înseși lucrurile cerești să fie curățite cu jertfe mai bune decît acestea. 24. Căci Hristos n-a intrat într-un locaș de închinare făcut de mînă omenească, după chipul adevăratului locaș de închinare, ci a intrat chiar în cer, ca să Se înfățișeze acum, pentru noi, înaintea lui Dumnezeu. 25. Și nu ca să Se aducă de mai multe ori jertfă pe sine însuși, ca marele preot, care intră în fiecare an în Locul preasfînt cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
schimbarea lucrurilor clătinate, adică a lucrurilor făcute, este făcută tocmai ca să rămînă lucrurile care nu se clatină. 28. Fiindcă am primit dar o împărăție, care nu se poate clătina, să ne arătăm mulțumitori, și să aducem astfel lui Dumnezeu o închinare plăcută, cu evlavie și cu frică; 29. fiindcă Dumnezeul nostru este "un foc mistuitor." $13 1. Stăruiți în dragostea frățească. 2. Să nu dați uitării primirea de oaspeți, căci unii, prin ea au găzduit fără să știe, pe îngeri. 3
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
că ceea ce faci e spre binele Cuceritorilor. Căci, despre asta, profeția nu spune nimic... Cei doi coborâră În sala de consiliu, unde aștepta suita lui Mahomed al II-lea. Sultanul privi cu interes apropierea noului conducător al Cuceritorilor și așteptă Închinarea conform tradiției, cu Îngenuncherea și sărutarea pantofilor. Marele Maestru se mulțumi, Însă, să se Încline ușor și să indice ușa, pentru ca sultanul să intre primul În sală. Pe chipul lui Ștefănel nu se citea nici o surpriză și nici o emoție În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
vreun chip, căci nu va veni înainte ca să fi venit lepădarea de credință, și de a se descoperi omul fărădelegii, fiul pierzării, 4. potrivnicul, care se înalță mai presus de tot ce se numește "Dumnezeu", sau de ce este vrednic de închinare. Așa că se va așeza în Templul lui Dumnezeu, dînduse drept Dumnezeu. 5. Nu vă aduceți aminte cum vă spuneam lucrurile acestea, cînd eram încă la voi? 6. Și acum știți bine ce-l oprește ca să nu se descopere decît la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85051_a_85838]
-
de sărbătoare, cu privire la o lună nouă, sau cu privire la o zi de Sabat, 17. care sunt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos. 18. Nimeni să nu vă răpească premiul alergării, făcîndu-și voia lui însuși printr-o smerenie și închinare la îngeri, amestecîndu-se în lucruri pe care nu le-a văzut, umflat de o mîndrie deșartă, prin gîndurile firii lui pămîntești, 19. și nu se ține strîns de Capul din care tot trupul, hrănit și bine închegat, cu ajutorul încheieturilor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85075_a_85862]
-
la porunci ca acestea: 21. "Nu lua, nu gusta, nu atinge cutare lucru!" 22. Toate aceste lucruri, care pier odată cu întrebuințarea lor, și sunt întemeiate pe porunci și învățături omenești, 23. au, în adevăr, o înfățișare de înțelepciune, într-o închinare voită, o smerenie și asprime față de trup, dar nu sunt de nici un preț împotriva gîdilării firii pămîntești. $3 1. Dacă, deci, ați înviat împreună cu Hristos, să umblați după lucrurile de sus, unde Hristos șade la dreapta lui Dumnezeu. 2. Gîndiți-vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85075_a_85862]
-
în Dumnezeu. 4. Cînd Se va arăta Hristos, viața voastră, atunci vă veți arăta și voi împreună cu El în slavă. 5. De aceea, omorîți mădularele voastre care sunt pe pămînt: curvia, necurăția, patima, pofta rea și lăcomia, care este o închinare la idoli. 6. Din pricina acestor lucruri vine mînia lui Dumnezeu peste fiii neascultării. 7. Din numărul lor erați și voi odinioară, cînd trăiați în aceste păcate. 8. Dar acum, lăsați-vă de toate aceste lucruri: de mînie, de vrăjmășie, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85075_a_85862]